7,334 matches
-
Bremond, dar bineînțeles, prin mijlocirea tuturor activităților de suprafață, cunoașterea poetică atinge realități, unește pe poet cu aceste realități. Nu direct cu realitatea suverană, care e însuși Dumnezeu, căci acesta e privilegiul exclusiv al cunoașterii mistice, dar cu tot realul creat și sub realul creat, indirect cu Dumnezeu”(Henri Bremond: Priere etpoesie, p. 148. ). În contemplația estetică, să nu uitam, contactul cu realitatea profundă, cu rădăcinile luminoase ale lucrurilor se ia prin simțuri, prin intuiția sensibilă. Din acest punct de vedere
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mijlocirea tuturor activităților de suprafață, cunoașterea poetică atinge realități, unește pe poet cu aceste realități. Nu direct cu realitatea suverană, care e însuși Dumnezeu, căci acesta e privilegiul exclusiv al cunoașterii mistice, dar cu tot realul creat și sub realul creat, indirect cu Dumnezeu”(Henri Bremond: Priere etpoesie, p. 148. ). În contemplația estetică, să nu uitam, contactul cu realitatea profundă, cu rădăcinile luminoase ale lucrurilor se ia prin simțuri, prin intuiția sensibilă. Din acest punct de vedere e încă o deosebire
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și intuiția pur spirituală din contemplația mistică, ce se dispensează total de ajutorul simțurilor. Prin intuiția spirituală, eul profund al misticului ia contact cu Dumnezeu și se supranaturalizează, se îndumnezeiește. Prin intuiția sensibilă, același eu profund ia contact cu realul creat, cu universalitatea lucrurilor și trăirea acestei universalități e acel sentiment de dezmărginire și de infinit, pe care îl recunoaște estetica în experiența sublimului. Sentimentul e înalt și luminos, dar vag și fără altă certitudine decât a bucuriei estetice. El aduce
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
paradisului chiar în această viață, ce se zbate sub imperiul păcatului. Ideea acestor urme ale gloriei din care a căzut omul nu e o născocire a fanteziei, ci o proprietate a doctrinei creștine, care atestă că fondul adânc al naturii create a rămas totuși bun sub păcat și e capabil de o nouă biruință, când îl redeșteaptă și-l aprinde fulgerul harului divin. Nostalgia paradisului hrănește asceza creștină, când așază mănăstirile în colțurile cele mai frumoase ale naturii; când vede în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e cunoașterea de sine, e vederea propriei obârșii cerești, e intuirea rădăcinii sale ontologice. Suntem făpturi concrete în timp și în spațiu, dar ca idee trăim din veșnicie în Dumnezeu. Adevărul acesta al existenței noastre ideale metafizice, al nemuririi noastre create, dă perspectivă infinită strofei ce urmează: îngemănând potrivnice silințe, Cobor zâmbind din alba-ntâietate, Din soiul uniefâră de semințe închis în pura mea deplinătate. În idealitatea ei de ființă pur inteligibilă, creatura e desăvârșită și fericită: coboară zâmbind din alba
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
au adăugat cu timpul și cele vizuale, auditive și gustative. Ca în orice terapie, procesul de evaluare are un rol deosebit de important în formarea unei imagini clare despre nivelul de sensibilitate al copilului. Integrarea senzorială se desfășoară în medii special create (camerele senzoriale, foto Nr. 3, sala de kinetoterapie, logopedie) sau cele familiare copilului (locuința). Folosește diferiți stimuli, piese sau materiale pentru a facilita conștientizarea senzațiilor corespunzătoare corpului și poziției individului. Temple Grandin, doctor în științe, ea însăși având autism, a
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
este acela de responsabilitate. J. Davis (1999) aduce în discuție autonomia și responsabilitatea elevului pentru propria formare. Mesajul care le este transmis elevilor de către profesori este acela al necesității asumării răspunderii pentru propria formare, iar sarcinile de lucru sunt astfel create încât să pună în practică acest mesaj. Cu toate acestea, rezultatele la evaluările externe care se fac sunt un indicator al performanței școlii sau al profesorului și mai puțin al elevului. Autorul vede o contradicție între ceea ce elevii sunt încurajați
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
lor. Ioan Scotus Eriugena în scrierea Diviziunea naturii realizează o concepție sistematică construind o imagine a universului. El identifică patru forme ale naturii: "Consider că natura se divide în patru forme diferite: prima este cea care creează și nu este creată; a doua, cea care este creată și creează; a treia, care este creată și nu creează; a patra cea care nu creează și nu este creată. Aceste patru diviziuni se opun două câte două; a treia se opune celei dintâi
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o imagine a universului. El identifică patru forme ale naturii: "Consider că natura se divide în patru forme diferite: prima este cea care creează și nu este creată; a doua, cea care este creată și creează; a treia, care este creată și nu creează; a patra cea care nu creează și nu este creată. Aceste patru diviziuni se opun două câte două; a treia se opune celei dintâi, a patra celei de a doua; dar cea de-a patra cade sub
