4,113 matches
-
1607, 1620, 1625 și 1639, boierul Oprea Băcilă din Ucea este menționat ca asesor și apoi jurat. Decurionul boierilor din anii 1721-1722 și 1726 era boierul Alde Băcilă de Ucea. Ca “villicu” (jude, primar), în anul 1722 era iobagul Iuon Cocoș, iar în anul 1726 era iobagul Stan Veru. Sub raport religios, putem spune - în baza celor mai multe conscripții vechi că satul Ucea de Jos a fost în decursul secolelor, în permanență, o parohie ortodoxă. Din rândul celor mai vechi preoți cunoscuți
Ucea de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300976_a_302305]
-
nume se cunoaște: Tihon Josan originar din Pardina, din anul 1894, apoi preotul Nicolae Gălescu din comuna Poșta, Tulcea până în anul 1916. În 1918 a funcționat călugărul Ignat Polodeanu din Mănăstirea ,Cetatea Ismail. Între 1928-1930, monahul Neofit Obrocam de la Mănăstirea Cocoș Tulcea, apoi manahul Nifon Ianculescu tot de la Mănăstirea Cocoș Tulcea. Între timp au mai funcționat de scurtă durată diferiți preoți ale căror nume nu se mai cunosc. Între 1954-1961, a funcționat ca suplinitor pensionarul Ieromonah Ilarion Avimov de la Mănăstirea Cocoș
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
anul 1894, apoi preotul Nicolae Gălescu din comuna Poșta, Tulcea până în anul 1916. În 1918 a funcționat călugărul Ignat Polodeanu din Mănăstirea ,Cetatea Ismail. Între 1928-1930, monahul Neofit Obrocam de la Mănăstirea Cocoș Tulcea, apoi manahul Nifon Ianculescu tot de la Mănăstirea Cocoș Tulcea. Între timp au mai funcționat de scurtă durată diferiți preoți ale căror nume nu se mai cunosc. Între 1954-1961, a funcționat ca suplinitor pensionarul Ieromonah Ilarion Avimov de la Mănăstirea Cocoș Tulcea. Din 1961 Parohia Pardina a fost afiliată la
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
Cocoș Tulcea, apoi manahul Nifon Ianculescu tot de la Mănăstirea Cocoș Tulcea. Între timp au mai funcționat de scurtă durată diferiți preoți ale căror nume nu se mai cunosc. Între 1954-1961, a funcționat ca suplinitor pensionarul Ieromonah Ilarion Avimov de la Mănăstirea Cocoș Tulcea. Din 1961 Parohia Pardina a fost afiliată la Parohia Ceatalchioi Tulcea care avea ca filială și satul Lascăr Catargiu (Plaur), fiind deservită de titularul de la Ceatalchioi, preotul Costui Patrichi, care a decedat în 1965, la vârsta de 58 ani
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
ierboasă formată din pirul gros, păiuș, coada șoricelului, colilia, rogoz, coada vulpii, trestie. La granița dintre satul Boteni și comuna Suatu se află o rezervație botanică de 4 hectare, unde se găsesc specii pontico-mediteraneene, xerofilo-pontice, ș.a. În rezervație crește și Cocoșul lui Peterfi (Astragalus peterfi), plantă pe cale de dispariție în România. Fauna este de asemenea una tipică silvostepei cu animale ca iepurele, vulpea, mistrețul, căprioara, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, ș.a. Printre păsările întâlnite în zonă se află fazanul, potârnichea cenușie, coțofana
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
este veșnic acoperit de un strat de gheață, care uneori atinge grosimi de peste 4.000 m. Restul de două procente fără gheață îl reprezintă coastele scăldate de Oceanul Antarctic, vârfurile golașe ale "dike"-urilor, care dau munților un aspect de cocoș ce se eliberează din prizonieratul ghețurilor, la acestea adăugându-se într-o proporție foarte restrânsă și o regiune cu aspect de deșert, evident înghețat. Continentul Antarctida a fost descoperit în anul 1820 de grupe diferite de cercetători și exploratori. Unul
Antarctida () [Corola-website/Science/298562_a_299891]
-
și podzolite. Munții din jur au soluri humico-silicate, de pajiști alpine. În comuna Moisei există aproape 1500 de specii de plante cu flori, ceea ce reprezintă 40 % din totalul plantelor care trăiesc în România. Etajul alpin este cucerit de capra neagră, cocoșul de munte și marmota. În pădurile de conifere trăiesc ursul, cerbul carpatin, râsul, căpriorul, jderul de copac, mistrețul și vulpea, iar în ape, păstrăvul, scobarul și lipanul. Conform recensământului din 1910 populația satului Moisei era de 4.093 de locuitori
