4,044 matches
-
Ioachimescu. Semnalele de la București, ecoul evenimentelor de la Chișinău au rezonanță În multe orașe din țară și cu precădere la Iași. Profesorul Vasile Harea, pensionat În 1966 de la Universitatea „Al. I. Cuza” Își continuă activitatea științifică și, parțial, și pe cea didactică. La Îndemnul lui Pan Halippa și, după unele contracte cu profesorii din Iași: G. Ivănescu, P. Caraman și Ștefan Bârsănescu, Vasile Harea Începe să redacteze o lucrare vizând două coordonate fundamentale: mișcarea pentru trezirea conștiinței naționale În Basarabia și combaterea
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Didactica limbii și literaturii române în școala cu deficiențe de auz Prof. Cătălina Costandache Grup Școlar „Vasile Pavelcu” Iași Cultura și cunoașterea se află într-o permanentă dinamică a contrariilor care antrenează schimbări majore și în profilul mental specific omului. Educația
Didactica limbii ?i literaturii rom?ne ?n ?coala cu deficien?e de auz by C?t?lina Costandache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84365_a_85690]
-
-de recapitulare, sistematizare și aprofundare -de formare de priceperi și deprinderi -de apreciere și evaluare a rezultatelor -activități educativ terapeutice. 4. Metode, procedee, strategii didactice, moduri de expunere În ce privește metodele didactice, pot fi aplicate la clasă atât metodele generale ale didacticii, adaptate în conformitate cu specificul persoanelor cu deficiențe de auz, cât și metode specifice surdopsihologiei. Dintre acestea, unele sunt mai adecvate, altele necesită o atenție deosebită pentru a-și atinge scopurile educative. De exemplu, când sunt utilizate metodele expozitive trebuie să se
Didactica limbii ?i literaturii rom?ne ?n ?coala cu deficien?e de auz by C?t?lina Costandache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84365_a_85690]
-
a adus școala și educația În fața problemelor stringente ale lumii contemporane. Criza lumii moderne este, În primul rând o criză spirituală. Școala, prin cei care coordonează actul instructiv-educativ, are un rol important În evitarea pseudovalorilor. J.A. Comenius, În lucrarea „Didactica magna”, afirma că „omul nu poate deveni om, decât dacă este educat”. În Evul Mediu, educația a fost predominant religioasă, cu unele diferențieri În funcție de cele două stări, nobilii laici și clerul. Aceste diferențieri se regăsesc sintetizate În cele două idealuri
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93357]
-
Lețcana, școală cu 4 clase și 2 posturi având ca temă “Pregătirea cadrelor didactice pentru lecție și nivelul de cunoștințe al elevilor”. Învățătorul Marcu Ioan pregătindu-se temeinic pentru lecție, a reușit să transmită cunoștințele prevăzute de programă, respectând principiile didacticii, particularitățile de vârstă ale elevilor, reușind să ne facă lecții atractive, interesante legate de practică. La aritmetică, clasa a II-a și a IV-a, elevii operează ușor cu cele 4 operații, știu să rezolve probleme, dovedind că învățătorul manifestă
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
p. 112. 124 Ibidem, p. 113. 125 Terry Flew, op. cît., p. 25. 126 Tay Vaughan, Multimedia Making It Work, http://www.amazon.com/Multimedia-Making-Seventh-Tay-Vaughan/dp/0072264519, accesat la data 13. 08. 2010. 127 Adrian Adăscăliței, Instruirea asistată pe calculator. Didactica informatică, Editura Polirom, Iași, 2007. 128 Tim Dwyer, Media Convergence, Open Univeristy Press The McGraw Hill, Londra, 2010. 129 Friedman Ken, Electronic Publishing în Encyclopedia of New Media. 2002. SAGE Publications, 22 martie 2009, http://www.sage-ereference.com/newmedia/Article
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
