3,776 matches
-
à trembler./ De la porte des cieux jusqu'au fond de la vallée/l'eau vieillit, ô, comme elle vieillit vite. L'heure aussi. " (Texte source : " Tu esti în vară, eu sunt în vară. În vara pornită/către sfârșit, pe muche-amândoi la cumpăna apelor./ Cu gând ducăuș mângâi părul pământului./ Ne-aplecăm peste stânci, subt albastrul neîmplinit.// Privește în jos! Privește-ndelung, dar să nu vorbim./ S-ar putea întâmpla să ne tremure glasul./ Din poarta-nălțimei și până-n vale/îmbătrânește, ah, cât de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
adjectif est à retrouver également dans le poème Tâlcuri, în Opera poetica, op. cît., p. 327. 1427 Le volume Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., préserve la version d'origine des poèmes de Blaga. Nous avons analysé le poème La cumpăna apelor et nous avons constaté qu'il s'agit, vraiment, de l'adjectif " ducăuș " (" de départ "), création inédite de Blaga, et non de l'adjectif " jucăuș " (" folâtre "). 1428 Nous pouvons deviner que Veturia Drăgănescu-Vericeanu, en traduisant, s'est servie du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
V. în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît. : Lucian Blaga, Oraș vechi (Ville ancienne), p. 124, Peisaj trecut (Paysage d'antan), p. 128, Septemvrie (Septembre), p. 136, Vraja și blestem (Charme est blasphème), p. 138, La cumpăna apelor (Au partage des eaux), p. 142, Stă în codru fără slavă (Îl se terre dans le bois déchu de șa gloire), p. 144, Anno domini (Anno domini), p. 150, Corbul (Le corbeau), p. 152, Sătul minunilor (Le village des
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mare, RL, 1988, 37; Ioan Buduca, Cercul care se închide, AFT, 1988, 10; Florin Manolescu, Tema singurătății, AFT, 1988, 10; Mihai Dragolea, „Tainele inimei”, ST, 1988, 11; Valentin F. Mihăescu, „Tainele inimei”, LCF, 1988, 53; Simion, Scriitori, IV, 629-637; Papahagi, Cumpănă, 350-358; Vlad, Lect. prozei, 257-268; Țeposu, Istoria, 121-123; Lovinescu, Unde scurte, V, 115-120; Negoițescu, Scriitori contemporani, 435-437; Alex. Ștefănescu, Sociogonie, RL, 1996, 17; Perian, Scriitori, 191-197; Dimisianu, Lumea, 436-440; Adrian Oțoiu, Trafic de frontieră, Pitești, 2000, 31, 35, passim; Manolescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
-și grația departe de ochiul profan. Simbolist în această pânză este un anumit aer melancolic, o deschidere spre visare pe care-l degajă peisajul natural. Frumusețea sa se răsfrânge în apariția solitară a sirenei și a momentului magic, privilegiat, la cumpăna dintre zi și noapte. Petrașcu urmărește acest efect contemplativ, și mai puțin detaliul "naturalist", trama mitologică cum e cazul unui Arnold Böcklin -, sau o sugestie alegorizantă. Mitologicul sau folcloricul constituie doar un pretext pentru a conferi peisajului acea notă nostalgică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În afara cercului de interese ale subiectului respectiv, deci Îi este indiferent. Punctul zero ridică o problemă de interpretare, pentru care se pot propune cel puțin două soluții. Se poate considera că o atitudine este fără autoritate când reprezintă punctul de cumpănă În conflictul de evaluare pozitivă negativă, reflectând prin aceasta o atitudine ambivalență. O a doua interpretare este bazată pe șirul de rezultate fără autoritate obținut prin răspunsuri neconcludente. Aceasta Însemnă că la subiectul care posedă asemenea rezultate nu s-au
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
