3,821 matches
-
facă parte din specialitatea/competența medicului, medicului dentist, asistentului medical/moașei; ... b) persoana în cauză să facă o solicitare scrisă către medic, medicul dentist, asistentul medical/moașă de acordare a asistenței medicale, cu excepția cazurilor în care persoana este lipsită de discernământ sau a situațiilor de urgență medico-chirurgicală. Solicitarea va fi păstrată în fișa medicală sau, după caz, într-un registru special; ... c) aprecierea medicului, medicului dentist, asistentului medical/moașei că prin acordarea asistenței medicale nu există riscul evident de înrăutățire a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186593_a_187922]
-
nr. 1.027 din 21 decembrie 2016, având conținutul anexei 1 din același act normativ. Situația pacientului a necesitat intervenția medicală de urgență. Din │ │ cauza stării sale de sănătate la momentul stabilirii deciziei terapeutice, │ │ pacientul nu avea, în acel moment, discernământ și nu își putea exprima │ │ voința, respectiv acordul pentru intervenția medicală. Timpul scurt nu a │ │ permis obținerea acordului pentru intervenție de la reprezentanți legali/rude│ │ apropiate/autoritatea tutelară. Anexa 2 la normele metodologice a fost introdusă de pct. 9 al art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186593_a_187922]
-
unei asemenea conștiințe pot fi descoperite în producțiile medievalității târzii sau chiar în cele folclorice. Demersul ocolește exagerările, pendulând cu dezinvoltură între nivelul individual și acela al unei întregi culturi. În plus, reexaminarea anumitor concepte și relații se face cu discernământ și spirit critic, ceea ce contribuie la inducerea unui suflu nou în „semnele” prea tocite. Și cele opt eseuri reunite sub titlul Critica și modelul (1986) implică numeroase distanțări, luări de atitudine față de opiniile critice inerțial încetățenite și față de perspectivele anchilozante
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
mai multe curente de gândire care, în mod convențional, se pot clasifica în: opinii care consideră că forța motrice, factorul determinant al creșterii economice în România, îl constituie investițiile străine directe și, în acest sens, pledează adesea din păcate fără discernământul necesar și suficient în ceea ce privește diferențierea politicilor de promovare a ISD, în funcție de mărimea impactului lor favorabil asupra economiei naționale; opinii care situează investițiile autohtone pe primul loc, în ceea ce privește importanța și rolul acestora pentru demarajul sănătos al creșterii economice în România, de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
nevoiți să plătească la externare cheltuieli majore, obligându-i astfel implicit să renunțe. Dar, poate, ar fi trebuit în primul rând să spun că aș începe cu reorganizarea sectorului Poliției, corupte până în măduvă, pe care l-aș tria cu mare discernământ. Acolo unde ordine nu e, nimic nu e. Anonimus SUFLETUL MEU-CULOARE ȘI MUZICĂ Sufletul meu-culoare și muzică, acestea sunt cuvintele ce mă caracterizează cel mai bine.Așa sunt eu de fapt, prietenoasă și singurul cuvânt care îmi este străin este
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
dată și de referirile la context („circumstanțele” sociale și politice, „liniile de forță” ale mișcării de idei dintr-o epocă sau alta), într-un exercițiu de sociologie literară. Protocolul argumentației se sprijină pe un „dosar” al receptării critice, uzitat cu discernământ. O cercetare doctă își propune să probeze inaderența lui Titu Maiorescu la febrele modernității. Evocat cu un condei de monograf, D. Anghel este văzut, dincolo de tocitul clișeu de „poet al florilor”, prin prisma sensibilității moderne, ultimele sale proze prefigurându-l
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
efortul susținut În dirijarea muncii de cercetare pentru această carte. Efortul de a coordona extraordinarul volum de informații necesare realizării acestei cărți a fost o adevărată provocare. Totuși, sub supravegherea sa, procesul a fost În permanență canalizat și făcut cu discernământ. Am o mare admirație pentru talentele ei organizatorice și abilitatea ei - sub presiune - de a menține munca de cercetare bine direcționată și la zi. Vreau, de asemenea, să le mulțumesc următoarelor persoane pentru ajutorul lor În diversele etape ale procesului