iar presvitera Eufrosina în vârstă de 94 de ani, îl pomenește mereu. În timpul studiilor teologice magisteriale (de master), Dragoș Bucescu s-a căsătorit cu studentă Iulia Joldescu în ianuarie 1958 la București, care după terminarea studiilor și-a continuat activitatea didactica în domeniul de Teorie și Solfegii la Conservatorul „George Enescu “ din Iași. Din căsătoria lor au reieșit doi copii: Mircea Andrei Bucescu și Ruxandra Bucescu, primul, artist liric la Teatrul de Operă din Brașov iar al doilea, Ruxandra, actrița de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93296]
-
cu doi copii minori și a trecut prin mari greutăți, dar a reușit să-și ducă până la capăt cu onoare misiunea de mama și profesoara. Ea merită toate omagiile pentru sacrificiile făcute atât în cadrul familiei sale cât și în activitatea didactica devenind un recunoscut profesor de Teorie a Solfegiilor la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, unde în 1990 a fost rectorul acestei prestigiose instituții, iar cărțile sale au rămas modele în domeniu fiind cercetate și apreciate pretutindeni în lumea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93296]
-
al profesorului Ludovic Russ Senior. Chirurg talentat și Îndrăzneț L.L. Scully a abordat cele mai grele capitole de patologie, considerate inabordabile În acea epoca (histerectomia totală, gastro-enteroanastomoza, etc). Susținător și fondator al Facultății de Medicină din Iași, pasionat de activitatea didactica, preia conducerea unei secții de 42 de paturi de chirurgie În cadrul spitalului Sf. Spiridon, iar În anul 1881, creează prima clinică chirurgicală din Iași. Este creatorul unei autentice școli chirurgicale, printre elevii și colaboratorii săi au rămas În memoria chirurgiei
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
fost investita și cu funcția de „Spital de protocol” bucurându-se de aprecierele paciențillor care au fost Îngrijiți sau de personalitățile care l-au vizitat. A abordat toate capitolele de patologie neurochirurgicală, desfășurând o intensă activitate științifică de cercetare și didactica. Ceea ce caracterizează personalitatea unei școli chirurgicale nu este numai statistică operatorie și complexitatea cazurilor rezolvate ci și realizarea unei echipe care are o anumită educație profesională În ceea ce privește modul de abordare a anumitor capitole de patologie, are un anumit stil de
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
C. Arseni - Momente din istoria neurochirurgiei românești, Editura Academiei RSR, 1988; H. Aldea - Patologia degenerativa neurochirurgicală a coloanei vertebrale lombare, editura Dosoftei, 1997; H. Aldea, A.V. Ciurea, N. Ianovici - Tehnici curente de neurochirurgie, editura Statur, 2003 Activitatea să științifică, didactica și profesională În cadrul Universității de Medicină lași i-au fost recompensate printr-o serie de titluri și funcții: Șef al catedrei de neurologie, endocrinologie, psihiatrie și neurochirugie În 1964; Vicepreședinte al comitetului de conducere a societății de neurologie și neurochirurgie
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
anul 2008 a secției de chirurgie vasculara cu 25 de paturi la nivelul etajului cinci a cărei conducere a fost Încredințată prof. dr. Ion Poeata. Concomitent cu o intensă activitate de asistență medicală s-a desfășurat și o intensă activitate didactica și editorială. În anul 1992 neurochirurgia a fost introdusă În programa de Învătământ a studenților din anul cinci ai Facultății de Medicină. După anul 1990 s-au publicat numeroase cursuri și monografii: Mihai Rusu - Curs de neurochirurgie, ed. Dosoftei, 1993
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
devine profesor consultant. A continuat să activeze până În anul 2006, În cadrul aceleiași secții, condusă acum de șeful clinicii, Prof. Dr. N. Ianovici. Sunt multe performanțe de menționat În prestigioasa activitate a Prof. N. Rusu, atât În cea de asistență medicală, didactica, științifică și administrativă. A contribuit la organizarea clinicii de neurochirurgie de la Socola cât și la cea din actualul Spital de Urgență „Profesor Dr. N. Oblu”, Atunci când nu s-au găsit resurse, a apelat la meșteri care au manufacturizat un instrumentar
