4,002 matches
-
în rînd; așa îi vom revedea la intrarea în salon) TABLOUL II (Sala de lectură a dosarelor; în acest spațiu există șase mese, iar în fundul scenei o gheretă situată la 50 de cm deasupra scenei: e locul Supraveghetorului; la ridicarea cortinei, cele cinci personaje sînt exact în formația în care se aflau la intrare; observăm cum fiecare dă buletinul și semnează într-un registru, după care se așază la mese) Dosar nr.: Ce tîmpenie! De ani de zile dă buletinul ia
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
à vingt, one... și Milo fuge Înnebunit, ajuns În mașină nu-și găsește cheile de contact, pe care, Într-un sfârșit, twenty, Andrew tend seulement la main en hauteur, agite les clés au-dessus de Milo, et prend un air condescendant, cortina, actul II, nu: deznodământ fals. Căci Andrew Îl ucide În final pe Milo, italianul, a cărui groază Întipărită pe față este ascunsă sub masca de clovn. Milo se prăbușește pe scări - În sfârșit, cortina, actul II Începe acum. Două zile
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Milo, et prend un air condescendant, cortina, actul II, nu: deznodământ fals. Căci Andrew Îl ucide În final pe Milo, italianul, a cărui groază Întipărită pe față este ascunsă sub masca de clovn. Milo se prăbușește pe scări - În sfârșit, cortina, actul II Începe acum. Două zile mai târziu, un inspector de poliție foarte sigur pe el intră la Andrew pentru anchetă - avec la logique tout devient clair. Doar că Andrew nu-l omorâse pe Milo, trăgând un glonte orb, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Supraveghetorul general în ținută de ceremonie, împreună cu supraveghetorul celulei. SUPRAVEGHETORUL GENERAL: Am auzit, am văzut tot. Pentru tine, și din locul unde stăteai de pază, treaba devenea comică; pentru noi, dincolo de vizor, a fost o frumoasă secvență tragică, mulțumesc. (Salută.) Cortina.” JEAN GENET, Maximă supraveghere, Gallimard, „Folio théâtre”, 2006, p. 122. Preambultc "Preambul" „Spectatorul este un paznic de noapte, un veghetor” - cu această propoziție îmi încheiam o carte de acum douăzeci de ani, Memoria teatrului. În cuvântul „a veghea” există o
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
într-un teatru parizian, spectatorul neștiutor se mulțumește să respecte protocolul, neavând acces la secretele supravegherii, plăcere perversă rezervată obișnuiților casei. În acest scurt inventar al procedeelor și al strategiilor interne de supraveghere, merită să amintim și de găuricea din cortină, care permite o schimbare de roluri mai puțin previzibilă, deoarece acum supravegherea se exercită, punctual, dinspre scenă spre sală. În țesătura cortinei este decupat un „ochi” prin care pot fi observate componența publicului și starea lui de spirit, pe scurt
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
acest scurt inventar al procedeelor și al strategiilor interne de supraveghere, merită să amintim și de găuricea din cortină, care permite o schimbare de roluri mai puțin previzibilă, deoarece acum supravegherea se exercită, punctual, dinspre scenă spre sală. În țesătura cortinei este decupat un „ochi” prin care pot fi observate componența publicului și starea lui de spirit, pe scurt, publicul poate fi cântărit, judecat concret mai înainte de a intra în dialog cu el. Supravegherea, ca preambul indispensabil al unui schimb... Te
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
a apărut îndoiala: „Iar ne dau ăștia piure cu vițel la tavă și salată bulgărească... o fi bine, o fi rău?“; intuiția mea gospodărească, ieșită pe nesimțite din starea de letargie și cuprinsă de o neliniște creatoare, a adulmecat dincolo de cortina de fier a meniurilor fixe și a deslușit terra incognita pe care s-ar putea afla comori minunate. După o perioadă de zbucium intens am hotărât: gata, de acum preiau frâiele domeniului culinar! Intru în bucătăria mea și devin stăpână
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
în palmele Zoii) Care onorabil? Trahanache: (același joc) Ei, ai puțină răbdare... Cațavencu, de... Tipătescu: Cu ce alta? Trahanache: (bătând cu putere în palmele Joichiții) Cu altă plastrografie... Ce plastograf! Pristanda: (care a venit cu paharul cu apă) Curat plastograf! (Cortina) ACTUL II (Același salon) SCENA I Trahanache, Farfuridi și Brânzovenescu stau împrejurul unei mese rotunde, studiind listele electorale; fiecare are câte un creion colorat în mână Brânzovenescu: Șaizeci și nouă cu roșu, buni,... unsprece cu albastru... ai lor... Farfuridi: Doisprezece
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
