4,383 matches
-
mari. A.V. Erai foarte tânăr. V.I. Eram foarte tânăr, sacrificii de sănătate, am fost bolnav foarte mult timp, dar cunoștințele pe care le-am dobândit și... În America, toată lumea spune că este țara tuturor posibilităților, ceea ce a devenit un clișeu, într-un fel. Însă, așa este, pentru că în America am reușit, într-adevăr, să realizez ce era în sufletul meu, ceva ce am adus cu mine de aici, din România, această viață de teatru, și în America am început să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Cercuri de Recrutare, etc. Nu în ultimul rând, investigarea și valorificarea documentelor provenite de la autoritățile militare contribuie nu numai la clarificarea unor aspecte mai mult sau mai puțin cunoscute/controversate, dar, în același timp, este în măsură să infirme inclusiv clișeele și opiniile preconcepute vehiculate în cadrul istoriografiei cu privire la responsabilitatea armatei române în Holocaust. Documentele incluse în prezentul volum relevă două chestiuni fundamentale: 1) implicarea evidentă a armatei române în măsurile și excesele (ghetoizări, deportări și exterminări în masă) îndreptate împotriva populației
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și lucrări remarcabile privitoare la regimul antonescian, în care a formulat mai multe opinii și interpretări contrare tezelor oficiale ale regimului, a preferat în ce privește analizarea situației evreilor din România în timpul celui de-al doilea război mondial să preia aproape ad-litteram, clișeele, opiniile preconcepute și mistificările introduse în circuitul științific de Aurel Karețki și Maria Covaci: "În cei patru ani de dominație a Reich-ului hitlerist asupra României arată Aurică Simion Berlinul a încercat, în repetate rânduri, să determine autoritățile române să treacă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din România în perioada celui de-al doilea război mondial, în cadrul istoriografiei postdecembriste au fost elaborate, din nefericire, inclusiv lucrări sau studii ce nu au făcut altceva decât să preia și să reitereze într-o manieră necritică opiniile tendențioase și clișeele formulate înainte de 1989 de istoricii oficiali ai regimului comunist. În această din urmă categorie se înscriu, în opinia noastră, inclusiv lucrările semnate de Dorel Bancoș ori Alex Mihai Stoenescu. Dacă în privința afirmațiilor istoricului Dorel Bancoș referitoare la pogromul de la Iași
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
al emisiunii „Cultures d’Islam“ la postul de radio France Culture. Autor a zeci de titluri traduse în 18 limbi, scriitor recunoscut în mediul intelectual francez, Abdelwahab Meddeb analizează, cu cărțile pe față, civilizația Islamului în lumea contemporană, trecând dincolo de clișee, arătându-i splendoarea trecutului, explicându-i tensiunile, denunțându-i derivele. În 2002 primește Premiul François Mauriac pentru eseul La Maladie de l’Islam (Seuil) și Premiul Max Jacob pentru volumul de poezie Matière des oiseaux. În 2007 este laureatul Premiului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
„Arcadia națiunilor“ în 13 tablouri Veronica D. Niculescu Cine mai crede că nemții sunt ordonați, că japonezii sunt harnici, că românii sunt ospitalieri, că orice națiune poate fi definită cu astfel de clișee sau generalități? Pictorul Roman Tolici arată în Park, proiect la care a lucrat timp de 2 ani, că poți găsi tu însuți niște simboluri pentru fiecare țară în parte, în locuri absolut obișnuite. Și chiar fără a călători până acolo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
și care va rămâne până la începutul lunii martie, sunt reunite 13 tablouri de mari dimensiuni, fiecare purtând ca titlu ziua națională a unei țări. Interesant este că toate sunt realizate după fotografii făcute în România, cu excepția celui care simbolizează Franța. Clișee zero. „Mi sța părut interesantă găsirea simbolurilor în niște peisaje care nu aparțin țărilor respective“, explică Roman Tolici. „E un proiect la care lucrez de doi ani. Ar fi putut și continua. Totul a început de la America și sța terminat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
și politică și, simultan, reduc la tăcere orice tentativă de autoreprezentare a acestor popoare și a descendenților lor din perioada post-colonialistă"53. O analiză sintetică a discursurilor apusene (Orientalismul, Balcanismul) despre alteritatea orientală și răsăriteană poate să explice prezența unor clișee în reprezentarea hibridizată a Europei divizate între Apus și Răsărit sau Orient, între centru și periferie. Orientul are un rol important în autodefinirea civilizației Europei occidentale. "Orientul, definit de Edward Said, nu este numai adiacent Europei, el este, de asemenea
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
