3,898 matches
-
reconstituit din documente uitate, o compila? ie mai extins? dec�ț oricare alta realizat? de vreun alt istoric rom�n, pe care detractorii s? i o priveau cu invidie. Chiar ? i prietenii (că ? eicaru) o considerau �un sertar cu fi? e puse �n dezordine care a fost r? sturnat�50. Nici un istoric din sud? estul Europei nu poate s? nu fie recunosc? tor pentru ceea ce a realizat Iorga. El i? a scutit pe mul? i istorici de trud? , de confrunt? rile cu birocra
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? se �ntoarc? la casele lor de la ? ar? , a? a c? li s? a adresat p? rin? ilor acestora, explic�ndu? le c? la Oradea, situat? periculos de aproape de grani? a cu Ungaria, studen? îi excesiv de zelo? i provocaser? mari dezordini. �P? rin? îi nu trebuie s? asculte prostiile pe care li le vor spune studen? îi atunci c�nd vor veni acas? de Cr? ciun. Ei trebuie s? le spun? copiilor lor c? noi, cei mai �n v�rst? , am f? urît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vor veni acas? de Cr? ciun. Ei trebuie s? le spun? copiilor lor c? noi, cei mai �n v�rst? , am f? urît Rom�nia Mare ? i c? nu ne? am g? sit ? ara ? i am f? cut? o mare prin dezordine ? i jaf�114. Este ceea ce numim noi �pr? pastia dintre genera? îi�! Indiferent de drepturi ? i de nedrept?? i, exist? o anumit? atitudine condescendent? ? i mul? umit? de sine a genera? iei mai v�rstnice care �i exacerba ? i mai mult pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
neistovit? �mpotriva pornografiei. Ziarul lui ini? iase o cruciad? �mpotriva manifest? rilor politice la care Iorga se referea cu dispre? utiliz�nd termenul �anarhie�. De? i nici el nu avea un temperament bl�nd, ura manifest? rile ilegale, provocatoare de dezordine ? i anarhie. �ntruc�ț aceste manifest? ri erau opera studen? ilor radicali de dreapta, atacurile lui nu f? ceau dec�ț s? toarne gaz pe foc. A dus o lupt? neobosit? ? i �mpotriva condi? iilor sanitare tot mai proaste de la Bucure? ți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c�rma statului rom�n era incoruptibil ? i un democrat ? i patriot convins. Guvernarea lui avea s? dovedeasc? c? aceste calit?? i nu constituiau deloc un panaceu pentru bolile care afecteaz? dureros via? a ?? rilor mici ? i subdezvoltate. �n primul r�nd, dezordinile din universit?? ile ? i liceele rom�ne? ți nu au �ncetat, men? în�nd ? colile din Rom�nia �n stare de agită? ie ? i rev? rs�ndu? se pe str? zile oră? elor. �Noul na? ionalism� nu consideră c? a abuză
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Anei Pauker cu siguran?? c? nu a f? cut? o. Rom�nii au tras concluziile �n diverse moduri, dar puternicele resentimente �mpotriva regimului politic �ntre? inut de problemele nerezolvate exacerbate de criz? au dus la intensificarea f? r? precedent a radicalismului. Dezordini cu totul ie? ițe din comun provocate de st�nga radical? au avut loc �n februarie 1933. Tulbur? rile de st�nga pe scar? larg? erau o rărițate �n Rom�nia. Muncitorii din industria petrolier? de la Ploie? ți au declarat grev? , grevele extinz
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
salut? ri lui Hitler, asigur�ndu? l de solidaritatea Legiunii dup? reac? ia internă? ional? fă?? de �nceputurile exceselor antisemite. Un nou val de tulbur? ri antisemite s? a dezl? n?uit la Universitatea Bucure? ți �n mai 1933. Iorga comenta dezordinile instigate de Legiune, pun�nd urm? toarea �ntrebare: �Aceasta este autoritatea statului? � Pe viitor, Iorga se va referi adesea la Legiune ca fiind �agen? ia lui Hitler�102. �n ultim? instan?? , Iorga a recunoscut c? adev? rata problem? era num? rul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Crises: A Dialectical Interpretation of Development”, în N. Daton, L.H. Ginsberg (eds.), Life-Span Developmental Psychology: Normative Life Crises, Academic Press, Orlando. Riegel, K.F. (1976), „The Dialectics of Human Development”, American Psychologist, nr. 31, pp. 689-700. Roudinesco, E. (2006), Familia în dezordine, Editura Trei, București. Salthouse, T. (1994), „The Nature of the Influence of Speed on Adult Age Differences in Cognition”, Developmental Psychology, nr. 30, pp. 240-259. Sava, S.; Ungureanu, D. (2005), Introducere în educația adulților, Editura Mirton, Timișoara. Siebert, H. (2001a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Crises: A Dialectical Interpretation of Development”, în N. Daton, L.H. Ginsberg (eds.), Life-Span Developmental Psychology: Normative Life Crises, Academic Press, Orlando. Riegel, K.F. (1976), „The Dialectics of Human Development”, American Psychologist, nr. 31, pp. 689-700. Roudinesco, E. (2006), Familia în dezordine, Editura Trei, București. Salthouse, T. (1994), „The Nature of the Influence of Speed on Adult Age Differences in Cognition”, Developmental Psychology, nr. 30, pp. 240-259. Sava, S.; Ungureanu, D. (2005), Introducere în educația adulților, Editura Mirton, Timișoara. Siebert, H. (2001a
