8,920 matches
-
de recontextualizarea și/sau decontextualizarea obiectului de patrimoniu. Expoziția devine astfel un teritoriu al motivațiilor conștiente. S-a sugerat, de altfel, că toate aceste transformări care s-au petrecut la nivelul practicii muzeografice în ultimele două decenii "sînt rezultatul unei conștientizări din ce în ce mai acute a limitelor, a separării de problemele reale sociale"3. Această reconsiderare caracterizează în esență muzeul postmodern, care devine cu adevărat o instituție socială. O altă dimensiune a analizei muzeologice de tip postmodern a reconsiderat relația spațiu privat spațiu
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
dezvoltarea profesională a profesorilor, cît și pentru perfecționarea predării și învățării în școala generală. Benefică este și atitudinea factorilor de decizie, a specialiștilor în domeniul educației muzeale care, în urma acestui studiu au pus în discuție "o creștere a gradului de conștientizare a posibilităților de învățare trans-curriculare, trans-disciplinare și interdisciplinare"24. Ipotezele cercetării au urmărit: potențialul de formare, perfecționare și "acomodare" a personalului implicat; utilizarea resurselor muzeale în vederea perfecționării experienței profesionale a educatorilor și a experienței elevilor; predare și învățare școlară prin intermediul
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
schimbările vizează: rolul conducerii, tipul de structură, modul de coordonare, organizarea muncii și a producției, sursele crizei, evaluarea crizei, dimensiunile structurii, durata structurii. Politica vizând schimbările structurale Pentru a fi acceptată, schimbarea structurală trebuie să parcurgă trei stadii: demararea: reprezintă conștientizarea, de către decidenți, a necesității schimbărilor structurale. consolidarea: reprezintă integrarea zilnică a actorilor firmei în fluxul schimbării. mișcarea: reprezintă perioada de tranziție și instabilitate în cursul căreia schimbările sunt operate. Pot fi delimitate opt etape ale politicii schimbărilor structurale:crearea sentimentului
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
în ajutorul omului sub forma unor binefaceri și poate fi recunoscut. Această conștiință a harului nu trebuie să fie definită ca o percepție a unei energii aparte, pentru că harul nu se identifică cu energia psihică, manifestată și sensibil. Ci, această conștientizare se întâmplă doar în mod indirect, prin intermediul unor acțiuni creștine, ce se dezvoltă ca rod al harului. Adesea, acestea constau în acte elocvente, eroice, trăite prin comportamente de martiriu sau de asceză profundă, fapte care în mod cert nu pot
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pascale ca semn suprem de iubire și ascultare a lui Cristos față de Dumnezeu; b) demonstrativ, prin acceptarea faptului că jertfa crucii trece dincolo de „nu”- ul pe care oamenii îl spuseseră la planul lui Dumnezeu, devenind acum un act concret de conștientizare a acestui plan și de convertire din partea Bisericii; c) de prognoză, prin faptul că prevestește victoria finală a lui Cristos realizată la sfârșitul lumii. Acest sacrament se înscrie într-o perspectivă escatologică, a judecății de pe urmă, fiind o paradigmă a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
entitate clară, ci însăși persoana lui Isus Cristos, cu care omul are posibilitatea unui dialog eficient. Prin Fiul său, Dumnezeu convinge omul de bunătatea și milostivirea sa. O astfel de experiență o poate trăi în mod deplin în sacramentul reconcilierii. Conștientizarea acestui fapt ajută omul să se vadă altfel în relația sa cu divinitatea, să experimenteze iubirea milostivă a lui Dumnezeu, să conștientizeze valoarea actului salvific al lui Cristos, să contribuie la purificarea și la formarea conștiinței, precum și să aprofundeze importanța
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
confesorului de judecător, învățător și medic. Acest lucru este făcut cu discreție și cu delicatețe, evitând atitudinea inchizitorie de interogație aspră, întrebările devenind și o modalitate de căutare a unor căi de exprimare cât mai concretă, pentru a demonstra o conștientizare mai clară a păcatelor. Pe de altă parte, pentru a evita o daună, confesorul poate să se abțină de la a pune întrebări penitentului, chiar dacă are motive fondate să se îndoiască de integritatea materială a mărturisirii acestuia. Acest lucru nu se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
legea morală sau pentru a forma conștiința acestora, orientându-i spre echilibru și un simț al binelui (...), ci este oportunitatea de a ridica sufletele la contemplarea principalelor și celor mai vitale adevăruri”. Prin aceasta, penitentul va trăi la momentul oportun conștientizarea evenimentului pascal, ajungând să contemple figura milostivă a Tatălui, jertfa iubitoare a lui Cristos și prezența tainică, dar rodnică, a Duhului Sfânt în propria sa viață. 4.6 Confesorul, profet al lui Cristos Ritualul Penitenței vorbește de un anume „munus