parte; Ghiță în fund; Tipătescu obosit pe scaun, ca și cum n-ar lua parte la ce se petrece. Cetățeanul turmentat în mijloc.) Cetățeanul: (târât de curent) Da! Vom lupta contra... (sughițând și schimbând tonul)... adică nu... Eu nu lupt contra guvernului... (Cortina) ACTUL III (Teatrul înfățișează sala cea mare a pretoriului primăriei, un fel de exagon din care se văd trei laturi. Trei uși în fund; cea din mijloc dă în coridorul de intrare; pe cea din dreapta se citește: "Ofițer țivil"; pe
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
petrece în adunare. Pristanda, Farfuridi, Brânzovenescu au apucat de gât pe Cațavencu și-l târăsc afară. Grupul Ionescu și Popescu sunt grămadă peste cei din fund. Toate cuvintele și mișcările acestea din urmă se fac deodată și într-o clipă. Cortina se lasă asupra primei mișcări a scandalului.) (Cortina) ACTUL IV ( Grădina lui Trahanache, în fund grilaj cu poartă de intrare în mijloc; se vede în fund perspectiva orășelului pe un fundal de dealuri. La dreapta în grădină, pe planul întâi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de gât pe Cațavencu și-l târăsc afară. Grupul Ionescu și Popescu sunt grămadă peste cei din fund. Toate cuvintele și mișcările acestea din urmă se fac deodată și într-o clipă. Cortina se lasă asupra primei mișcări a scandalului.) (Cortina) ACTUL IV ( Grădina lui Trahanache, în fund grilaj cu poartă de intrare în mijloc; se vede în fund perspectiva orășelului pe un fundal de dealuri. La dreapta în grădină, pe planul întâi și al doilea, intrarea, cu trei trepte de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
atacă marșul cu mult brio. Urale tunătoare. Grupurile se mișcă. Toată lumea se sărută, gravitând în jurul lui Cațavencu și lui Dandanache, care se strâng în brațe, în mijloc. Dandanache face gestul cu clopoțeii. Zoe și Tipătescu contemplă de la o parte mișcarea. Cortina cade repede asupra tabloului.) (Cortina cade repede asupra tabloului) Prezentarea conținutului Opera este o comedie în 4 acte și evocă viața publică si de familie de la sfârșitul secolului trecut. Tema este demascarea parvenirii umane și a imoralității publice și private
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Urale tunătoare. Grupurile se mișcă. Toată lumea se sărută, gravitând în jurul lui Cațavencu și lui Dandanache, care se strâng în brațe, în mijloc. Dandanache face gestul cu clopoțeii. Zoe și Tipătescu contemplă de la o parte mișcarea. Cortina cade repede asupra tabloului.) (Cortina cade repede asupra tabloului) Prezentarea conținutului Opera este o comedie în 4 acte și evocă viața publică si de familie de la sfârșitul secolului trecut. Tema este demascarea parvenirii umane și a imoralității publice și private, înscriindu-se între comediile de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și în orașele mici. „Nimeni nu mă caută, n-am nici un prieten pe aproape, mi-a murit și calul [cel din amintirile din război - n. m.]. ...A prins promoroacă și clampa...” (I. D. Sîrbu, „Scrisoare către Lisbeth, Edmund, Ramon”, în Traversarea cortinei, Editura de Vest, 1994, p. 243). Editorii, Virgil Nemoianu și Marius Ghica, nu atrag în nici un fel, grafic, atenția că ultima propoziție e un citat, cum o fac pentru alte expresii împrumutate de autor. De ce? „A prins promoroacă și clampa
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mai mare, în timp și spatiu, le-a permis să-și eficientizeze structurile) oferă cîmpul cel mai larg de studiu pentru mitologiile oficiale. Dar și pentru contra-mitologiile comunismului, construite în paralel, susținute de posturile de radio occidentale ce emiteau peste Cortina de Fier, contrazise violent de imaginarul propagandistic promovat de secțiile de diversiune ale polițiilor secrete. Mituri subversive La mitul "Salvatorului", de pildă, concretizat în "așteptarea americanilor", au contribuit probabil și posturile occidentale, cel puțin pînă în 1956, cînd reprimarea în
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
culturale s-au intensificat în această societate și în această Nomenklatura în care intelighenția/elita specialiștilor, tehnicienilor, oamenilor de știință simte din ce în ce mai mult nevoia de a debloca, de a degaja, de a de-scleroza economia sovietică și de a înlătura cortina de fier culturală" (p. 245); din acest moment, "se poate concepe ideea ca noul conducător, sprijinindu-se pe fracțiunea liberală a aparatcicilor realiști sau "cu față umană", susținut de intelighenția cadrelor, specialiștilor și tehnicienilor și dispunînd în sfîrșit de forța
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
este în Asia. Dimpotrivă, există Orient în ceea ce considerăm a aparține Vestului, cum este cazul sudului Italiei, un fel de Orient ce are ca punct inițial, în opinia mea, orașul Napoli. S-ar putea crede că într-un anumit fel Cortina de Fier confirmă și accentuează vechea separare dintre Imperiul bizantin și Imperiul latin, dintre ortodoxie și catolicism. De fapt însă, Grecia ține acum de Vest, iar România latină și partea central-europeană catolică sau protestantă (Ungaria, Cehoslovacia, Croația, Prusia, Saxonia, Polonia