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
artelor și a meșteșugurilor de tot felul. Împreună cu Jupiter și cu Junona formau o triadă divină. O are corespondentă în mitologia greacă pe Athena. Este zeul comerțului și al comercianților, patrona câștigurile dobândite din schimburile negustorești. Avea ca pasăre sfântă cocoșul iar în reprezentări era cu o pungă în mână. Este zeitatea animalelor pădurilor, proteja oamenii împotriva lupilor și din această cauză purta numele de Lupercus. Avea drept asociată pe Fauna și Bona Dea (Zâna Bună). Fervoarea religioasă romană crește sensibil
Roma Antică () [Corola-website/Science/299887_a_301216]
-
numeroși reprezentanți printre care: cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), ursul brun (Ursus arctos), râsul (Lynx lynx), jderul (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), Căprioara (Capreolus capreolus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo), huhurezul (strix aluco aluco), pițigoiul de munte (Parus montanus), etc. Din fauna apelor curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymalus thymalus), lostrița (Hucho
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
carpatin (Cervus elaphus carpaticus), ursul brun (Ursus arctos), râsul (Lynx lynx), jderul (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), Căprioara (Capreolus capreolus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo), huhurezul (strix aluco aluco), pițigoiul de munte (Parus montanus), etc. Din fauna apelor curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymalus thymalus), lostrița (Hucho hucho), porcușorul de munte (Gobio
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
a trebuit să se descopere arcul voltaic (l808) ca sursă de lumină pentru lanterna de proiecție, fotografia, fixarea imaginilor pe un suport solid, transparent și flexibil, a trebuit să se defecteze un aparat de fotografiat cu care se fotografia un cocoș zburând și să se vadă "descompunerea mișcării" și multe alte ""nimicuri"" pe baza cărora care mai târziu frații Lumière în februarie 1895 construiesc primul aparat de proiecție cinematografică, iar în 28 decembrie al aceluiași an efectuează prima proiecție cu public
Tehnica proiecției cinematografice () [Corola-website/Science/299363_a_300692]
-
și refuză să aștepte ca soarele să fi dispărut cu totul la orizont înainte de a bea otravă. Apucând cu o mână sigură vasul cu cucută, el sorbi fără ezitare sau repulsie băutura mortală. "Criton, îi sunt dator lui Asclepios un cocoș, vă rog să nu uitați să i-l dați", acestea au fost ultimele sale cuvinte. Trebuie înțeles aici, urmând sugestia lui L. Robin, că Socrate îl roagă pe Criton să aducă o jertfă zeului medicinei drept mulțumire că i-a
Socrate () [Corola-website/Science/298868_a_300197]
-
și școlile particulare erau nevoite să urmeze îndrumările guvernului azi este atracție turistică și muzeu se recomandă la fabricarea pâinii toast negre fiind înlocuitorul ideal al caramelului în covorul ierbaceu semnalăm ferigile pchivniul obsiga de pădure vinarița mălaiul cucului coada cocoșului tatăl său a fost inginer antraxul este una dintre puținii agenții biologici pentru care angajatii federali au fost vaccinati joncțiunile culturale au favorizat apariția unei culturi foarte bogate și variate la nivel mondial când mâncarea se termină nu mai sunt
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
prostul. Nu ca un cîine. Prostește, făceam. Urechea, ca firul de microfon Urca din amvon în amvon. Și munceam. Mușchii creșteau din prea plinul Îndatoririi. Umflam zepelinul. Eram din ce în ce mai roși și mai roșii La cîntat s-au lepădat de mine cocoșii. Aici, unde noi am ajuns, este mai bine ca binele. Egali în prostie. Aici este finele.
