4,204 matches
-
existat o tentativă, nu știm până la ce punct reușită, dar în orice caz de scurtă durată, de a-l reconstrui. Amintirile despre templu, în ultima sa fază de existență, cea irodiană, sunt încă foarte vii în Mișna, Talmud și în comentatorii antici. a) Două texte, Ex 23,17 și 34,23, îi îndeamnă pe credincioși să se prezinte „de trei ori pe an în fața lui Yhwh”, ceea ce presupune existența unui număr însemnat de sanctuare locale: dacă Ierusalimul era loc unic de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
și ea ereditară, rezervată anumitor familii, necunoscută în epoca preexilică, cu excepția câtorva mențiuni anacronice. Mai departe, în Ez 45,7 ș.u. suveranul este înfățișat exclusiv ca „principe” (ebr. năsi’), ce are deja un rol decisiv în slujba cultului; unii comentatori susțin astăzi că Zorobabel, ultimul rege din dinastia lui David și satrap al regiunii ca reprezentant al Persiei în a doua jumătate a secolului al VI-lea î.C., ar fi fost în realitate un rege vasal, ultimul, înlăturat în
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
este utilizat și pentru a indica un pact în oameni, dar în contextul nostru acest lucru are o importanță relativă. În fine este interesant de notat că descrierea alianței urmează o schemă invariabilă, un fel de formular pe care unii comentatori l-au descoperit în tratatele dintre Marele rege (din Babilon, Hatti, Asiria și Persia) și vasalii săi în Orientul Apropiat antic, începând cu mileniul al II-lea î.C. Utilizarea teologică a termenului „alianță” în Biblia ebraică este însă relativ
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
stipulate „cu părinții voștri” (sau „cu ai tăi”) se adresează și generației actuale (7,12; 8,18; 29.8.24). În trecutul și mai îndepărtat (29,13-14), toți, prezenți și absenți, intră sub incidența stipulărilor alianței, fapt interpretat de unii comentatori ca o extensiune a promisiunii și asupra celor care nu erau încă născuți. Nu trebuie să excludem nici eventualitatea (de altfel, compatibilă cu prima) includerii și celor care la origine nu erau israeliți, dar care au fost asimilați în poporul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Prin urmare nu este vorba de autoritarism, ci de autoritatea care își motivează propriile cerințe. b) Putem observa în Cartea Deuteronomului și Dtr că există o anumită consecvență în tratarea acestei tematici. Dt 9,1-24, fragment considerat în general tardiv (comentatorii care consideră că în Cartea Deuteronomului sunt adunate tradiții antice cred că poate fi datat cu puțin timp înaintea exilului în Babilon, dar noi avem motive plauzibile pentru a propune o datare mai recentă, adică epoca postexilică), are drept trăsătură
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
31. Cu privire la Ier 11 notăm că problema de fond constă în descoperirea legăturii sale, de fapt a întregii cărți, cu reforma lui Iosia, o chestiune până acum nerezolvată și de care ne îndoim că va fi rezolvată în viitor. Unii comentatori cu autoritate pun la îndoială chiar și caracterul Dtr al textului Ier 11. Nu este ușor de analizat nici Ier 31 în care expresia „noua alianță” are o valoare incertă. În orice caz ea va fi utilizată frecvent la cumpăna
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
alianței, accent ce nu apare ca esențial în evanghelii). a) În Ier 11,3 notăm un element Dtr în formula „cuvintele acestei bĕrît”. Nu e clar la care alianță se referă textul. La reforma lui Iosia, cum au susținut unii comentatori? Sau la pactul încheiat pe Muntele Sinai, cum susțin alții? Dacă analizăm cu atenție, cele două teze nu se exclud, ținând cont că reforma lui Iosia își dorea să restaureze alianța de pe Muntele Sinai, în ciuda anacronismului pe care îl comporta
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
16: versetele 59-62 se deosebesc de versetul 58, iar concluzia (versetul 63), care ar trebui să fie o cântare de bucurie pentru mântuirea și salvarea primită, se termină în tonalitate minoră, scoțând în evidență rușinea Ierusalimului, fapt pentru care unii comentatori au considerat acest final o adăugire redacțională de factură legalistă. Alții, pentru că în versetul 60 apare expresia ebraică tipică izvorului „sacerdotal”, bĕrît ’ôlăm („alianță veșnică”), consideră că aparțin acestei tradiții. Însă noi credem că probabil urmează linia de gândire din
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