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este reprezentată ca imagine în oglindă a divinității, ce poate fi mai mult sau mai puțin deformată. "Cele două trepte despre care s-a vorbit deja și care ne conduc la Dumnezeu prin vestigiile sale ce luminează în toate cele create, ne-au îndreptat să reintrăm în noi, adică în mintea noastră în care strălucește imaginea divină. Dar reintrând în noi înșine, părăsind tinda, ajungând în altar, sau în partea de dinaintea tabernacolului, să ne străduim să-l vedem prin oglindă pe
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
categorie. Ea nu putea fi considerată ca unidirecțională din partea subiectului spre obiect ci bidirecțională. În acest context Eriugena, pornind de la structura pătratului lui Boethius, realizează o diviziune a naturii în patru forme: "prima este cea care creează și nu este creată; a doua, cea care este creată și creează; a treia, care este creată și nu creează; a patra cea care nu creează și nu este creată."132 Fiecare componentă reprezintă o parte a existenței, dar cu toate că ceea ce cunoaștem este diferit
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
bidirecțională. În acest context Eriugena, pornind de la structura pătratului lui Boethius, realizează o diviziune a naturii în patru forme: "prima este cea care creează și nu este creată; a doua, cea care este creată și creează; a treia, care este creată și nu creează; a patra cea care nu creează și nu este creată."132 Fiecare componentă reprezintă o parte a existenței, dar cu toate că ceea ce cunoaștem este diferit, există un singur instrument de cunoaștere. Aritmetica care este considerată știință a numerelor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
diviziune a naturii în patru forme: "prima este cea care creează și nu este creată; a doua, cea care este creată și creează; a treia, care este creată și nu creează; a patra cea care nu creează și nu este creată."132 Fiecare componentă reprezintă o parte a existenței, dar cu toate că ceea ce cunoaștem este diferit, există un singur instrument de cunoaștere. Aritmetica care este considerată știință a numerelor, "nu a celor pe care le numărăm, ci a celor după care numărăm
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dintre care spicuim: filosoful detestă orice religie, refuză să participe la liturghie, nu crede în transsubstanțiere, Sfânta Treime, imaculata concepție, ispășirea păcatelor, contestă divinitatea lui Iisus, consideră că universul este etern și există o infinitate de lumi care sunt mereu create, crede în metempsihoză, îi desconsideră pe călugări și preoți considerându-i pe toți niște măgari, practică magia, adăugând pentru exemplificare formule magice și cărți de magie, și se dedă plăcerilor trupești. După primul denunț Bruno este ridicat din casa lui
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dacă voi găsi ceva mic de tot care să fie sigur și neclintit"118. Astfel dubito-ul ca formă a cogito-ului reprezintă firmamentum-ul filosofiei carteziene. Găsirea certitudinii va avea consecințe nelimitate, el va fiind punctul pe care se sprijină tot universul creat. Creația în continuare se realizează ca și în prima meditație: prin îndoială.Îndoiala nu este doar metodă, ea are statut metafizic. Raționamentul cartezian "dubito ergo cogito, cogito ergo sum" subliniază rolul îndoielii. Îndoiala este modalitate de a ajunge la certitudine
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
adăugate ideile abstracte și ideile din vis. Lumea cogito-ului cartezian s-a înmulțit cu aceste idei, urmând a crea ideile ce aparțin sensibilului. 3.6.6. Meditația a șasea și redescoperirea omului Meditația a șasea trebuie să completeze noua lume creată. Trebuie identificate toate elementele ce pot întregi această lume. Trebuia introdusă existența lucrurilor materiale și a corporalității în lumea cogitatelor. Dacă existența acestora este demonstrată putem să considera că noua lume este completă. Meditația a șasea mai încercă să rezolve
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
diafragme, crearea unui lambou de mușchi transvers abdominal pentru o eventuală frenoplastie [62, 63], iar în cazul unui volvulus permite repoziționarea stomacului [20, 52]. Frenoplicatura pe cale abdominală se realizează clasic prin incizie subcostală stângă, cu exteriorizarea diafragmului, iar pliul astfel creat se rabatează anterior și se fixează pe fața externă a toracelui (procedeul Nissen), sau se fixează posterior la pilieri (procedeul Hecker) [14]. În unele cazuri operația s-a realizat prin laparoscopie: un caz cu volvulus gastric axial asociat corectat prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