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lui Dumnezeu, care îl însoțește și cu care rămâne în comuniune atâta timp cât se va menține în starea de har sfințitor, pe care a primit-o prin reconciliere. Acest fapt îi va caracteriza întreaga existență și îl va orienta către o conștientizare teleologică a vieții sale; e) o dimensiune misionară, pe care penitentul o trăiește întâlnindu-se cu divinitatea și în fața căreia nu poate rămâne pasiv. Această experiență îl determină să se angajeze într-o dinamică de comunicare către ceilalți, atât a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fidel față de Dumnezeu. Prin aceasta, se dorește să se educe copilul să fie conștient de păcate și de cererea de iertare nu doar în momentul spovezii, ci și în diferite momente ale zilei. Un aspect important al pregătirii copilului este conștientizarea procesului dialogic în care el se află cu Dumnezeu. Orice copil poate să stabilească cu Isus un dialog personal de rugăciune. Aceasta îi formează convingerea că, simțindu-se în legătură de dialog cu Dumnezeu, poate singur face anumite alegeri bune
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
trecere de la Botez la convertire; c) descoperirea locului adevărat de reconciliere: Biserica; d) aplicarea în plan cultural, social și istoric a noii vieți de reconciliere și a roadelor acesteia; e) ajutorul pe care celebrarea comunitară a penitenței îl are în conștientizarea reconcilierii, a comuniunii, a păcatului și a împăcării; f) celebrarea reconcilierii sacramentale privită din prisma raportului dialogic dintre om și Dumnezeu; g) prezentarea lui Isus Cristos ca o persoană care iubește omul, care a murit și a înviat pentru fiecare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în mod coerent, așa cum s-ar dori. Uneori, lipsa experienței penitentului de a se spovedi condiționează negativ dialogul sacramental cu preotul confesor și îl face să fie anevoios. Alteori, lipsa experienței celebrării comunitare a reconcilierii sacramentale conduce la o slabă conștientizare a dimensiunii ecleziale a păcatului în mărturisirea sa. Însuși faptul că penitenții sunt diferiți, cu conștiințe diferite și proveniți din culturi diferite, face ca dialogul dintre penitent și confesor să fie uneori îngreunat. Având prezente aceste considerente, este oportună sublinierea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
reconcilierii. Acest proces e garantat și indicat de Ritualul Penitenței. El e parcurs în mod coerent atunci când confesorul și penitentul rămân fideli structurii sale. Există și modele ce pot orienta și inspira relația corectă dintre ei, numite paradigme. Ele determină conștientizarea ideii că Dumnezeu lucrează într-un mod original în viața penitentului prin acțiunea confesorului. Relația și dialogul dintre ei sunt fundamentate pe o spiritualitate și se exprimă în celebrarea liturgică a sacramentului. Aceasta este fidelă normelor morale ale Bisericii și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cercetare. Ea se înscrie în dorința de a oferi un ajutor: atât penitenților și confesorilor, cât și celor care încă simt în inimă un dubiu sau o reticență cu privire la planul și milostivirea lui Dumnezeu. Suntem determinați să credem că observarea, conștientizarea și favorizarea procesului dialogic dintre Dumnezeu și om, în sacramentul reconcilierii, susține abordarea adecvată a unui asemenea moment de către penitent și confesor, în care penitentul este ajutat să se apropie de Dumnezeu și să devină, la rândul său, asemenea lui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
curți. Absența punctuației, deja amintită, semnalată de poet în subtitlul mai multor poeme (fără punctuație) subliniază ideea că el nu face decât să decupeze eșantioane din aglomerația de ingrediente ale realului și să le aducă - spre contemplare, meditație sau, măcar, conștientizare - cititorului. Iar actul poetului, pornit din convingere, e argumentat și prin apelul la cuvintele lui Emil Cioran, care flanchează poemul Lașitate: Nu merită osteneala să te sinucizi, pentru că oricum ar fi prea târziu și Faptul că viața n-are niciun
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
bătrânul cu ochelari îi oferea biscuiți /... / autobuzul mergea impasibil cu noi în burtă ori: Aud prin pereți / plânsetul bebelușului vecin / cred că vă deranjează se scuză tânărul tată / plânsul lui îmi acompania / treburile mărunte prin casă / plânsul lui însemna viață); conștientizarea - neplăcută, desigur - a trecerii timpului (Urăsc toate ceasurile din lume / ele au inventat timpul / timpul a inventat moartea / moartea ne-a inventat pe noi...) și, în fine, acceptarea unicității existenței, fiindcă N-ai ce face cu prea multe vieți, din moment ce
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
fapt, viziunea lui Herr Tod, moartea, cu tot arsenalul de miasme, sudori, viermi grași etc., aduce gândul negru, dar care nu pare deloc devastator: e doar o formă de disconfort, firească, e, mai exact, o trecere în revistă sau o conștientizare a situației existentului și, îndeosebi, a perspectivei lui implacabile, adică a metamorfozării în nonexistent. Fără a fi mistic, poetul definește moartea prin raportare la divin: atunci/ se înțelege / când Domnul / în mare mila Lui / mă va chema spre bolgii / sau
