5,030 matches
-
din atitudini opuse, mai Întâi moderat, apoi radical anticlasic, din revoltă și nesupunere la norme și reguli prestabilite. Demonismul și titanismul sunt expresia lirică și epică a unor asemenea atitudini. În acest orizont spiritual se Înscriu „Geniu pustiu”, „Înger și demon”, o proiectată dramă „Demon și Înger”, „Împărat și proletar”, „Mureșan”, partea a doua a poemului „Scrisoarea III” și multe altele, părți organice ale Întregului univers eminescian. - Motivele poetice nu se constituie ca proiecții ale realului, ci reprezintă expresia unor zbateri
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Întâi moderat, apoi radical anticlasic, din revoltă și nesupunere la norme și reguli prestabilite. Demonismul și titanismul sunt expresia lirică și epică a unor asemenea atitudini. În acest orizont spiritual se Înscriu „Geniu pustiu”, „Înger și demon”, o proiectată dramă „Demon și Înger”, „Împărat și proletar”, „Mureșan”, partea a doua a poemului „Scrisoarea III” și multe altele, părți organice ale Întregului univers eminescian. - Motivele poetice nu se constituie ca proiecții ale realului, ci reprezintă expresia unor zbateri interioare În virtutea ideii că
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
SADOVEANU „IAPA LUI VODĂ” rezumat Povestirea „Iapa lui Vodă” face parte, alături de alte opt povestiri, din volumul „Hanu Ancuței”, unul din cele mai importante scrieri sadoveniene de la vremea maturității scriitorului. Volumul a apărut În anul 1928, odată cu alte scrieri ca „Demonul tinereții”, „Împărăția apelor” și „O Întâmplare ciudată”. „Iapa lui Vodă” este prima povestire din cele nouă din volumul amintit. Ea aduce În memoria călătorilor de la Hanu Ancuței o Întâmplare hazlie, menită să pună În evidență talentul excepțional de povestitor al
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
carnale se instalează „dorul demonic” (Scrisoarea V). Este vorba de un act unilateral, de neînțeles pentru ea, dar necesar în actul de cunoaștere a Sinelui: „Ea nici poate să nțeleagă că nu tu o vrei... că-n tine E un demon ce nsetează după dulcile-i lumine, C-acel demon plânge, râde, neputând s-audă plânsu-și, Că o vrea... spre-a se-nțelege în sfârșit pe sine însuși...” (Scrisoarea V) Plânsul intern al conștiinței este urmat de fericirea iluminării și împăcării
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de un act unilateral, de neînțeles pentru ea, dar necesar în actul de cunoaștere a Sinelui: „Ea nici poate să nțeleagă că nu tu o vrei... că-n tine E un demon ce nsetează după dulcile-i lumine, C-acel demon plânge, râde, neputând s-audă plânsu-și, Că o vrea... spre-a se-nțelege în sfârșit pe sine însuși...” (Scrisoarea V) Plânsul intern al conștiinței este urmat de fericirea iluminării și împăcării, mângâierea pe care a definit-o Învățătorul: „Fericiți cei
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
revoluționarul), savantul, magul, ascetul (călugărul), iubita, mama. Femeia iubită este o ființă angelică și/sau demonică (Venere și Madonă, Înger de pază etc.) Cele două ipostaze antitetice par să se echilibreze în poemele de început: „Suflete, de-ai fi chiar demon, tu ești sântă prin iubire / Și ador pe acest demon cu ochi 26 mari, cu părul blond” (Venere și Madonă). Revoltatul demonic află împăcarea în iubire, la întâlnirea cu o ființă excepțională: „Înger, rege și femeie” (Înger și demon). În
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
o ființă angelică și/sau demonică (Venere și Madonă, Înger de pază etc.) Cele două ipostaze antitetice par să se echilibreze în poemele de început: „Suflete, de-ai fi chiar demon, tu ești sântă prin iubire / Și ador pe acest demon cu ochi 26 mari, cu părul blond” (Venere și Madonă). Revoltatul demonic află împăcarea în iubire, la întâlnirea cu o ființă excepțională: „Înger, rege și femeie” (Înger și demon). În următoarea perioadă de creație, iubita este o proiecție mitică, ființă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
chiar demon, tu ești sântă prin iubire / Și ador pe acest demon cu ochi 26 mari, cu părul blond” (Venere și Madonă). Revoltatul demonic află împăcarea în iubire, la întâlnirea cu o ființă excepțională: „Înger, rege și femeie” (Înger și demon). În următoarea perioadă de creație, iubita este o proiecție mitică, ființă de basm, zână, Ileană Cosânzeană, crăiasă (Freamăt de codru, Călin - file din poveste, Lacul, Povestea codrului, Freamăt de codru etc.). Această modalitate de idealizare cvasifolclorică, la fel ca și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
