6,563 matches
-
mai mult, chiar exportatoare de negentropie. De aceea, pe măsura entropizării mediului ele s’au extins, iar bradul s’a retras spre munte, adică În medii negentropice prin excelență, ce seamănă astfel de minune cu cele ale leagănului său. Doar clima e acolo mai aspră, net diferită de căldura tropicală a Începutului; dar bradul a acceptato. Se vede treaba că nevoia de negentropie, de idee deci, e mai mare chiar decât aceea de material, adică de hrană și căldură. Iar de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
feudali. Această interstițialitate le preface în ascunzișuri atractive pentru refugiații politici, pentru care banii din droguri sunt o sursă de escaladare atât politică, cât și financiară; * multe din aceste regiuni cuprind zone mai îndepărtate geografic și mai propice ca și climă pentru cultivarea drogurilor decât cele folosite în prezent. Așadar fermierii au adesea posibilitatea de a schimba câmpurile cu maci aproape anual; prin urmare, chiar dacă o bombă aerosol pentru eradicarea recoltei își atinge ținta, cel mai bun rezultat este sărăcirea temporară
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
albine africane mai puternice, mai productive și mai rezistente. Ca urmare acestea au expandat spre nord, au invadat treptat America, au suprimat speciile autohtone și au devenit plaga „albinelor ucigașe”, care și ea a scăpat de sub control. În Florida cu clima ei umedă, caldă, tropicală, oamenii au adus „animale exotice” pentru plăcerea bogaților iubitori de animale rare, animale care adesea au scăpat din terarii sau au fost alungate în natură de proprietari lor, pentru care aceste animale deveniseră incomode. În prezent
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cu alte microclimate foarte propice unei Întinse diversități de produse ale naturii și unor numeroase caractere etnice locale. Trei mii șase sute de specii Încolțesc, cresc și Înfloresc pe Întinsul acestei țări blagoslovite, cu variațiuni de relief, de sol și de climă la distanțe mici, favori zând o floră excepțional de bogată și de variată. Minunate condiții de bază, Într-adevăr, care ar explica cea laltă diversitate, rar Întâlnită aiurea, de gusturi și de pofte, de fantezii, capricii și incuriozități, cum și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cum și de continue experiențe și agoniseli În această ordine sau artă a vieții care ne preocupă aci, cea culinară, artă vie, Întreținută și controlată zilnic prin sim țurile noastre primordiale; condiții, prin urmare, de bază, cu reflexe cosmice, telurice, clima terice, rasiale și cu influențe și Împrumuturi directe sau indirecte, permanente sau trecă toare, vizibile sau puțin vizibile, dar pe care le descoperi, ca Într-un adevărat creuzet al geniului nostru național, În cratița și În tigaia româncii, care, fapt
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
noi, oamenii, acum sute de ani? Sau cu puști, cu tunuri și cu bombe, ca astăzi?!... 4 TC "4" \l 1 Orășelul nostru se numește Serenite și este așezat pe malul Dunării. Locul, de un farmec rar, are și o climă cu totul specială. Ce vreau să spun cu asta? Vreau să spun că deasupra orășelului nostru se intersectează, se întâlnesc, se ciocnesc două feluri de climă potrivnice: o climă aspră, venită dinspre stepa rusească, aducătoare de crivăț și de troiene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
și este așezat pe malul Dunării. Locul, de un farmec rar, are și o climă cu totul specială. Ce vreau să spun cu asta? Vreau să spun că deasupra orășelului nostru se intersectează, se întâlnesc, se ciocnesc două feluri de climă potrivnice: o climă aspră, venită dinspre stepa rusească, aducătoare de crivăț și de troiene înghețate, aceasta stăpânește orășelul în timpul iernii, și o climă dulce, sosită din ținuturile mediteraneene, cu miresme, cu o vegetație explozivă, cu o bogăție de lumină auriferă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
pe malul Dunării. Locul, de un farmec rar, are și o climă cu totul specială. Ce vreau să spun cu asta? Vreau să spun că deasupra orășelului nostru se intersectează, se întâlnesc, se ciocnesc două feluri de climă potrivnice: o climă aspră, venită dinspre stepa rusească, aducătoare de crivăț și de troiene înghețate, aceasta stăpânește orășelul în timpul iernii, și o climă dulce, sosită din ținuturile mediteraneene, cu miresme, cu o vegetație explozivă, cu o bogăție de lumină auriferă - aceasta domnește peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