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cunoscut în piesă, e limpede, dar este și asumat! Ritmul în care se juca această Noapte furtunoasă ma obsedează. Momentul de lascivitate și senzualitate se dilata complice. Dar... În casă, la propriu, e instalat șantierul din text. Se zugrăvește. E dezordine, sînt alte trasee, obiecte. E normal "accidentul" cu numărul care cade și creează confuzia, tevatura. Spectacolul lui Alexa Visarion avea ceva visceral și foarte concret ca impact, ca duritate. Senzația că Jupînul știe și are totul sub control era augmentată
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
rugina și blocajele sistemului. Încercarea de a relua acest proiect în 2003, odată cu organizarea simpozionului "Eugene O'Neill Autorul și opera sa în contextul contemporan" a eșuat și ea, după numai o stagiune, ca multe alte idei bune pierdute în dezordinea tranziției. Din fericire, regizorul și-a continuat activitatea pedagogică și, ghidat mereu de o neliniște interioară benefică, a contribuit la ieșirea în lume a multor generații de tineri regizori. Între timp alegerea mea pentru teatru fiind deja făcută, am avut
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
volum conținând și alte scrieri. Reiese din acest proiect că regizorul Alexa Visarion avea o viziune validă despre ce înseamnă misiunea unui teatru național într-o lume globalizată viziune care, din păcate, nu a ajuns să fie pusă în practică. Dezordinea tranziției și confuzia de valori au învins din nou. Și totuși, Alexa Visarion a găsit mereu și sunt sigură că va găsi în continuare o cale de a naviga cu eleganță peste valurile tulburi ale societății românești post-comuniste, ceea ce este
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în redarea filmică a discuțiilor de la masa cea simbolică, iar caracterele se dezvăluie complex, dar nu complet, până la paroxism. Personajele lui Caragiale nu se menajează deloc, se lasă târăte cu putere de torentul necontrolat al ființei lor, de duritatea și dezordinea lumii din care fac parte. [...] Eroii se zbat într-o încrâncenare epuizantă în luptă cu gândurile și instinctele lor, stăpâniți de forțe ascunse pe care nu și le pot explica și care creează acea neclaritate a acțiunilor, alimentată permanent de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
domeniu, considerat neutru din perspectiva genului, că neutralitatea de gen este, de fapt, o „orbire de gen”, care camuflează discriminările ascunse 2. Aceste blocaje și disfuncționalități din sfera politică a echității de gen sunt generate În primul rând de o dezordine conceptuală, explicabilă nu doar prin lipsa de comunicare dintre instituțiile statului și expertiza academică de nivel european din acest domeniu, ci și prin inexistența unui proces de definire a problemei, anterior celui de formulare a politicii 3. În graba adoptării
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
oprirea înaintării trupelor turcești în timpul războiului din Cipru, reluare relațiilor diplomatice cu Egiptul și altele). Riscurile la care a fost expus în condițiile conflictului în timpul loviturii de stat și apoi ale războiului Turcia-Cipru au fost imense; pe fondul general al dezordinii și lipsei autorităților, s-au suprapus starea de asediu, blocarea în clădirea misiunii, camuflajul impus, iar reședința și mijloacele de transport au fost lovite de gloanțe etc. Conducerea M.A.E. l-a felicitat pentru modul în care a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Un studiu elaborat de Rand Corporation din SUA în 1974 susținea că teroriștii urmăresc să fie priviți de cât mai multă lume, să fie ascultați; ei nu doresc moartea nimănui. Terorismul este publicitate, teatru și poate fi considerat ca urmărind dezordinea pe scară largă, demoralizarea societății și răsturnarea ordinii sociale 3. Prin întinderea pe care a înregistrat-o și ramificațiile sale, prin obiectivele pe care le urmărește, terorismul a devenit un fenomen internațional 4. 3. Terorismul internațional, arăta G. Levasseur, se
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a ordinii. Dac] lucrurile stau într-adev]r așa, este greu de observat schimb]rile ce au loc, de vreme ce, în ceva atat de complex cum e chiar și cea mai simpl] form] de societate, orice modificare antreneaz] un oarecare grad de dezordine. În general, ordinea trebuie menținut] (sau dezordinea trebuie limitat]) la un nivel la care încrederea în aștept]ri se afl] la o limit] suportabil]. Pragul de tolerant] este determinat cultural și perceput în mod subiectiv. Numeroase societ]ți au teologii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