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
urgente din serviciile de chirurgie ale Moldovei (Rădăuți, Botoșani, Piatra Neamț etc.). Preocupările sale multiple s-au manifestat și În cadrul a numeroase societăți medicale (Societatea de Medici și Naturaliști, Societatea de Neurochirurgie, Uniunea Medicală Balcanică, etc). A desfășurat o frumoasă activitate didactica În calitate de Îndrumător al medicilor secundări de chirurgie generală și ORL veniți pentru specializare În cedrul Clinicii de Neurochirurgie, a Îndrumat numeroase lucrări de diplomă ( 24 lucrări) ale studenților ce s-au atașat de clinică neurochirurgicală. În cadrul noului colectiv al Clinicii
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
Medicii secției noastre - prof. Dr. Ianovici N, dr. Dimov V., dr. Dabija M., dr. Bălan C., dr. Carp O. S-au implicat activ În susținerea programului medico-social desfășurat de această asociație pentru tratamentul copiilor defavorizați cu hidrocefalee și spinabifidă. Activitatea didactica. O preocupare a șefului disciplinei, Prof.dr.N.Ianovici a fost dezvoltarea Învătamintului universitar. Dacă înainte de 1990 nici nu se putea pune în discuție o astfel de problemă, disciplina avînd numai un profil postuniversitar și fiind încadrată cu un șef de lucrări
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
ÎI neurochirurgie s-a acordat asistență neurochirurgicală pentru un numar de 27.565 pacienți din care 10.065 pacienți În regim de internare continuă dintre acestia 6.331 beneficiind de intervenții neurochirurgicale. În secția ÎI neurochirurgie se desfasoara și activitate didactica: medici rezidenți, studenți, asistenți medicali. Colectivul de medici care Își desfășoară În prezent activitatea În secția ÎI neurochirurgie este reprezentat de: dr. Bogdan Costăchescu, dr. Nicolae Dobrin, dr. Eva Lucian, dr. Iustin Mihailov, dr. Radu Sorete, dr. Corneliu Tarași și
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
Moruzi căruia i se repartizează și un colaborator doctor. M. Ferdman, chirurg onorific al spitalului. 4. Facultatea de Medicină a Universității ieșene inaugurată la 1 decembrie 1879 Activitatea facultății a conferit un plus de strălucire a activității medicale prin activitatea didactica și științifică. Corpul profesoral a fost ilustrat de o serie de personalități ce au format specialiști cu o solidă formație anatomica, morfofiziologica și clinică : Aristide Peride (1848-1906) profesor de anatomie; Gabriel Socor (1849-1928) - profesor de fiziologie; Constantin Tiron(1853-1924) - profesor
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
provoc o discuție de grup, organizez clasa în așa fel încât fiecare să aibă posibilitatea să-l privească față în față pe interlocutor (de exemplu, așez scaunele în formă de cerc). În procesul instructiv-educativ și recuperator-compensator se aplică atât principiile didacticii generale (principiul participării conștiente și active, principiul unității dintre senzorial și rațional, dintre concret și abstract, principiul sistematizării, structurării și continuității, principiul îmbinării teoriei cu practica, principiul însișirii temeinice și durabilității rezultatelor obținute, principiul accesibilității, principiul învățării centrate pe elev
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
faptul că autoarele, mai mult decât autorii, simt plăcerea să atace subiecte dătătoare de fiori. În ceea ce o privește pe Cecilia Burtică, autoare care a publicat de curând volumul Actul poetic și visul suicidar (pref. de prof. dr. Dumitru Gherghina, Didactica Nova, Craiova, 2002), mai există ceva inexplicabil, și anume faptul că scrie într-un stil prețios, uneori rebarbativ, inhibant pentru cititor. Este o contradicție între caracterul senzațional-popular al subiectului cărții și acest m od de a scrie accesibil unui cerc