și în 2Sam 7,15; Ps 89,29.50 și 2Sam 23,5. În aceste fragmente, semnificația respectivelor expresii este îmbogățită prin referința la alianța specială cu casa lui David. Textul Is 55,3b este destul de dificil de interpretat; unii comentatori îl atribuie lui Trito-Isaia și îl datează între anii 520-516 î.C., considerând că ar fi vorba de un oracol care anunță reinstaurarea dinastiei lui David și extinderea autorității sale asupra tuturor popoarelor, luând proporții escatologice. Ideea este respinsă, pe
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
și îl datează între anii 520-516 î.C., considerând că ar fi vorba de un oracol care anunță reinstaurarea dinastiei lui David și extinderea autorității sale asupra tuturor popoarelor, luând proporții escatologice. Ideea este respinsă, pe bună dreptate, de alți comentatori: departe de a face aluzie la o restaurare monarhică (de altfel imposibil de realizat după evenimentele povestite de Proto-Zaharia), fragmentul se referă mai degrabă la o perioadă în care poporul nu avea rege; tocmai prin aceasta Is 55,3b se
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
regi și de popor, în consecință fiind nevoie de o nouă alianță care să-i ia locul. Această tematică va fi reluată de Cărțile Cronicilor, după cum vom vedea mai târziu (cf. 8.8). În fond, după cum au observat și alți comentatori, chiar dacă e utilizat pentru periodizarea preistoriei, conceptul de alianță nu are un caracter central în „sacerdotal”, interesul său concentrându-se asupra constituirii poporului lui Dumnezeu prin comunitatea sacră și teocratică și asupra originii cultului legitim, adică a acelor elemente despre
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
a unor elemente tradiționale. Prin urmare, în „sacerdotal” ideea de alianță e considerată ca un fapt evident, acceptat de tradiție și de practică. 8.8. Cronicile În Cărțile Cronicilor și în Esdra și Nehemia despre care mulți (dar nu toți) comentatori afirmă că au fost scrise în relație cu primele, asistăm la același fenomen pe care l-am observat în „sacerdotal”, adică interesul scăzut pentru discursul despre alianță și raportul cu Dumnezeu pe care acesta îl presupune; în schimb ideile pe
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
corturile sale” indică în cele mai multe cazuri întoarcerea acasă, caracterul sărbătorii poate fi interpretat în sens literal. g) În niciun fragment nu se afirmă că animalul oferit ca jertfă trebuia să fie primul născut al turmei așa cum susțineau în trecut unii comentatori; dar, deja într-o perioadă relativ antică (cf. Ex 13,12; 23,15; 34,18; ultimul text este mai clar decât Dt 15,19; 16,1), exista ideea că răscumpărarea primului născut are legătură cu sărbătoarea azimelor. Cu atât mai
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
cele două accepțiuni sunt utilizate ambiguu: atât „cort”, cât și „colibă”, dar totodată și „podea (a unei scene)”, „prelată (a unui car)” sau „locuință” în sens generic, astfel că nu putem baza exagerat pe eventualitatea interpretării. e) În fine, unii comentatori au asociat termenul „cort”, în ebraică ’ōhel, căruia Os 12,10 îi dă un sens escatologic, cu celebrarea sărbătorii în chestiune; însă, în acest text de orientare escatologică ce poartă amprenta redactării Dtr a cărților lui Osea și Ieremia, lipsește
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
afirmă că prima zi a lunii a șaptea este una dintre cele paisprezece zile ale Anului Nou de toamnă (în uz și astăzi în sinagogă), de origine cananeeană, considerat drept cel oficial, calculat după fazele lunii și ciclul agricol. Unii comentatori au observat, pe bună dreptate, că e cel puțin bizar că, în ciuda atestării în tradiția iudaică, confirmată de popoarele limitrofe, în Biblia ebraică lipsește orice aluzie la faptul că prima zi a lunii a șaptea ar fi fost ziua de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
a șaptea; e posibil ca din această cauză să fi apărut discuțiile, uneori polemice, între caraiții de la începutul Evului Mediu, care nu voiau să celebreze Anul Nou în prima zi a lunii a șaptea, ci în ziua a zecea. Unii comentatori consideră că mutarea din ziua a zece în prima zi a lunii a șaptea se datorează schimbării de calendar, în timpul exilului babilonian, când israeliții au adoptat calendarul babilonian. c) De aceea, în izvorul sacerdotal celebrarea primei zile din luna a
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
preoți și reformatori. La sfârșitul perioadei monarhice, Ez 45,25 arată că săptămâna sărbătorii „colibelor” se celebra explicit în relație cu cea a Paștelui și a Azimelor pe care o urma (sau o precedea) cu exact șase luni. a) Unii comentatori susțin că înainte de exilul din Babilon nu exista o astfel de sărbătoare și că, din acest motiv, era imposibil ca regele să aibă vreo funcțiune în cadrul cultului. Pe de altă parte, fiind vorba de o sărbătoare, în care regele își