transformărilor: dislocarea unor structuri patriarhale, ruinarea industriei casnice țărănești, decăderea meseriașilor urbani, al doilea servaj (neoiobăgia), politicianismul, pseudocultura etc. Era timpul unor evaluări ale procesului de modernizare cu ajutorul capitalului și instituțiilor străine. Circumstanțele erau de așa natură, că sociologii de la cumpăna secolelor nu mai erau presați de imperativul resimțit ca o somație a ieșirii din „barbarie” și a intrării în lumea civilizată (europeană), ca înaintașii lor, ci erau preocupați de o evaluare mai calmă, cuprinzătoare și riguroasă a căii parcurse pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Doar că în spațiul românesc, elementul ce obstacula adoptarea identității naționale era identitatea confesională, în speță cea creștin-ortodoxă, care crea o comunitate de credință transnațională, ce nu ținea cont nici de granițele etnice nici de cele lingvistice. Intelectualii români de la cumpăna secolului al XX-lea, apostoli ai ideii naționale și ai românismului, erau de-a dreptul exasperați de îndărătnicia țăranilor români de a trece în plan secund identitatea creștină în detrimentul celei naționale. L.-M. Murgescu (1999) relatează cazul unui revizor școlar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Evoluția tipografiilor, 1830-1890 Sursa: A. Drace-Francis (2006, p. 168, Fig. 3.9) Glisând din planul dinamicii producției de tipărituri în cel al evoluției cărții școlare, anul 1850 poate fi luat ca un reper temporal care marchează un prim moment de cumpănă al literaturii didactice românești. Înainte de 1850, instrumentele pedagogice utilizate în școlile primare au fost bucoavna, ceaslovul, octoihul și catehismul, ceea ce a conferit învățământului un caracter aproape exclusiv religios (Ianoș, 2010, p. 213). Ulterior acestui moment, se resimte din ce în ce mai puternic un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
4 75,6 Oltenia 29,5 70,5 5,6 94,4 17,8 82,2 Dobrogea 33,8 66,2 14,4 58,6 24,8 75,2 Sursa: Recensământul general al populațiunei României (Colescu, 1905, p. LVIII) La cumpăna dintre secole, doar 22 la sută din populația de peste șapte ani a regatului era alfabetizată, în sate rata analfabetismului atingând procentul de 84,8 la sută. Cu totul dramatică era situația literalității femeilor la sate. Doar 4,5 la sută
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
România de la unire încoace în maĭ puțin de un patrar de veac (1859-1881) din două țerișoare micĭ și slabe supuse Turcilor și Rușilor, ascultând și temĕndu-se de toată lumea, un stat puternic și respectat care joacă astăzi un rol insemnat în cumpăna politiceĭ europene" (Xenopol, 1890, pp. 174-175). După cum remarcă și L. Boia (1997, p. 240), lunga domnie de 48 de ani a lui Carol a creat premisele temporale pentru canonizarea sa istorică antumă, realizările din timpul său asigurându-i introducerea în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
contur doar în anii de după 1890, prin lucrările de străpungere lansate de I. Bogdan, D. Onciul și N. Iorga. Prima salvă ieșită din gura de foc a noii școli care privea cu ochi critici trecutul românesc a fost trasă la cumpăna dintre secole, deschizând frontul de luptă între "trinitatea" Hașdeu-Urechia-Tocilescu și "triada critică" Bogdan- Onciul-Iorga în cadrul Facultății de Litere a Universității din București (Nastasă, 1999, p. 93). După ce criticii au reușit o lovitură de catedră în urma căreia I. Bogdan a ajuns
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