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
sau integrate, a activităților liber-alese sau a celor de dezvoltare personală. Dintre mijloacele de realizare amintim: jocul liber, jocul didactic, discuțiile libere, experimentele, construcțiile, lecturile după imagini sau lectura educatoarei, povestirea sau povestirile create de copii precum și alte mijloace specifice didacticii, În funcție de nevoile educaționale ale copiilor. Pregătirea pentru școală a copilului preșcolar este susținută În plan psihologic de o motivație bazată tot mai mult pe interiorizarea intereselor de cunoaștere, dar și de o imaginație activă favorabilă integrării sociale. Școala presupune modificarea
Caleidoscop by Constanta Manole () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93350]
-
Curs de pedagogie. București: T.U.B., 1988, p. 34- 75. 16. Cintoiu I., Voinea V. Bârna de concurs. București: CNEFS, 1969, p. 5-98. 17. Cîmpeanu M. Gimnastica ritmică sportivă. Cluj Napoca: Risoprint, 2000, p. 11-82. 18. Colibaba E. D. Proiectarea didactică științifică și implementarea ei în activitatea sportivă de performanță. În: Știința Sportului, București, nr. 12, 1996, p. 12-20. 19. Consiliul național pentru educație fizică și sport. Conținutul și metodica antrenamentului sportiv. București: Stadion, 1971. 445 p. 20. Demeter A. Fiziologia
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
educației fizice. București: Sport - Turism, 1980, p. 5-120. 108. Mociani V. Gimnastica ritmică sportivă. București: Sport - Turism, 1985, p. 5-86. 109. Munteanu G. Metodica educației muzicale pentru gimnaziu și liceu. București: Sigma, 1999, p. 5-57. 110. Munteanu G., Aldea G. Didactica educației muzicale în învățământul primar. București: EDP, 2001, p. 12-61. 111. Muraru A. Pedagogia Sportului - compendiu. Constanța: Ex Ponto, 2000, p. 29-50. 112. Nanu L. Gimnastica ritmică. Galați: Universitatea “Dunărea de Jos”, 1999, p. 11 101. 113. Nanu L, Gogoncea
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
de gândire, ele derivând în special din formele de organizare a învățării. Altfel spus, nu știu câte din clasificări ar mai fi existat dacă nu ar fi fost această nevoie de transmitere a experienței și gândirii prin intermediul învățării. Clasele sunt generate de didactică. Familiaritatea are fundamente gnoseologice: ea se bazează pe cunoscut. Unul din modurile în care ne raportăm la Celălalt: știm (fără să conștientizăm) la ce concluzii trebuie să ajungem (cel mai adesea că e mai slab decât noi; excepție face iubirea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
este „ Cadrul didactic creativ implicat în actul educațional” semnată de doamna învățătoare MARIA GEANGU, lucrare ce izvorăște din experiența de peste 30 de ani în activitatea la catedră. Aflată la confluența dintre tradițional și modern, autoarea reușește prin ample informații ale didacticii actuale să stabilească coordonatele cognitive și epistemologice ale caracterului elevului implicat și educat în același timp, printr-o modalitate diversă și complexă de abordări în plan teoretic. Lucrarea doamnei MARIA GEANGU este centrată pe ideea pasiunii cadrului didactic, definită ca
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
Angela Marcu, gradul didactic I (sef de catedra), profesor titular de limba franceza din anul 1996, Diana Mazga, gradul didactic II, Master Studii francofone, profesor titular de limba franceza/italiana din anul 2001 și Anca Bucuci, gradul didactic II, master Didactica limbii franceze si educație interculturala, profesor titular de limba franceza din anul 2009. Este vorba de profesori cu o experiență didactică remarcabilă, mobilizați activ de modernizarea mijloacelor și metodelor de predare a limbilor moderne, dar și mereu preocupați de perfecționarea
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]