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
separare dintre Imperiul bizantin și Imperiul latin, dintre ortodoxie și catolicism. De fapt însă, Grecia ține acum de Vest, iar România latină și partea central-europeană catolică sau protestantă (Ungaria, Cehoslovacia, Croația, Prusia, Saxonia, Polonia) se află în partea estică a cortinei. Iată de ce marea Separare de după război marchează mai cu seamă o linie de demarcație supra-europeană. Orientul și Occidentul sînt așadar noțiuni foarte complexe, care se suprapun suprapunîndu-se Europei. Orientul se suprapune în același timp estului european și Asiei, considerată a
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Ea vorbește de pace, de dezarmare, de denuclearizare. Singura realitate a amenințării constă în puterea absolută a partidului care ia toate deciziile în secret și dispune de puterea militară absolută. Există de acum între Imperiu și Occidentul european nu o cortină de fier, ci un baraj gigantic, care se înalță spre cer și acumulează o cantitate enormă de apă, în stare să distrugă totul în cale-i dacă s-ar revărsa. Nu știm în ce direcție va evolua URSS. Însă, chiar
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
culturi divergente și că noua împărțire transformase în ruptură vechea despărțire dintre Roma și Bizanț. În realitate, această fisură, care se atenuase de-a lungul veacurilor moderne prin occidentalizarea Estului european, a fost acum estompată aproape în întregime chiar de cortina de fier. Aceasta a impus o oprimare, nu o suprimare culturală. Desigur, fermenții critici contemporani ai culturii est-europene fuseseră închiși în aziluri psihiatrice sau în lagăre. Însă această cultură trăiește în subteran și ajunge uneori pînă la cer. Mai mult
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Pușkin, Tolstoi, Dostoievski, Cehov. Ea continuă să întrețină, sub supraveghere, legăturile științifice care îi sînt vitale și culege, în infernul bibliotecilor sale centrale, roadele actuale ale culturilor europene și americane. În sfîrșit, și poate mai ales: de cealaltă parte a cortinei, oamenii de cultură nu numai că au devenit lucizi prin experiența trăită a unui sistem care îi orbea pe colegii lor occidentali; ei au aprofundat de asemenea cultura proprie. În vreme ce literatura și gîndirea din Vestul postbelic dădeau seama doar de
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
occidentalitatea sa pentru a se lărgi curînd spre Centru și spre Est. Odată cu prăbușirea zidului Berlinului, dublul oraș frontieră între două lumi a redevenit deja centrul Germaniei. Și în această descompunere a celor două jumătăți mutilate ale Europei, în permutația cortinei de fier în liniuță de unire, se recompune însuși chipul Europei. În orice caz, asistăm încă de pe acum la reviviscența și revitalizarea Europei culturale, adică a pieței comune și libere a ideilor, care s-a constituit de-a lungul veacurilor
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
incerte și convulsive. Un subtil analist, Raymond Aron, îl definea prin sintagma "guerres en chaine", adăugând la conflagrațiile mondiale nu mai puțin crudele războaie locale de pe diverse continente și acel "război rece" care a făcut cu putință "marea schismă" a "cortinei de fier", căzută peste lume ca o poruncă a despărțirii apelor de uscat. "Paix impossible, guerre improbable", iată formula aceluiași analist, confirmată de evenimente. A fost nu doar o schismă politică, diplomatică, ideologică, ci și una spirituală, cu urmări absolut
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
conflagrații; la două secole, în fine, moment pentru fixarea căruia autorul nu face decât să repete impresia lui Karamzin că revoluția nu era încheiată, că "lucruri de mirare" aveau a se produce pe seama ei. Istoricul era ispitit atunci să tragă cortina ca să nu mai vadă, parcă așteptând să se consume, în afara lui, o tragică paranteză a istoriei. Examinând acum împrejurările din 1789 în spațiul rusesc, Nathan Eidelman pare a ne spune că acea paranteză nu s-a închis încă de tot
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
unitate continentală? Se va impune oare spiritul de tendință opusă, prevalent în lumea germană? Dificultatea de a scrie o istorie a Europei decurge și din marile vicisitudini care au interzis până acum unitatea geopolitică a continentului. Abia dura experiență a "cortinei de fier" a făcut ca o bună parte a Europei să devină conștientă de urgența unei soidarizări la nivel continental, sub presiunea unor factori de natură economică, social-politică, morală. A fost nevoie, se pare, de această experiență pentru ca slăbiciunile vechii
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]