existent ca "realitate legislativă", principiul manualelor alternative nu s-a aplicat decât începând cu anul școlar 1998-1999 (în ciclul primar), respectiv 1999-2000 în clasele V-XII. Acțiunea de pluralizare a conținutului informativ a fost considerată a fi un moment de cumpănă în reforma educațională. Prin dispoziția din 1998 a Ministerului Educației Naționale de editare a manualelor alternative, "monopolul manualului unic a fost spart definitiv [după cincizeci de ani, din 1948], iar țara noastră s-a atașat celor mai bune tradiții europene
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sufletească fără margini, o omenie extraordinară, o dragoste de oameni extraordinară. Și aceste însușiri l-au însoțit în întreaga lui carieră științifică și de profesor. A știut să se apropie de oricare om, când este mai ales în ceasurile de cumpănă, în ceasurile de tristețe, să-l îmbărbăteze, să-l încurajeze, să-l întărească în credința că omul poate să treacă peste orice greutăți și, de asemenea, domnul academician Radu Voinea este o sinteză între știința riguroasă și comportamentul etic foarte
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a unei suprafețe totale de teren de 18.381 mý, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, trecută în proprietatea publică a statului prin Hotărârea Consiliului Local al Comunei Cumpăna nr. 19/2010, în vederea realizării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. a obiectivului de investiție "Varianta de ocolire a municipiului Constanța". ... (2) Suprafața de teren transmisă potrivit alin. (1) nu poate primi altă destinație. ... Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225648_a_226977]
-
4 Nota 7 Se apreciază corectitudinea, expresivitatea și eficiența execuțiilor. *) Executarea pe patine cu role a unui program (fără muzică) care să cuprindă: - tăierea gheții cu fața și cu spatele; - pași în cerc; - pași în linie; - elemente de echilibru (fandări, cumpene, "pușcă", "cioară"). C. CERINȚE MORFOLOGICE: musculatură de tip longilin, nehipertrofiată, diametru biacromial cu 3-4 cm mai mare decât cel bitrohanterial. PATINAJ-VITEZĂ A. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE * Nr. Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226044_a_227373]
-
4 Nota 7 Se apreciază corectitudinea, expresivitatea și eficiența execuțiilor. *) Executarea pe patine cu role a unui program (fără muzică) care să cuprindă: - tăierea gheții cu fața și cu spatele; - pași în cerc; - pași în linie; - elemente de echilibru (fandări, cumpene, "pușcă", "cioară"). C. CERINȚE MORFOLOGICE: musculatură de tip longilin, nehipertrofiată, diametru biacromial cu 3-4 cm mai mare decât cel bitrohanterial. PATINAJ-VITEZĂ * Font 7* A. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217158_a_218487]
-
de Jos Ciobănită Ciobanu Palazu Mic Ciocârlia de Sus Coslugea Râmnicu de Sus Cochirieni Cogeatac Piatră Cobadin Crângu Tufani Crișan Cotu Văii Pietreni Comana Credință Vânători Dobromir Crucea Saligny Corbu Cuigiuc Dulgheru Curcani Șibioara Costinești Dobromir Deal Dumbrăveni Deleni Siliștea Cumpănă Esechioi Dunărea Dropia Ștefan Cel Mare Cuza Vodă Galita Dunăreni Dulceșu Țepeș Vodă Lazu Giriița Floriile Fântânele Vadu Limanu Goruni Gădiciu Gherghina Lumină Izvoarele Ivrinezu Mare Ghindărești Mihail Kogălniceanu Lespezi Ivrinezu Mic Grădină Mircea Vodă Miorița Lipnița Hagieni Movilita Nistorești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Budurăști/ Stoenești �� Roșia Buleta Scăueni Bunești