așa, este greu de observat schimb]rile ce au loc, de vreme ce, în ceva atat de complex cum e chiar și cea mai simpl] form] de societate, orice modificare antreneaz] un oarecare grad de dezordine. În general, ordinea trebuie menținut] (sau dezordinea trebuie limitat]) la un nivel la care încrederea în aștept]ri se afl] la o limit] suportabil]. Pragul de tolerant] este determinat cultural și perceput în mod subiectiv. Numeroase societ]ți au teologii (adic] doctrine ale relației umanit]ții cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau efectele acestuia, astfel încât ordinea suprem] s] nu fie perturbat]. Se poate încerca prevenirea sau dep]șirea efectelor nedorite ale anumitor acțiuni. O acțiune este bun] dac] se conformeaz] principiului general, si este rea atunci cand contravine acestuia, și devine anrita (dezordine) (Rigveda 10.87.11). Având în vedere c] a face ceea ce este bine protejeaz] binele întregului qua rita (ordinea efectiv]), se presupune c] este mai mult sau mai putin obligatoriu s] se întreprind] acțiuni bune („ceea ce trebuie” sau ordinea moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
idealul de viat] al omului simplu, cât și al pustnicului, se opun existenței bazate doar pe senzualitate pur], lipsite de orice constrângeri etice. O viat] tr]it] doar în pl]ceri duce prin ins]și natura să la plictis și dezordine, afectând viața de familie și pe cea a colectivit]ții. Buddha a condamnat hedonismul pur prin argumente psihologice și etice. De asemenea, a criticat și atitudinea unor materialiști, care nu credeau în existența vieții de dup] moarte și, prin urmare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exista un anume grad de coerent] în lista de principii oferite. Cu sigurant], teoria aceasta este o contribuție la filosofia moral], dar ea nu reprezint] o teorie moral] în sensul clasic; aceast] teorie susține c] în etic] totul este în dezordine și nu mai exist] loc pentru o teorie moral], ceea ce ar însemna, putem spune, ceva despre natura fizic] a lumii, dar ceea ce noi afirm]m nu este în concordant] cu p]rerile fizicienilor. Ar putea p]rea lipsit de interes
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la el acasă, dar obstinarea celei dintîi într-un proiect pe cît de restrictiv, pe atît de neproductiv în durată, nu poate aduce momentului revirimentul dorit. Nu încremenirile într-o estetică dirijată, fie ea și generos spirituală, și, evident, nici dezordinea profitabilă, întreținută de clienții regimului, vor resuscita potențele artei. Doar mișcarea benevolă și răbdătoare, propice novatorilor de vocație, are șanse. Viitorul imediat al artei românești se află doar în ivirea personalităților puternice apte să reziste ispitelor programatice. 11 februarie În
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
urmei, comunicatul final traduce nespus de clar acest dialog mut al mîinilor, buzelor, ochilor. Comunicat care pe noi ne aduce cu picioarele pe pămînt. Dar pe un pămînt, de data aceasta, mai sigur ca oricînd. Sublimul accesibil. Te desprinzi din dezordinea străzii, treci doar un prag și-ntîlnești capodopera. Ce avantaj e să trăiești în orașul primei pinacoteci a țării, Muzeul de Artă! Azi, ce? Un tablou de Pallady. Care? Oricare. Ochii-mi cad pe crudul peisaj cu atît de căutatul de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prestigiul secular al locului, le părăseam poate și pentru că cei ce le frecventau de ani și ani îmbătrîniseră, se împuținaseră și împrumutau zidurilor, scaunelor, scenelor ceva din tristețea plecării lor lente, fără întoarcere, le părăseam contaminat de același marasm, aceeași dezordine care acaparaseră întreaga societate, după euforia descătușării. Ce miracol! Teatrul Național, Filarmonica, Opera, vernisajele freamătă acum de, i-aș zice... lume nouă, dacă nu mi-ar fi frică de arhibătuta sintagmă, realmente de o lume cu care mă întîlnesc, fascinat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
boemi iluștri, s-a simțit bine în compania lor, a avut ce discuta, dar atît. Nu s-a lăsat contaminat. A preferat însă, observăm noi, boemia spiritului, una aparent iconoclastă, derutant disociativă, dar permanent supravegheată de rigoare carteziană. Repudiind precaritatea, dezordinea, mizeria. Bastonul cu mîner scump se vrea, de altfel cu toată scuza cochetă a purtătorului de baston, caduceu antiboem. Imagini cutremurătoare din începutul bolșevismului românesc. Gloata rufoasă și isterizată aclamînd noua putere impusă de Moscova. Dej, Bodnăraș, Groza, Niculi, dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]