asta? Vreau să spun că deasupra orășelului nostru se intersectează, se întâlnesc, se ciocnesc două feluri de climă potrivnice: o climă aspră, venită dinspre stepa rusească, aducătoare de crivăț și de troiene înghețate, aceasta stăpânește orășelul în timpul iernii, și o climă dulce, sosită din ținuturile mediteraneene, cu miresme, cu o vegetație explozivă, cu o bogăție de lumină auriferă - aceasta domnește peste orășelul nostru de primăvara până toamna târziu. În acest orășel noi locuim cu chirie, la doamna Duțulescu, cum am istorisit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
de cuvânt, făurise o lume pentru ei doi, făurise un fel de cupolă de sticlă în care îl adusese, așa cum aduci un lămâi, sau un portocal, sau o magnolie, o plantă foarte prețioasă pe care vrei s-o ferești de clima neprielnică. Îl dorea pentru ea, al ei, numai al ei, și izbutise, iată-i aici, amândoi, îmbrățișați, plini de dorință, gata să se iubească acolo, în holul sărăcăcios al căminului de nefamiliști. Pasiunea aceasta nemăsurată pe care i-o arăta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
nici una dintre rigiditățile familiei. Dacă în Anglia toleranța poate să semene uneori cu prietenia, în Canada - altfel spus, departe de pământul britanic -, simțământul britanic se acutizează, îi face pe oameni glaciali. În nesfârșitele ierni canadiene, te întrebi dacă nu cumva clima s-a luat după oameni, dacă nu cumva era mai cald înainte de venirea primilor emigranți. Nu e vorba despre discriminare, ci despre un soi de incompatibilitate afectivă de care e preferabil să nu pomenești. „O simți și mai intens - mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Moët-Chandon”, ale cărei pivnițe au fost vizitate de împărat la 27 iulie 1807. Dintre toate proiectele pentru anul ’70 - zboruri peste zboruri și la mijloc alte zboruri, desalinizări, experiențe cu cobalt și cobai, atomice și, Doamne ajută, neatomice, schimbări de climă, cromozomi și crocodili, enciclice și enciclopedii, minibombe și maxipăci, supersunete și super-supersuper -, dintre sutele de catarge și milioanele de valuri, mie îmi place cel mai mult proiectul dlui William Davis, noul redactor-șef al revistei Punch, cea mai tradițională și
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
dau cea mai mare nebulozitate, că valorile evaporării apei sunt cele mai ridicate în iulie și august, că presiunea atmosferică este mai ridicată iarna și mai coborâtă vara, vom fi determinat în mod relativ și sumar elementele porincipale ce caracterizează clima Cârțișoarei. Dendrologia satului diferă și ea funcție de forma de relief specifică. Astfel pădurea este formată din multe specii de arbori, din care cei ce merită a fi amintiți, datorită volumului mare pe care-l ocupă în economia satului nostru, ba
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pus bazele actualei așezări denumită pentru prima oară Steier-Dorf, în amintirea ținutului natal Stiria. Au venit să defrișeze pădurea seculară, dar în compensație în locul pomilor tăiați au plantat o mare diversitate de pomi fructiferi care s-au acomodat perfect la clima de munte, lăsând loc de pășune și de construcții de case, transformând astfel acest loc într- un „Tărâm de vis și legendă”. Localitatea creștea, ca număr de locuitori, prin sosirea altor coloniști, iar după descoperirea minereului de cărbune, în 1790
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
devenit un imens parc ce cuprindea, pe lângă rondourile cu flori, labirinturi din gard viu, alei cu bănci puse în locuri însorite sau la umbra arborilor locului sau aduși din alte zone din Europa, plantați și care s-au adaptat la clima din zonă. În locurile cu vizibilitate bună din mai multe puncte ale stațiunii climaterice numite Sommerfrische erau amplasate statui de diferite dimensiuni și subiecte ale secolul al XVIIIlea. Colonia Cehă Vedere din anul 1900 și 1984 - în preajma demolării Am
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
tipic românească, cu scenariu prost și actori pe măsură. Nu este, însă, deloc așa. Ca telenovelă, Numai iubirea e absolut OK. Respectă toate regulile și clișeele genului, acțiunea și personajele sunt exact ca în producțiile sud-americane, iar adaptarea acestora la clima românească nu pare deloc forțată. Pepe - latin loverul dâmbovițean - interpretează melodia de generic ca la carte, Oana Zăvoranu, deși nu e actriță, se descur că bine în rolul ei de mala mujer (este perfectă în replici de genul „Jur că
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Stroe Carmen Suhăreanu Sergiu Suman Sonia Tănase Vasile Toșu Dumitru Țigănașu Elenă Dumitriu Costinel 1983-1984 Alexandru Cornelia Arsene Măricica Avarvarei Aurel Bahnaru Florin Bălan Carmen Bălgărădean Liliana BIănaru Victor Bolea Ana Maria Căpitanu Carmen Căpraru Daniel Ciochiu Mihaela Ciubotaru Carmen Climă Doina Costandache Simona Costandachi Liviu Elisei Costel Enciu Carmen Filip Sergiu Galu Cătălin lanțoc Alină Igescu Valentin Pascal Paul Pivniceru Carmen Polojan Ticu Sîmbotin Tatiana Stancovici Marieta Stănilă C-tin Cristinel Tărcau Gina Țoncu Sorin Voloacă Florentina Vornicu Cristina Zavorodnic