Slătioarele Casă Veche Stănești/Stănești Câinenii Mari Stănești/Stoilești Câinenii Mici Stoilești Calina Tanislavi Cârstănești Ursoaia Cermegești Urși Cheia Vătășești Cioboți Zăvoieni Ciocâltei Ciorăști Cocoru Colelia Coltești Copăceni Corbi Costești Coșani Cremenari Crețeni Cueni Cumpene Curtea Dăești Dăești/Popești Dejoiu Dezrobiți Diculești Dobricea �� Dobriceni Dobrușa Dosu Râului �� Dragioiu Drăganu Drăgoești �� Dumbrăvești Fărtățești Făurești Fedeleșoiu Fișcălia Foleștii de Jos Foleștii de Sus Fotești Frăncești Galicea Gănești Genuneni Ghioroiu Giuleștii de Sus Glăvile Govora Sat Grădiștea Greci
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
2.537.578.112 S = 0,409 ha județul Olt 73. 8.18.01 Baraj Vidraru H = 166,6 m, Romsilva Comună Arefu, 1966 389.952.456.043 S = 0,7675 ha Capataneni, județul Argeș 74. 8.18.01 Baraj Cumpănă H = 33 m, Romsilva Comună Arefu, 1968 14.079.679.868 S = 0,0928 ha Capataneni, județul Argeș 75. 8.18.01 Baraj Valsan H = 25 m, Romsilva Comună Brădet, 1969 11.426.135.967 S = 0,0928 ha județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231935_a_233264]
-
5 mDm; PD. Izbiceni, Cilieni, județul Olt S = 1.095 ha Tia Mare, Izbiceni 56. 8.18.01 Acumularea Vidraru VBRUT = 450,62 milioane Romsilva Comună Arefu 1966 - m3; NNR = 830 mDm; S = 870 ha 57. 8.18.01 Acumularea Cumpănă VBRUT = 0,288 milioane Romsilva Comună Arefu 1968 - m3; NNR = 921 mDm; �� S = 82,9 ha 58. 8.18.01 Acumularea Valsan VBRUT = 0,171 milioane Romsilva Comună Nucșoara 1969 - m3; NNR = 954,5 mDM; S = 3,73 ha 59
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231935_a_233264]
-
2.537.578.112 S = 0,409 ha județul Olt 73. 8.18.01 Baraj Vidraru H = 166,6 m, Romsilva Comună Arefu, 1966 389.952.456.043 S = 0,7675 ha Capataneni, județul Argeș 74. 8.18.01 Baraj Cumpănă H = 33 m, Romsilva Comună Arefu, 1968 14.079.679.868 S = 0,0928 ha Capataneni, județul Argeș 75. 8.18.01 Baraj Valsan H = 25 m, Romsilva Comună Brădet, 1969 11.426.135.967 S = 0,0928 ha județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231941_a_233270]
-
5 mDm; PD. Izbiceni, Cilieni, județul Olt S = 1.095 ha Tia Mare, Izbiceni 56. 8.18.01 Acumularea Vidraru VBRUT = 450,62 milioane Romsilva Comună Arefu 1966 - m3; NNR = 830 mDm; S = 870 ha 57. 8.18.01 Acumularea Cumpănă VBRUT = 0,288 milioane Romsilva Comună Arefu 1968 - m3; NNR = 921 mDm; S = 82,9 ha 58. 8.18.01 Acumularea Valsan VBRUT = 0,171 milioane Romsilva Comună Nucșoara 1969 - m3; NNR = 954,5 mDM; S = 3,73 ha 59
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231941_a_233270]
-
2.537.578.112 S = 0,409 ha județul Olt 73. 8.18.01 Baraj Vidraru H = 166,6 m, Romsilva Comună Arefu, 1966 389.952.456.043 S = 0,7675 ha Capataneni, județul Argeș 74. 8.18.01 Baraj Cumpănă H = 33 m, Romsilva Comună Arefu, 1968 14.079.679.868 S = 0,0928 ha Capataneni, județul Argeș 75. 8.18.01 Baraj Valsan H = 25 m, Romsilva Comună Brădet, 1969 11.426.135.967 S = 0,0928 ha județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231978_a_233307]
-
5 mDm; PD. Izbiceni, Cilieni, județul Olt S = 1.095 ha Tia Mare, Izbiceni 56. 8.18.01 Acumularea Vidraru VBRUT = 450,62 milioane Romsilva Comună Arefu 1966 - m3; NNR = 830 mDm; S = 870 ha 57. 8.18.01 Acumularea Cumpănă VBRUT = 0,288 milioane Romsilva Comună Arefu 1968 - m3; NNR = 921 mDm; S = 82,9 ha 58. 8.18.01 Acumularea Valsan VBRUT = 0,171 milioane Romsilva Comună Nucșoara 1969 - m3; NNR = 954,5 mDM; S = 3,73 ha 59
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231978_a_233307]