Aer cu diamantele lui Cărtărescu, Iaru, Coşovei şi Stratan by Simona Tache () [Corola-website/-/18749_a_20074]
-
porțiunea dintre Sinaia și Valea Morarului. Asociația dominantă aici este făgetul cu brad specific Carpaților Orientali și Meridionali (până la valea Oltului), cu întreaga sa compoziție floristică. Pătura ierbacee cuprinde elemente carpatice, cum sunt: colțisorul, vulturica, odoleanul, tătăneasa, mierea ursului, piciorul cocoșului, floarea paștilor. Cu totul remarcabil este arboretul secular de brad de la Sinaia (lângă castelul Peleș), care mai cuprinde încă arbori monumentali de până la 50 m înalțime și diametre considerabile. De asemenea, unul dintre cele mai frumoase arborete pure de brad
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
altitudine excepțională a unor specii lemnoase proprii regiunilor inferioare: prunul, lemnul, alunul, frasinul. În lumea pâraielor și în cheile acestora se afla o vegetație foarte bogată. Dintre numeroasele specii, majoritatea de statură înaltă menționăm: lăptucul oii, lopațeana, șolandul, magul, piciorul cocoșului, iarba ciutei, ciulinul. Vegetația lichenologică saxicolă din etajul montan superior este foarte variată în raport cu lumina, poziția și gradul de umiditate. Pe lângă cele mai răspandite specii, cum ar fi: ochii șoarecelui, odoleanul, păiușul, feriga de piatră, trăsnicul, există unele endemisme carpatice
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
Jepilor și Seaca Caraimanului. Vegetația pajiștilor de o deosebită bogăție, prezintă un caracter mixt, cuprinzând atât elementele silvicole montane cât și specii pe care le găsim și în etajul alpin inferior. Dintre specii mai deosebite amintim: crinul de pădure, coada cocoșului, măcrișul, iarba moale, milițiana, omagul, nopticoasa, colțunul doamnei, tulichina, ștevia - endemism carpatic, ciuboțica cucului, gențiana - endemism carpato-balcanic, iarba ciutei, margareta, cruciulița. 3. Etajul alpin inferior. Tufărișurile de jnepeni, caracteristice pentru acest etaj, sunt foarte răspandite mai ales pe versanții nordici
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
ale Carpaților Meridionali. Se mai întâlnesc: cinci degete, spârceta - endemism carpatic, unghia păsării, gențiana, ghintura, cimbrișorul - endemism carpatic, vârtejul pământului, campanula, ochiul boului. Fauna este reprezentată de mistreț, iepure, lup, vulpe, urs, cerb, râs, căprioară, veveriță. Dintre păsări apar aici cocoșul de munte, găinușa de alun, zăganul, iar în apele reci de munte se găsesc pești ca păstrăvul, cleanul și mreana. În zona alpină se întâlnesc acvila de munte și capra neagră. Al. Grotu, studiind fauna moluștelor și gasteropodelor, a identificat
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
orașelor sunt principalele cauze ale dispariției multor exemplare din: cerbul carpatin, căprioare, mistreți, râși, lupi, vulpi, veverițe, pârșul mare, pârșul cu coada stufoasă, pârșul de alun, șoarecele scurmător etc. Fauna ornitologică, studiată în special de I. Cătuneanu, este reprezentată prin: cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), vulturul pleșuv sur ("Gyps fulvus fulvus"), vulturul pleșuv brun ("Aegypius monachus"), acvila încălțată ("Aquila heliaca heliaca"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), corbul ("Corvus corax"), mierla de piatră ("Monticola saxatilis"), fluturele de piatră ("Trichodroma muraria"), mierla gulerată alpină
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