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
19891990; Costin Clit,op.cit.,p.239. XII Mecanică 1 Andoroi Ghe. Gigi Apetrei I. Roxanina Bălan I. Angela Bolezatu I. Carolina Botezatu V. Virgil Brănici Dtru. Mihaela Brumăriu Ghe. Florentina Bursuc CI. Sergiu Chitic V. Giani Dorian Ciorpac M. Rodica Climă Dtru. Irina Codreanu C. Alină Cornea Ghe. Mariana Damian V. Elenă Diaconu St. Codrin Focșa N. Neculai Grecu N. Cristinel Grigoraș Ghe. Ion Harnagea P. Daniela lânos Dtru. Ana Ionescu AI. Flavius Florin Istrate M. Romeo Cătălin Lefter V. BeatriceAurelia
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Tocana J. Lăcrămioara Tocana M. Ana-Maria Vasilache C. Cornelia Lăură Vasiliu M. Gina Clasa a XII-a SS Diriginte Ivona Grigorescu Arhire V. Cristina Mădălina Bacu Mariana Batcu G. Lăură Boboc I. CristinaIonela Botez E. Ovidiu Eugen Butescu F. Florina Climă S. Raluca Ștefania Coșnița A. Daniela Costea S. Anca Cristea M. Mihai Doba C. Roxana Andreea Dospin P. Eusebiu Gabriel Glodeanu Mihaela Hîncu M. Andreea Mădălina Iacob Gh. Daniela Iacob Gh. Nicoleta Ianuș P. Florin Alexandru Ioniță C. Evelina Moldovanu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
minute și trec ora exactă a semnării. Traversez hala cuptoarelor mari, salut din mers cîțiva muncitori pe care-i întîlnesc în drum, intru în culoarul de climatizare, mă uit la aparatele instalate la mijlocul peretelui să văd dacă o reglată bine clima, și mă îndrept spre ușa care dă în secția de prelucrare. În colțul celălalt al secției e un culoar prin care pot ajunge la instalația de filamente, de care m-am ocupat de la faza de pilot și pînă cînd a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
fac formele pentru garsonieră. Garsoniera numărul o sută șaizeci și cinci, etajul unsprezece, vedere spre munte... Don Șef nu-i în birou. Alerg prin secție, întrebînd pe unul și pe altul pe unde îl pot găsi. Îl găsesc băgat în canalul de climă, împreună cu inginerul mecanic, căutînd vreo eventuală spărtură la traseul de abur supraîncălzit, că a început temperatura să aibă fluctuații în camerele de condiționare. Don Șef! strig eu. Încet, încet, dom' Vlădeanu, îmi răspunde șeful de după niște țevi, încet că deranjați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
vă pot ajuta să duceți bagajele cu mașina. Vă mulțumesc! Dac-o să vreți, deseară, la transportul cărților. S-au adunat cam multe. Bun. Pe deseară. Îmi dați telefon acasă și vin. Puteți pleca fără nici o grijă. Ies din canalul de climă, un fel de labirint subteran de toată frica -, trec prin secție în grabă, ajung la ușa dinspre poartă, arunc o privire cerului și-l văd cu cîteva pete senine, îmi zic în gînd că totul e bine, îmi amintesc cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
am reușit să mă încălzesc toată ziua, să simt căldura aceea bună care te face să te gândești - cu tristețe și cu egoism - la oamenii sărmani, fără cămin și fără lemne. Mi-am zis că poate s-o fi schimbat clima, dar, vai! adevărata iarnă rece și aspră vine încărcată cu tot crivățul din răsărit. Fata mea dragă și mult preaiubită, mi-am petrecut după masa asta bună cu tine: ți-am sărutat ultima fotografie, i-am vorbit frumos, dureros. I
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
că la 13 iunie 1931 în școala izraelito-română a avut loc o întrunire sionistă convocată prin afișe tipărite . „Președintele organizației sioniste din oraș Iager asistă pe Pinsky din Londra și pe publicistul Segal din Chișinău care face istoricul Palestinei, arătând clima acestei țări, economia, munca depusă de poporul evreu, despre progresul realizat pe plan cultural datorită populației evreiești care au făcut o universitate și alte instituții de cultură care au costat sume mari. Pentru reconstruirea țării sunt dificultăți financiare pentru care
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
mi-a plăcut să călătoresc și să explorez ținuturi și obiceiuri necunoscute. Primul pas într-o țară nouă este un moment fascinant și, cred eu, întotdeauna mă va fermeca. Este o explozie de simțiri în spațiul scurt al câtorva minute: clima diferită, aerul de un parfum necunoscut, zumzăitul unei limbi noi, până și gudronul aeroportului are o consistență particulară fiecărui loc. De unde mi-a apărut această pasiune mi-e greu să definesc. Poate influența zodiei Săgetătorului, poate influența faptului că am
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]