ci, în multe cazuri, explicite, constituind substanța discursurilor politice justificatoare. Mai precis, se vorbea despre necesitatea și obligația morală a Occidentului "civilizat"(Europa Apuseană și Statele Unite) de a salva Balcanii tribali, premoderni și violenți de ei înșiși, exploatându-se astfel clișee cu o veche tradiție ce ne conduce la Iluminism și chiar mai demult. Se urmărește de asemenea cum s-a definit pe sine Apusul prin opoziție cu spațiul răsăritean al Celuilalt, efectele acestor reprezentări asupra identificării de sine a balcanicilor
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
de spectrele istoriei, de tiranii întorcându-se în viața lor sub diferite deghizări, de genele lor balcanice sau orientale, barbare sau primitive, românii nu au mari speranțe pentru viitor. Nici o revoluție nu poate să le schimbe acest destin absurd, un clișeu comun în reprezentările apusene și în auto-reprezentările românești. Iată de ce reprezentările acestea despre România nu sunt povești cu happy end. Iubirea sfârșește în moarte, adevărul cochetează cu minciună, normalitatea cu paranoia, speranța cu sinuciderea, evidența cu conspirația, iar visele de
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
au dat mâna ori s-au ciocnit aici, de "genele" lor balcanice sau orientale, europene sau primitive, românii nu pot avea prea mari speranțe pentru viitor. Nici măcar Revoluția nu putea să le schimbe această soartă absurdă și imutabilă, iată un clișeu comun, de fapt, în reprezentările apusene despre români și în autoreprezentările acestora din urmă. Cine a preluat de la cine aceste stereotipuri, apusenii de la români, ori românii de la apuseni? Se pot evoca preocupările (filosofice, antropologice, etnologice, culturale, începând cu secolul al
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
contribuit importante personalități române și europene, un instrument valoros în munca lor zilnică de cercetare. Avem nevoie de cărți bune despre România, nu doar despre procesul nostru de aderare, ci și despre alte subiecte, deoarece ele pot contribui la anularea clișeelor și la depășirea obstacolelor de percepție. Ignoranța, în ciuda faimoaselor cuvinte ale lui Wilde 1, este un instrument puternic, iar efectele lui pot fi destul de periculoase. Această carte încearcă să răspundă cu adevărat la întrebări importante, cum ar fi de ce vrea
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
a închide acest subiect, îmi exprim, de asemenea, speranța că reuniunea noastră va permite o mai bună înțelegere și o mai bună așezare a raporturilor dintre Centrala MAE și serviciul exterior. Va trebui să atenuăm sau chiar să abandonăm vechile clișee conform cărora toate poveștile de succes se petrec la ambasade sau la misiuni, iar colegii din Centrală nu fac altceva decât să bruieze munca diplomaților din exterior cu solicitări inutile sau imposibile. Țin să reamintesc tuturor că politica externă se
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Mihai-Răzvan Ungureanu: Articolele apărute în ultima vreme în presa internațională, referitoare la România, au fost de cele mai multe ori puțin măgulitoare la adresa noastră. Multe dintre aceste articole nu au avut însă o bază reală, ci s-au bazat mai degrabă pe clișee învechite, pe care încercăm constant să le demontăm în cadrul dialogului nostru bilateral cu omologii noștri din UE. Suntem constant preocupați de schimbarea stereotipurilor și a clișeelor referitoare la România și avem în vedere conturarea unei strategii de imagine coerente, care
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
nu au avut însă o bază reală, ci s-au bazat mai degrabă pe clișee învechite, pe care încercăm constant să le demontăm în cadrul dialogului nostru bilateral cu omologii noștri din UE. Suntem constant preocupați de schimbarea stereotipurilor și a clișeelor referitoare la România și avem în vedere conturarea unei strategii de imagine coerente, care să răspundă la o întrebare simplă, dar fundamentală. Jan Willem Bos: Ce înseamnă România secolului XXI? Mihai-Răzvan Ungureanu: Trebuie să recunoaștem că există o enormă lacună
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
din Iași am avut norocul unei întâlniri fenomenale cu trei prezențe academice diferite, istorici cu standarde foarte apropiate de excelență academică, de la care am putut deprinde și cercetarea, și heraldica, și seriozitatea în abordarea istoriei: Zub, Caproșu și Gorovei. Despre clișee, UE și „teme nefăcute” Brândușa Armanca: Există un clișeu, că „România trebuie să-și facă temele pentru a intra în Uniunea Europeană”. Credeți că a ne face temele (problemele legate de corupție, de agricultură, de finanțe etc.) va fi suficient pentru
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
trei prezențe academice diferite, istorici cu standarde foarte apropiate de excelență academică, de la care am putut deprinde și cercetarea, și heraldica, și seriozitatea în abordarea istoriei: Zub, Caproșu și Gorovei. Despre clișee, UE și „teme nefăcute” Brândușa Armanca: Există un clișeu, că „România trebuie să-și facă temele pentru a intra în Uniunea Europeană”. Credeți că a ne face temele (problemele legate de corupție, de agricultură, de finanțe etc.) va fi suficient pentru integrare? Mihai-Răzvan Ungureanu: Evident că nu! Intrarea în UE
