3,820 matches
-
societățile actuale orientate spre dezvoltare, diferitele societăți, grupuri sociale, zone/regiuni „sunt rămase în urmă”. Sunt societăți subdezvoltate (lumea a treia) sau „în curs de dezvoltare” - cu un deficit de dezvoltare, dar care au voința și șansa de a lichida decalajul. România în secolele al XIX-lea și XX oferă un exemplu excelent de formulare a decalajului de dezvoltare. Populația de romi este un larg segment social cu deficit masiv de dezvoltare - educație, calificare, capacități de integrare competitivă într-o lume
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
societăți subdezvoltate (lumea a treia) sau „în curs de dezvoltare” - cu un deficit de dezvoltare, dar care au voința și șansa de a lichida decalajul. România în secolele al XIX-lea și XX oferă un exemplu excelent de formulare a decalajului de dezvoltare. Populația de romi este un larg segment social cu deficit masiv de dezvoltare - educație, calificare, capacități de integrare competitivă într-o lume modernă, agravată de discriminări importante. Există în toate societățile zone tradițional subdezvoltate; - Grupuri/societăți/zone aflate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Larionescu, Tănăsescu, 1996, p. 341); cea mai interesantă contribuție teoretică a autorului neoiobăgiei, pusă în evidență de Ilie Bădescu, are în vedere stilul său de argumentare neoevoluționist, anticipând teoria lui E. Service a „efectului de răsturnare” al secvențelor dezvoltării sau „decalajul cultural invers” (Bădescu, Dungaciu, Baltasiu, 1996, pp. 10-12). Gherea relaționează structura socială neoiobagă cu decalajul dintre stadiul de dezvoltare a societăți românești rămase în urmă și epoca istorică (determinată de orbita țărilor capitaliste înaintate), ceea ce face ca societatea întârziată să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
evidență de Ilie Bădescu, are în vedere stilul său de argumentare neoevoluționist, anticipând teoria lui E. Service a „efectului de răsturnare” al secvențelor dezvoltării sau „decalajul cultural invers” (Bădescu, Dungaciu, Baltasiu, 1996, pp. 10-12). Gherea relaționează structura socială neoiobagă cu decalajul dintre stadiul de dezvoltare a societăți românești rămase în urmă și epoca istorică (determinată de orbita țărilor capitaliste înaintate), ceea ce face ca societatea întârziată să se deplaseze de la forme la fond, făcând cu putință o structură socială hibridă capitalisto-iobăgistă, în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
perioada interbelică. Pentru cititorul de astăzi pot fi foarte sugestive criteriile și metodologia care au stat la baza organizării acestor dezbateri publice: identificarea problemelor sociale majore generate de schimbările structurale ale societății românești după 1918 (dublarea teritoriului și a populației, decalajele dintre nivelurile de industrializare, urbanizare, organizare administrativă, juridică și culturală ale provinciilor noului stat național) și cercetarea lor obiectivă de către cele mai prestigioase competențe ale țării - tematica dezbaterilor este edificatoare: noua constituție a României (din 1923) și noile constituții europene
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sarcina de a identifica procesele sociale care au condus la o adevărată patologie a dezvoltării sociale a societății românești și de a formula strategii de dezvoltare autentice ale acesteia. Esența problemei dezvoltării sociale a societății românești este definită în termenii decalajului dintre psihologia (sufletul) poporului român și idealul culturii apusene întruchipat în instituții, valori, comportamente, practici sociale și tehnologii. Constantin Rădulescu-Motru a decodificat decalajul dintre instituțiile apusene împrumutate și realitățile sociale românești în câteva constructe sociale cum sunt: pseudoraționalizare versus raționalizare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
strategii de dezvoltare autentice ale acesteia. Esența problemei dezvoltării sociale a societății românești este definită în termenii decalajului dintre psihologia (sufletul) poporului român și idealul culturii apusene întruchipat în instituții, valori, comportamente, practici sociale și tehnologii. Constantin Rădulescu-Motru a decodificat decalajul dintre instituțiile apusene împrumutate și realitățile sociale românești în câteva constructe sociale cum sunt: pseudoraționalizare versus raționalizare adevărată, politicianism, falsă europenizare versus europenizare autentică, individualism subiectiv (capricios) versus individualism constructiv, pseudocultură versus cultură, semicultură, gregarism versus solidarism, colectivism versus individualism
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
deja se anunță o nouă paradigmă, care este consemnată prin gruparea teoriilor dependenței. Modernizarea și deci așa-numita tranziție nu înseamnă fatalmente dezvoltare, adică trecerea de la o societate tradițională nedezvoltată spre una modernă dezvoltată, ci poate îmbrăca forma necunoscută a decalajelor structurale durabile ce întrețin în societățile întârziate alte procese dominante, dintre care cele mai relevante sunt: subdezvoltarea, dependența de metropole, războiul mental, cu mari dislocări de tradiții și de forme culturale neurmate de mobilizări creatoare pe măsură, declasare socială cu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