cu literatura universală; 12. valoarea operei: a. în cadrul creației autorului; b. în cadrul literaturii române; c. (eventual) în perimetrul literaturii universale; 13. modul cum a construit autorul această lume fictivă (adică lumea operei literare); 14. implicarea autorului în această lume nou creată; 15. elemente care particularizează opera, o fac inconfundabilă; (originalitatea operei din toate punctele de vedere: alegerea modalităților de expresie, forma, tematica etc.); 16. felul cum se creează emotivitatea, emoția (1.) a autorului; (2.) a cititorului; 17. perspectiva apropierii de alte
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
care se întinde pe durata mai multor luni și la care participă înalte fețe bisericești, Nae Ionescu demonstrează imposibilitatea Pariarhului de a sluji simultan la doi stăpâni, atrăgând totodată atenția asupra pericolelor la care este expusă Biserica, prin acest precedent creat. Ne vom axa analiza asupra acestui fapt major, prin prezentarea diacronică și sintetică a principalelor momente care punctează o polemică de înaltă ținută intelectuală, dusă de Nae Ionescu, în problema Patriarhului-Regent. Salutând demisia lui Gheorghe Buzdugan din funcția de prim
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
vizează arborarea de către părintele Patriarh Miron Cristea, la deschiderea Parlamentului din toamna anului 1929, a mănușilor roșii. Un asemenea comportament contrastează cu autoritatea harismatică, prin nesocotirea Predaniei ortodoxe, simbolistica acestui act fiind mai mult decât evidentă. În plus, prin gestul creat, se producea o confuzie periculoasă nu numai în rândul credincioșilor ortodocși români, la nivelul modalității de percepție a spiritului Ortodoxiei, dar și în rândul lumii creștine, consecințele directe ale acestei practici patriarhale fiind, practic, incalculabile, mai ales în contextul dialogic
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Sfântului Chiril al Alexandriei, revalorizată de Karsavin, plasează izvorul cunoașterii în Duhul Sfânt. De fapt, teologia alexandrină își găsește, în secolul V, expresia desăvârșită în gândirea Sfântului Chiril al Alexandriei, gândire dominată de ideea îndumnezeirii ca scop suprem al ființelor create. Este tradiția Sfântului Atanasie cel Mare, îmbogățită prin aportul teologic al celor trei mari Capadocieni: Sf. Vasile cel Mare, Grigore de Nazianz și Grigore de Nyssa: o teologie alexandrină a unei îndumnezeiri eliberate de orice urmă de origenism și de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
parte din pleiada de patrologi și istorici ai creștinismului antic care-i mai cuprindea pe: Teodor M. Popescu, Ioan G. Coman, Iustin Moisescu, Dumitru Fecioru, Olimpiu Căciulă ș.a. Plecând de la ideea lui Bulgakov potrivit căreia lumea este Sofia în formă creată, teologul Dumitru Stăniloae consideră că națiunea are drept fundament "un model dumnezeiesc etern", model pe care națiunea trebuie să-l realizeze la modul absolut. Un aspect grav apare în momentul în care "diversificarea omenirii în națiuni ar fi o urmare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
mai înalte, neîngăduite decât celor în stare de har"9. Antropologia ortodoxă nu a operat niciodată în același mod disocierea între actul creator al lui Dumnezeu și actul de har; dimensiunea harică nesuprapunându-se dimensiunii naturale. În percepția ortodoxă, omul creat nu este omul natural, homo rationalis specific Occidentului, ci este o ființă spirituală creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu: Nimic din tot ceea ce este cu adevărat nu este cu adevărat în afară de Tine. Acest chip pentru Părinții Bisericii nu este
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
neliniștile provocate de perspectiva infinitului și a morții. Astfel, există un singur Adevăr, secundum fidem, cel secundum rationem fiind iluzoriu. Dacă comprehensiunea ar fi o cunoaștere identică cu cognoscibilitatea obiectului cunoscut, atunci nu numai esența divină, dar chiar și substanțele create ar fi incomprehensibile pentru noi. Comprehensiunea se raportează numai la extensia lucrului cunoscut; acest fapt permite menținerea unei identități perfecte între obiectul comprehensiunii infinite a lui Dumnezeu și cunoașterea finală a celor aleși. Textele patristice care par a nega posibilitatea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
interpretate pornind de la următorul principiu: cunoașterea fericiților nu va putea niciodată să se adecveze extensiei lucrului cunoscut (adequare amplitudinem rei cognitae). Tributar tradiției patristice răsăritene, Petre Țuțea subliniază imposibilitatea cunoașterii divine în transcendența sa absolută, în afara oricărei relații cu ființele create, dincolo de revelarea Lui în iconomia creației și a mântuirii. Treimea cea de-o-ființă e independentă de relațiile ei iconomice cu lumea creată. Regăsim aici mai vechea idee patristică referitoare la noțiunile de theologia și oikonomia, o dualitate de aspecte esențiale în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]