precis, un autor-bărbat care se vede astfel într-un „autoportret” mai puțin cunoscut: „Nu aflu unde capul în lume să mi-l pun / Căci n-am avut tăria de-a fi nici rău, nici bun, / Căci n-am avut metalul demonilor în vine, / Nici pacinica răbdare a omului de bine, / Căci n-am iubit nimica cu patimă și jind -/ Am fost un creier bolnav și-o inimă de rând.” Așadar, refuzând o lume care pare să-l refuze, incapabil de a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
nimica cu patimă și jind -/ Am fost un creier bolnav și-o inimă de rând.” Așadar, refuzând o lume care pare să-l refuze, incapabil de a se înscrie în limitele obișnuite ale binelui și răului, fără a fi nici demon, nici înger, fără a putea iubi la modul omenesc (prea omenesc!), poetul își pune un diagnostic final ce nu trebuie luat ad litteram. „Creierul bolnav” își află, totuși, integritatea sau sănătatea într-o lume a valorilor ideale. Pe de altă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
indivizi: „Căci te iubeam cu ochi păgâni/ Și plini de suferinți/ Ce mi-i lăsară din bătrâni/ Părinții din părinți”. De aceea se întâmplă că „Ea nici poate să-nțeleagă că nu tu o vrei, că-n tine/ E un demon ce-nsetează după dulcile-i lumine... Demon este un alt nume al Arheului, ascuns și în ipostazele de excelență ale umanității: Prințul, Regele, Voievodul, Poetul, Călugărul, Ascetul. Arheul, potențialul acesta primordial, tinde să iasă la suprafața lumii, să se manifeste într-
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
păgâni/ Și plini de suferinți/ Ce mi-i lăsară din bătrâni/ Părinții din părinți”. De aceea se întâmplă că „Ea nici poate să-nțeleagă că nu tu o vrei, că-n tine/ E un demon ce-nsetează după dulcile-i lumine... Demon este un alt nume al Arheului, ascuns și în ipostazele de excelență ale umanității: Prințul, Regele, Voievodul, Poetul, Călugărul, Ascetul. Arheul, potențialul acesta primordial, tinde să iasă la suprafața lumii, să se manifeste într-un ins, care devine astfel un
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
carnale se instalează „dorul demonic” (Scrisoarea V). Este vorba de un act unilateral, de neînțeles pentru ea, dar necesar în actul de cunoaștere a Sinelui: „Ea nici poate să nțeleagă că nu tu o vrei... că-n tine E un demon ce nsetează după dulcile-i lumine, C-acel demon plânge, râde, neputând s-audă plânsu-și, Că o vrea... spre-a se-nțelege în sfârșit pe sine însuși...” (Scrisoarea V) Plânsul intern al conștiinței este urmat de fericirea iluminării și împăcării
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de un act unilateral, de neînțeles pentru ea, dar necesar în actul de cunoaștere a Sinelui: „Ea nici poate să nțeleagă că nu tu o vrei... că-n tine E un demon ce nsetează după dulcile-i lumine, C-acel demon plânge, râde, neputând s-audă plânsu-și, Că o vrea... spre-a se-nțelege în sfârșit pe sine însuși...” (Scrisoarea V) Plânsul intern al conștiinței este urmat de fericirea iluminării și împăcării, mângâierea pe care a definit-o Învățătorul: „Fericiți cei
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
revoluționarul), savantul, magul, ascetul (călugărul), iubita, mama. Femeia iubită este o ființă angelică și/sau demonică (Venere și Madonă, Înger de pază etc.) Cele două ipostaze antitetice par să se echilibreze în poemele de început: „Suflete, de-ai fi chiar demon, tu ești sântă prin iubire / Și ador pe acest demon cu ochi 26 mari, cu părul blond” (Venere și Madonă). Revoltatul demonic află împăcarea în iubire, la întâlnirea cu o ființă excepțională: „Înger, rege și femeie” (Înger și demon). În
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
o ființă angelică și/sau demonică (Venere și Madonă, Înger de pază etc.) Cele două ipostaze antitetice par să se echilibreze în poemele de început: „Suflete, de-ai fi chiar demon, tu ești sântă prin iubire / Și ador pe acest demon cu ochi 26 mari, cu părul blond” (Venere și Madonă). Revoltatul demonic află împăcarea în iubire, la întâlnirea cu o ființă excepțională: „Înger, rege și femeie” (Înger și demon). În următoarea perioadă de creație, iubita este o proiecție mitică, ființă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