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
importanță crucială pentru România și va contribui la diminuarea imaginii pe alocuri caricaturale și reducționiste pe care cetățenii aparținând celorlalte țări ale lumii și mai ales celor occidentale și-au putut-o confecționa, ajutați de ignoranța comodă, mamă a tuturor clișeelor. Cu această ocazie, ne putem consolida drumul pe această direcție, căci suntem o țară deschisă, democratică și cu un potențial economic mai mult decât interesant. De altfel, Sommet-ul de la București constituie un excelent preludiu la integrarea României în Uniunea Europeană. El
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Gheorghiu”. Întrebarea este: mai aveți în minister diplomați care nu au renunțat la acest limbaj? Mihai-Răzvan Ungureanu: Eu cred că domnul prim-ministru se referea mai curând la modul în care trebuie să ne despărțim de o mentalitate grevată de clișee, și acest lucru este absolut firesc. De altfel, modul în care se face politică externă astăzi, cu profil, cu pregnanță, cu idei care să vină la momentul oportun, și nu static, în nici un fel lipit de obiectivele unei epoci revolute
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
creat fac parte, între alții, C. I. Parhon, un om de știință, M. Sadoveanu, Gh. Stere, Șt. Voitec și alții" (p. 120). Însemnarea nu are deloc aerul unei înregistrări la cald a evenimentului, pare mai degrabă o recuperare post-festum. Aceleași clișee seci, de cronologie didactică, le întâlnisem mai devreme în jurnal și despre 6 martie 1945: "6 martie. Guvern de stânga condus de Petru Groza. Se anunță reforma agrară și alte reforme. Partidele istorice încep o opoziție sălbatică" (p. 60). E
Jurnalul ca impostură by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12584_a_13909]
-
de scriitori și critici, istorici, eseiști, din jurul acestei reviste, doar accidental și rareori în cunoștință de cauză. Cartea pe care o prezentăm aici (Petru Poantă - Efectul "Echinox" sau despre echilibru) este, din această perspectivă, un gest reparator - corectează cîteva din clișeele și omisiunile privitoare la literatura perioadei 1968-1989 (la gruparea Echinox). Dar să spunem cîteva lucruri despre revistă: apare din decembrie 1968 (de ceva mai mult de 35 de ani) la Cluj-Napoca, autorii echinoxiști afirmați de-a lungul vremii sînt aproximativ
Pledoarie pentru Echinox by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/12599_a_13924]
-
și a importanței traducerilor, a boemei (din perspectiva valorii și din cea a disidenței politice) ș.a.. Primul impuls al cărții a fost, cum ziceam și mai sus, polemic: împotriva acestei "uitări" a valorilor fundamentale și a deformărilor pe care noile clișee, cele anti-comuniste, le operează asupra trecutului apropiat. Dar există și un al doilea motor al cărții, memorialistic și evocator: "Efectul ŤEchinoxť este, ș...ț o reverie eseistică și memorialistică. În al doilea rînd, este reconstituirea genezei unui fenomen literar, o
Pledoarie pentru Echinox by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/12599_a_13924]
-
a dezvoltat în timp o teorie a documentarelor masculine. Pentru a o atrage, bărbații trebuie să-i spună realmente ceva; să aibă înfășurate în ei o poveste, o istorie personală capabile să stârnească interesul și dragostea femeii. Curtezanii improvizați debitând clișee de mari ,cuceritori" o plictisesc de moarte pe selectiva Sofia, care le retează avansurile cu replici tăioase. În schimb, Luca, amantul italian cu o întreagă familie în spate și cu o profesiune în sine pasionantă (arheologia), îi poate oferi atâtea
Femeia în fața oglinzii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11277_a_12602]
-
în ordine valorică și strict editorială, este o multiplă provocare pentru cititor, indiferent dacă acesta l-a parcurs de nenumărate ori sau se află în fața primei lecturi. Citim de fiecare dată altfel o operă mare, frecvent reeditată și intens discutată; clișeele critice care se nasc, interpretările circulând până la deplina sastisire, introducerea protagonistului sub o umbrelă onomastic-tipologică (moromețianismul) ferindu-ne de ploaia întrebărilor legitime, toate acestea nu pot răpi nimic din bucuria cu care trecem, o dată în plus, prin satul din câmpia
Marele singuratic - I by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11344_a_12669]
-
discret de pe fața marelui dispărut, încă de acum o jumătate de secol, colțul unei măști pe care ulterior exegeții au încercat a o smulge cu totul. Homosexualitatea sa latentă a fost atît de supralicitată, încît s-a transformat într-un clișeu la fel de nerelevant și obositor ca și acela al legendarelor metehne ale maestrului: ,atitudinea rece, distantă față de semeni, ironia suverană și condescendentă, egomania, setea de glorie, ipohondria." Au continuat să fascineze și virtuțile ,machiavelice": abilitatea, spiritul diplomatic, iscusința cu care Thomas
Comemorare - Posteritatea lui Thomas Mann by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11375_a_12700]