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
sunt tonifiate si readuse la o functionare normala tulburarile cardiace si hipertensiunea arteriala sunt ameliorate după câteva săptămâni și vindecate după câteva luni de practică conștientă, asociată cu regim alimentar. Prima fază a exercițiilor corecte de respirație este aceea de conștientizare a mecanismului. Întins pe podea, nu pe o suprafață moale, asează o carte pe stomac. Inspiră ușor și vei observa cum cartea se ridică, pentru că abdomenul este cel implicat 11 direct în procesul de respirație. Încearcă să faci acest exercițiu
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
proletari conducători, țărani săraci și mijlocași, și dușmani (boieri, chiaburi, burghezi, neadaptați etc.) totul sub o supraveghere strictă, crudă și răzbunătoare. Cărțile domnului Ion Oprea îndeamnă la meditație, la prețuirea vieții, ca cel mai de seamă dar al naturii, la conștientizarea faptului că venim dintr-o lume acum a amintirilor, dintr-un trecut obligatoriu să fie cunoscut, fie pentru comparație, fie pentru originea noastră națională și socială, fie ca un îndrumar spre cele bune, cinstite și morale, fie ca o fală
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93042]
-
când îi va fi viața mai dragă și i-a spus-o pe patul de moarte. * Nu mă lăsa singur cu Timpul! Ia-mă cu tine! * Cea mai formidabilă întruchipare a materieiOMUL. Și cea mai dramatică aventură a pulberii cosmice: conștientizarea ființei umane și divulgarea zădărniciei. * Omule! Fii bun! * Din timpul care trece poți lua doar ce rămâne
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93037]
-
o frumusețe feminină. A doua idee consta dintr-o serie de amintiri fragmentate care-i produseseră o subită înverșunare. Amintirile erau despre Gosseyn Doi în acțiune pe planeta Prezicătorilor, pe planeta Gorgzid, cea mai importantă din Imperiul lui Enro. Această conștientizare îi aduse acel început de înverșunare care era atât de nouă pentru el. Erau lucruri pe care trebuia să le facă. Unde se afla, oare băiatul acela? Trebuia salvat, și imediat. Următoarele cuvinte ale lui Breemeg aproape că-i întrerupseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
aspecte și momente ale aceluiași preocupant fenomen: acela al cântecului gregorian tradițional pus în discuție și manipulat în prea multe maniere. Așadar, condamnarea mijloacelor noului limbaj muzical nu este radicală, ci trebuie considerată în cadrul unei perspective mai largi, și anume, conștientizarea degradării nivelului spiritual și liturgic. Ceea ce îl interesează mai mult pe pontif este ca „sunetul dulce” să se reîntoarcă să răsune pe buzele oamenilor, astfel încât, prin intermediul cântecului, Dumnezeu să fie primit în inimi și să se aprindă devoțiunea față de El
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Sportului • Obiectul de studiu și terminologia esență a domeniului • Ideal, funcții, obiective, finalități, în metodica educației fizice și sportului • Teste de autoevaluare OBIECTIVE • Înțelegerea rolului și locul Metodicii Educației Fizice și Sportului în cadrul științelor. • Însușirea terminologiei corecte, bază a domeniului. • Conștientizarea idealului, funcțiilor și obiectivelor educației fizice și sportului. TERMENI CHEIE • metodica • metodologie • obiective • terminologie • finalități • ideal • funcții • obiect de studiu CAPITOLUL 1 METODICA EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI STATUT DE DISCIPLINĂ ȘTIINȚIFICĂ Urmărind etapele dezvoltării socio-istorice, termenii de "știință", "științific" primesc
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
Din punct de vedre al dimensiunii morale, activitatea fizică determină un comportament corect, în întreceri, competiții, dar și în viața de toate zilele, întregind personalitatea individului din acest punct de vedere. Intelectual, mișcarea contribuie la stimularea memoriei, imaginației, gîndirii și conștientizarea subiecților. Spusele lui Coubertin "sportul produce frumusețe pentru că angajează subiectul care este o sculptură vie", cu norme, forme și proporții perfecte și capacități superioare de adaptare, reflectă.puterea modelatoare a activității fizice. * FUNCȚIA PSIHO-SOCIALĂ Prin mișcare se obțin modificări progresive
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
înțelegerea structurală a actelor și acțiunilor motrice; în respectarea ordinii execuției unor operații în învățare, consolidare, perfecționare; repetarea unor execuții (aproape duse la automatism) pentru a evita uitarea. Prin evitarea stereotipiei, îndepărtăm posibilitatea ca subiecții să devină mici "roboței", declanșăm conștientizarea și necesitatea practicării exercițiului fizic. Se construiește ansamblul de bază al mișcărilor învățate, conduita motrică și oferim posibilitatea aplicării lucrurilor știute ca reacție adaptativă la anumite situații externe sau interne. 4.1.1. Exercițiul fizic Mijloc specific de bază Exercițiul
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]