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
întronarea domnitorilor pământești (în acest caz înseamnă evident „XY a devenit rege”, cealaltă traducere neavând sens), atunci înseamnă că ritualul întronării domnitorului pământesc - un act politic - este diferit de ritualul regelui ceresc - un act teologic relevant. Din aceste motive, unii comentatori au contestat traducerea „Yhwh a devenit rege”, nu atât din rațiuni doctrinare, ci pentru că, în realitate, ceea ce trebuie demonstrat devine doar o presupunere. b) Psalmii în care apare această problemă sunt: 24,6 ș.u.; 47; 68,25 ș.u
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
se poate referi și la toată luna ’ăbîb. Termenul ḥṓdeš apare și în Am 8,5 ș.u. și Is 1,13 unde este paralel cu sâmbăta; el apare și în Os 5,7 dar textul este deteriorat și unii comentatori îl citesc mašḥît, „exterminator” (cf. Is 66,22 ș.u.). În Ez 45,17 „principele” trebuie să ofere în această zi un sacrificiu special (cf. Is 46,3). c) În stadiul actual al cercetărilor, datarea acestor texte, Dtr și profetice
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
o prezintă ca practică ce există din timpuri imemorabile a cărei instituire este retro-datată chiar în creație, Gen 2,1-4a (Soggin 1997, ad loc.) și apoi în cadrul evenimentelor de la muntele Sinai și în deșert, adică în preistorie. În orice caz, comentatorii s-au orientat în mod firesc spre două arii de cercetare: babiloniană și siro-cananeană. a) În Mesopotamia, încă din epoca dinastiei amoriților (circa 1830-1531 î.C.; cel mai cunoscut exponent al său a fost Hamurabi, circa 1728-1686 î.C.) descoperim
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
deteriorarea sa, cauzată de intervenția omului. b) Dacă exista această uzanță se ridică întrebarea: cum se punea în practică, efectiv, principiul odihnei pământului? Plecând de la paralelismul dintre anul sabatic și eliberarea sclavului din cauza datoriilor (Ex 21,2 ș.u.), unii comentatori presupun că, la origine, odihna pământului nu se celebra în toată țara în același an, dar că se crea un fel de rotație prin necultivarea alternativă a câmpurilor. Alții presupun chiar că toate proprietățile funciare erau împărțite în șapte parcele
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de „eclipsă” și dispărea din lume; în aceste condiții nu se mai putea practica nici agricultura (pentru Ugarit, cf. Gray 1957 și Jacob 1962, pp. 115 ș.u.). Dar, după cum am notat deja, aceasta este o interpretare controversată, și există comentatori care o neagă în mod absolut. Dacă am reuși să demonstrăm originea cananeană a instituției anului sabatic (ținând cont de legătura strânsă dintre cult și agricultură în toată regiunea), cu siguranță am descoperi explicația logică a preluării sale de către Israel
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
datorii Textele analizate până acum (15.1.b), Lev 25,1-7 și Ex 23,10-11, nu se deosebesc esențial decât prin cazuistica celui de-al doilea. Diferit de acestea este însă Dt 15,1-11, un text complex asupra interpretării căruia comentatorii și traducerii nu au ajuns la un acord. Textul nu mai discută de câmpuri a căror chestiune presupune că se cunoaște (Dt 15,1 afirmă: „La sfârșitul celor șapte ani vei face o šĕmițțăh”); tratează în schimb despre o chestiune
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
perioada documentului „sacerdotal” Jubileul nu era celebrat, astfel că situația prezentată este pur ipotetică. 15.9. Dificultăți cu privire la practica anului jubiliar Dacă problema istorico-practică a anului sabatic este complexă, cu atât mai complicată este cea a anului jubiliar. a) Unii comentatori chiar au avansat teza că Jubileul a fost propus, probabil în formă pur teoretică, cu scopul de a substitui practica anului sabatic căzut în desuetudine și era dificil de restabilit; acestei ipoteze i se opune caracterul tardiv al atestării instituției
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
babilonian e vizibilă, în special datorită denumirilor lunilor după sistemul lunar, încă în uz. În privința Anului Nou, în Israel, nu s-a impus varianta celebrării sale primăvara ca în Babilon, ci toamna ca în Canaan (cf. 12.4.b). Unii comentatori presupun că în Israel, ca și în Asiria antică, la comercianții din Capadocia (secolul al XIX-lea î.C.) se utilizau atât calendarul agricol cu șapte cicluri, după care ar depinde calculul Rusaliilor sau al Sărbătorii săptămânilor (vezi 11.2
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]