de 63 de hectare din zona golului alpin. În regim de ocrotire mai intră și zona superioară a pădurilor de molid, unde caprele se retrag în timpul iernii. În afară de capre negre, în aceste areale mai sunt protejate și alte animale: râsul, cocoșul de munte și multe specii floristice rare. Vezi și Parcul National Bucegi. Rezervația de jepi de langă Piatra Arsă. Cuprind obiective floristice și faunistice reprezentate în Abruptul Bucsoiului, Valea Mălăiești și Valea Gaura. Specii ocrotite: Daphne blagayana (iedera albă), Angelica
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
reprezentată de o mică și interesantă pădure de foioase compusă din anin ("Alnus incana"), paltin ("Acer pseudoplatanus") și carpen ("Carpinus Betulus"). În afară de arbori mai regăsim aici și arbuști cum ar fi păducelul ("Crataegus intermedia") și alte plante ocrotite precum piciorul cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), crinul de pădure ("Lilium Martagon"), sânziene ("Galium vernum"), floarea paștelui ("Anemone nemorosa"). Suprafața parcului este de 32663 ha, din care 60% fond forestier și 30% pajiști alpine. Administrația parcului se află în comuna Moroeni, județul Dâmbovița. Vezi și
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
le (Galliformes) (din latina "gallus" „cocoș” + "forma" „formă”) sunt un ordin de păsări fitofage sau omnivore, tericole sau arboricole răspândite pe toate continentele și insulele, afară de arhipelagul polinezian și de ținuturile antarctice, care cuprinde 5 familii existente, 77 genuri și 281 de specii, cele mai multe sunt robuste
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
colorată în roșu și cu ciocul puternic; cele mai multe trăiesc în păduri, fiind vânate (fazanul, potârnichea, prepelița, ierunca), câteva specii fiind domesticite (găina, păunul, bibilica). Multe prezintă dimorfism sexual. În general sunt păsări greoaie, robuste și slabe zburătoare, de talie mare (cocoșul de munte), mijlocie (ierunca, găina), rareori mici (prepelița). Au aripi relativ scurte, rotunjite și bombate. Mușchii puternicii sunt ideali pentru fugă, dar sunt de regulă incapabili să susțină corpul lor greu în zbor pe distanțe lungi. Oasele sunt compacte, puțin
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
colorate, în special la mascul. Multe specii au pe cap și pe gât sau bărbie porțiuni golașe sau formațiuni tegumentare (negi, rozete, creastă, bărbie) colorate în roșu. Dimorfismul sexual la unele specii (potârniche, prepeliță) nu este evident; la altele (păun, cocoș de mesteacăn) în schimb este permanent și foarte pronunțat. Esofagul formează o gușă voluminoasă, iar rânza bine dezvoltată are musculatură puternică. le sunt păsări terestre, mai rar arboricole. Sunt slabe zburătoare Glasul este caracteristic: al unora, de exemplu, al prepelițelor
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
terestre, mai rar arboricole. Sunt slabe zburătoare Glasul este caracteristic: al unora, de exemplu, al prepelițelor este plăcut, al celor mai multe însă este neplăcut. Păsările ce trăiesc la sol, au un penaj de camuflaj pentru a nu fi detectate. Alte specii, (cocoșul polar), își schimbă culoarea în funcție de anotimp. Majoritatea speciilor sunt poligame. Cuibul este simplu, rudimentar, și-l fac pe pământ, de regulă reprezintă niște adâncituri în sol. Depun ouă multe, unicolore sau puțin pătate. Față de alte ordine de păsări au o
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]