chiar demon, tu ești sântă prin iubire / Și ador pe acest demon cu ochi 26 mari, cu părul blond” (Venere și Madonă). Revoltatul demonic află împăcarea în iubire, la întâlnirea cu o ființă excepțională: „Înger, rege și femeie” (Înger și demon). În următoarea perioadă de creație, iubita este o proiecție mitică, ființă de basm, zână, Ileană Cosânzeană, crăiasă (Freamăt de codru, Călin - file din poveste, Lacul, Povestea codrului, Freamăt de codru etc.). Această modalitate de idealizare cvasifolclorică, la fel ca și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
precis, un autor-bărbat care se vede astfel într-un „autoportret” mai puțin cunoscut: „Nu aflu unde capul în lume să mi-l pun / Căci n-am avut tăria de-a fi nici rău, nici bun, / Căci n-am avut metalul demonilor în vine, / Nici pacinica răbdare a omului de bine, / Căci n-am iubit nimica cu patimă și jind -/ Am fost un creier bolnav și-o inimă de rând.” Așadar, refuzând o lume care pare să-l refuze, incapabil de a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
nimica cu patimă și jind -/ Am fost un creier bolnav și-o inimă de rând.” Așadar, refuzând o lume care pare să-l refuze, incapabil de a se înscrie în limitele obișnuite ale binelui și răului, fără a fi nici demon, nici înger, fără a putea iubi la modul omenesc (prea omenesc!), poetul își pune un diagnostic final ce nu trebuie luat ad litteram. „Creierul bolnav” își află, totuși, integritatea sau sănătatea într-o lume a valorilor ideale. Pe de altă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
indivizi: „Căci te iubeam cu ochi păgâni/ Și plini de suferinți/ Ce mi-i lăsară din bătrâni/ Părinții din părinți”. De aceea se întâmplă că „Ea nici poate să-nțeleagă că nu tu o vrei, că-n tine/ E un demon ce-nsetează după dulcile-i lumine... Demon este un alt nume al Arheului, ascuns și în ipostazele de excelență ale umanității: Prințul, Regele, Voievodul, Poetul, Călugărul, Ascetul. Arheul, potențialul acesta primordial, tinde să iasă la suprafața lumii, să se manifeste într-
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
păgâni/ Și plini de suferinți/ Ce mi-i lăsară din bătrâni/ Părinții din părinți”. De aceea se întâmplă că „Ea nici poate să-nțeleagă că nu tu o vrei, că-n tine/ E un demon ce-nsetează după dulcile-i lumine... Demon este un alt nume al Arheului, ascuns și în ipostazele de excelență ale umanității: Prințul, Regele, Voievodul, Poetul, Călugărul, Ascetul. Arheul, potențialul acesta primordial, tinde să iasă la suprafața lumii, să se manifeste într-un ins, care devine astfel un
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
nu contest faptul că, de exemplu, mașinăria PSD utilizează și asemenea metode. Poate că, prin unele locuri, s-ar putea ca și oamenii noștri să facă tot la fel. Nu vreau să spun că unii sunt îngeri și alții sunt demoni. Dar eu mă refer la ceea ce reprezintă aspectul onest al acestei mașini de partid. Și eu sunt sigur că PSD a câștigat cât a câștigat nu numai pentru că a furat, nu a furat 28%, nu? Poate că 2-3 procente o
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
caldă și disponibilă, aptă să comunice cu aproape oricine. Acelor adolescenți le prinsese totuși frica. Peste tot în Occident, cum bine știm măcar din filme, numeroși profesori merg regulat la psy, ca să evacueze toxinele acumulate în contactul cu acești mici demoni, și toată lumea recunoaște că până și școlile cele mai bune sunt azi tot atât de rele ca școlile speciale de pe vremuri. De aceea și sunt cadrele didactice remunerate acolo la categoria "muncă de maximă dificultate". Parcă nu se întâmplă totuși ce aud
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
academică. Un spectacol diferit de montările cu care Silviu Purcărete ne-a obișnuit în ultima vreme. Fără decoruri grandioase și mișcări scenice la o scară ieșită din comun, Purcărete a pus în centrul piesei femeia, ca unică forță, înger și demon, care ridică și distruge, pe alții și pe ea însăși. „În descrierea lui Lulu am ținut să desenez corpul unei femei prin cuvintele pe care le rostește. La fiecare dintre expresiile ei mă întrebam dacă înfrumusețează sau întineresc“, spunea Wedekind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
spre moaca-mi, de remarca „hai, bă, omule, mă dezamăgești...“? Singura explicație cât de cât rațională la care am ajuns e legată de atmosfera Începutului de an. An electoral, cu mult bâlci și dat la gioale, cu dosare și cu demoni care, Într-o confuzie de personalitate, se cred Îngeri. Cu Băsescu jucând ping-pong În prime-time cu Meleșcanu. Cu aceiași analiști politici Încercând să calculeze, seară de seară, normala la plan a câte unui cataroi aruncat de Cotroceni Înspre Victoria sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]