aceasta integrează trei dintre obiectivele prioritare (Institutul European Român, 2003) ale UE: coeziunea economică și socială, extinderea aplicării principiului subsidiarității și dezvoltarea durabilă. În prezent crearea unui nivel instituțional regional în UE servește nu numai scopului inițial de reducere a decalajelor de dezvoltare, ci și nevoii de reducere a complexității administrative la nivelul instituțiilor europene. Descentralizarea administrativă și delegarea anumitor responsabilități regiunilor este una dintre principalele preocupări ale reformei administrative a UE. Politica de dezvoltare regională a contribuit efectiv la constituirea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cel al serviciilor de asistență socială. În 1997 s-a declanșat un proces de descentralizare caracterizat însă mai degrabă prin confuzie, incompletitudine și incoerență: descentralizarea nu a fost completată și de un transfer financiar pentru comunitățile sărace pentru a reduce decalajele dintre comunitățile avantajate social și cele dezavantajate; descentralizarea, fără asigurarea unor specialiști și a surselor de finanțare corespunzătoare, a dus, în fapt, la neconcordanțe masive între resursele financiare locale și noile responsabilități primite; descentralizarea a fost realizată haotic, cu pierderea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
locale, dar a avut și un efect negativ. Pe de o parte, ea a reprezentat justificarea lipsei interesului de a dezvolta o strategie coerentă de dezvoltare instituțională a sistemului de asistență socială, iar pe de altă parte, a generat accentuarea decalajelor dintre județe și dintre comunități. Comunitățile cu resurse financiare mai mari, la care se adaugă și o expunere mai ridicată la exemplaritatea occidentală, au dezvoltat servicii de asistență socială. Comunitățile lipsite de resurse, dar cu probleme sociale mult mai grave
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nivelul a două sau mai multe consilii locale. Deși au fost implementate în ultimii ani o serie de programe de anvergură în domeniul formării sau al dezvoltării unor servicii, asistența socială este încă un domeniu slab profesionalizat și caracterizat de decalaje uriașe de dezvoltare sectorială. Reformele legislative și instituționale cu suportul masiv al unor instituții internaționale (Banca Mondială, DFID, Comisia Europeană - vezi anexa cu programe majore derulate în ultimii ani) au înregistrat doar succese sectoriale (protecția copilului, sistemul de transferuri noncontributorii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
majoritatea membrilor societății în care trăiau. Au apărut, astfel, metodele relative de măsurare a sărăciei, prin raportare la pragul de 40%, 50% sau 60% din venitul mediu realizat în economiile naționale. Necesitatea de a surmonta problemele apărute ca urmare a decalajelor imense dintre diferitele țări ale lumii sau, așa cum spune Townsend (2002), de a crea o punte între acestea și țările dezvoltate a condus la soluția utilizării a două praguri de sărăcie, ca și la exprimarea performanțelor economice în unități convenționale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1973) a constituit declicul crizei economice cu care s-au confruntat economiile dezvoltate la începutul anilor ’70. De asemenea, infuzia de capital străin prin extinderea companiilor transnaționale nu este doar generatoare de locuri de muncă în țările cu un sensibil decalaj în privința perfomanțelor economice și nu prezintă doar avantajul de a diversifica și a crește, astfel, nivelul de pregătire profesională al forței de muncă locale. Odată cu extinderea activității are loc și extinderea ierarhiei puterii și stratificarea socială la nivel global (Townsend
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din bugetul anual al Uniunii Europene este folosit pentru agricultură. Datele prezentate mai jos atestă faptul că aceste fonduri destinate agriculturii sunt într-o continuă creștere. Tabelul 1. Uniunea Europeana - finanțarea agriculturii Sursa: EUROSTAT, The Statistical Office of the European Communities Decalajele imense de putere de la nivel mondial se reflectă în mod direct și neintermediat în sectorul agricol. Există un decalaj pronunțat între modalitățile de a face agricultură: între agricultura ca mod de viață sau agricultura ca afacere. Politicile protecționiste creează, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
destinate agriculturii sunt într-o continuă creștere. Tabelul 1. Uniunea Europeana - finanțarea agriculturii Sursa: EUROSTAT, The Statistical Office of the European Communities Decalajele imense de putere de la nivel mondial se reflectă în mod direct și neintermediat în sectorul agricol. Există un decalaj pronunțat între modalitățile de a face agricultură: între agricultura ca mod de viață sau agricultura ca afacere. Politicile protecționiste creează, pe de o parte, un surplus de produse agricole în centru și foamete în țările periferice. Relația dintre valoare, prețuri
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltării asupra apariției și evoluției migrației internaționale, este un demers „obișnuit” în studiul migrației internaționale. Dacă am analiza, spre exemplu, teoriile utilizate astăzi în migrația internațională, am constata că fiecare încorporează, în manieră explicită sau implicită, cel puțin referința la decalajul de dezvoltare dintre spațiul de origine și cel de destinație pentru a explica declanșarea și evoluția migrației. În aceeași măsură, fiecare dintre construcțiile teoretice include propoziții care pot servi ca bază pentru inferențe despre influența migrației asupra dezvoltării, respectiv a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în termenii autorului, exponențial, în timp ce efectul școlarizării e modest, Boudon consideră că promovarea unei politici de egalitate socială se poate realiza cu succes doar în condițiile în care se acționează asupra stratificării sociale. Mai concret, o reducere chiar modestă a decalajelor economice dintre diversele grupuri sociale este probabil să aibă ca efect deopotrivă o descreștere substanțială a inegalității oportunităților educaționale și a inegalității oportunităților sociale. Segregarea romilor în cadrul sistemului de educație În cele ce urmează, am să prezint succinct rezultatele unei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cele nonroma) sunt relativ mici, explicația segregării școlare a elevilor romi poate fi dată și de distanța socială dintre populația majoritară și populația de romi. Distanța socială considerabilă care desparte ansamblul societății românești de populația de romi este potențată de decalajele socioeconomice, dar și de o serie de prejudecăți și stereotipuri perpetuate în timp. Principala ipoteză a analizei care urmează este următoarea: în școlile cu o pondere ridicată de elevi romi calitatea educației e mai scăzută comparativ cu ansamblul sistemul. Altfel
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la utilizarea altor indicatori, din surse administrative, de o calitate mai scăzută (din punctul de vedere al unor caracteristici precum validitatea și robustețea indicatorilor) și la imposibilitatea comparării valorilor utilizate la nivel internațional și național cu cele pe plan teritorial. Decalajul de cunoaștere este vizibil, de exemplu, atunci când lipsa informațiilor despre venituri și cheltuieli îi determină pe specialiști să utilizeze indicatori alternativi sau substitut (proxy) ai bunăstării pentru realizarea hărților de sărăcie: accesul la diferite utilități, gradul de izolare a localității
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este utilizat ca un indicator de dezvoltare (mai ales în modelele care privesc dezvoltarea ca o evoluție liniară) sau explică valorile altor variabile selectate ca indicatori de dezvoltare, cum ar fi indicatorii de acces la infrastructură, densitatea populației etc. Atât decalajele de standard al vieții, cât și de stil de viață și oportunități sunt foarte ridicate, stau la baza unor concluzii privind dualitatea societății și la specializarea cercetătorilor și a studiilor pe unul dintre mediile de rezidență; regiune statistică - este scara
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la nivel național există un echilibru mai ridicat între dimensiuni; numărul de indicatori la nivel național și județean este mai ridicat comparativ cu nivelul european, ca urmare a nevoii de informare pentru o varietate mai largă de politici; există un decalaj important între datele disponibile la nivel național (și, implicit, pentru comparațiile internaționale) și cele disponibile la nivel județean; sursele de date administrative nu oferă informații suficiente și relevante pentru obiectivele specifice ale măsurării, în acest caz pentru surprinderea excluziunii sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cea economică ș.a.m.d. Acest risc este dublat de normativitatea excesivă. În acest capitol, indicatorii dezvoltării sociale sunt comentați dintr-o perspectivă normativă, iar rolul măsurării este definit în funcție de scopurile fixate în cadrul unui proces de dezvoltare. Există însă un decalaj între generozitatea scopurilor și posibilitățile limitate de măsurare: în cazul indicelui dezvoltării umane, de exemplu, ideea centrală de „lărgire a sferei de oportunități individuale” este reflectată insuficient de indicatorii selectați. Una dintre explicații ar putea fi faptul că măsurarea dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Dacă uzina nu "mergea", nu erau obligați să plătească pentru construcție. Mai mult decît atît, Bucureștiul a insistat ca fabrica să fie dotată cu tehnologie de ultimă oră, ceea ce s-a dovedit a fi greu de tradus în practică, din cauza decalajului dintre semnarea acordului și încheierea construcției. În acest răstimp, tehnologia "de ultimă oră" s-a schimbat de mai multe ori. În cele din urmă, după numeroase vizite ale specialiștilor români la sediul firmei General Tire din Akron, negocierile au fost
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o paradigmă devenită oarecum desuetă în preajma momentului '48 al secolului al XIX-lea este explicabil tocmai prin caracterul de ariergardă al literaturii didactice. Două trăsături majore caracterizează literatura didactică în raport cu cea plasată în avangarda reflecției politice, culturale și istoriografice: a) decalajul temporal, în sensul că ideile novatoare sunt receptate în consensul oficial și introduse în manualele școlare cu o întârziere care în cazuri extreme poate fi și de câteva decenii; b) moderația și precauția interpretativă, în sensul că, pe lungimea procesului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]