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lucrări cu caracter general și în analiza grafologică a unor personalități (Eminescu, Pasteur, Goethe etc.). C. I. Parhon consideră că analiza grafologică este o metodă de investigație psihologică de valoare necontestabilă. Investigațiile sale se înscriu printre puținele cercetări efectuate cu discernământ științific, rezultat și dintr-o impresionantă informare psihologică și culturală, în genere. Aceste investigații au contribuit la îmbogățirea grafologiei. Sunt interesante cercetările sale privind scrisul unor matematicieni celebri și ni se par deosebit de valoroase analizele comparative ale scrisului familial (al
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
parametri. Nici chiar episodul marxist al confruntării sociologiei cu materialismul istoric (filosofia marxistă a istoriei) nu s-a rezumat la raportarea mecanică a unor „orientări” exogene României. Eu nu calific În nici un registru această „disidență”; doresc doar să Îndrept reflectorul discernământului asupra nuanțelor și detaliilor revelatoare, deoarece tropismul politicienilor noștri după modele străine de gestionare a problemelor sociale românești Își dovedește totala inadecvare. Un diagnostic al acestei situații l-am descris pe larg În cartea Bovarismul instituțional și reforma românească (1998
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
scrie istoria artei fără revoluția nonfigurativului declanșată de românașul nostru genial. Nici istoria universală a sociologiei nu trebuie să-l ignore pe D. Gusti, dar pentru asta trebuie să „producem” noi acel tratat. Atâta timp cât ne rezumăm să traducem, uneori fără discernământ, tot ce apare În Occident, vom continua suicidul axiologic al românismului. Acum avem libertatea să-l oprim, reconstruindu-ne profilul epistemic al sociologiei din perspectivă românească. Obiectivul este realizabil prin aportul conjugat al unei comunități profesionale de tip nou, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
El nu este părtinire (Rom. 2, 11). El va judeca pe fiecare în raport cu bunurile pe care El le-a pus, în mod diferit în natura umană, fie că sunt bunuri trupești sau spirituale, fie că constau din cunoașterea prudentă sau discernământ. Când va judeca pe fiecare, va cere roadele virtuții și va răsplăti faptele fiecăruia după dreptate. Cei puternici amarnic se vor pedepsi, iar cei mici vor avea parte de milă (Pilde 6, 6 și 8). Domnul zice: Robul care a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
înviere, vor fi slăviți cu slavă diferită, conformă cu faptele pe care le-au săvârșit și cu părtășia lor, încă de pe acum, la Duhul cel dumnezeiesc, care locuiește în ei”. (Sf. Macarie Egipteanul, Alte șapte omilii, Cuvânt despre răbdare și discernământ, 10, în PSB, vol. 34, p. 307) „Dar în orice măsuri s-ar afla, viața sfinților se va afla întru strălucire și se va veseli și se va îngrășa de bunătățile de la Dumnezeu ...74”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
criză de mijloace pentru a se orienta spre transcendent . Există oare loc, într-o reflexie stîrnită tocmai de criza lumii moderne, pentru identificarea unor posibile avantaje spirituale, proprii acestei vîrste tîrzii? Termenul criză înseamnă în primul rînd, se știe, judecată, discernămînt, separare a apelor învălmășite. Criza atît de importantă, atît de abundent tematizată a modernității poate oferi așadar, alături de inconfort spiritual și tocmai datorită lui, materie pentru un discernămînt ofensiv, creator. în masa de carențe a condiției moderne s-ar putea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
acestei vîrste tîrzii? Termenul criză înseamnă în primul rînd, se știe, judecată, discernămînt, separare a apelor învălmășite. Criza atît de importantă, atît de abundent tematizată a modernității poate oferi așadar, alături de inconfort spiritual și tocmai datorită lui, materie pentru un discernămînt ofensiv, creator. în masa de carențe a condiției moderne s-ar putea afla șanse neașteptate, aparte, niciodată întîlnite pînă acum, puncte de sprijin pentru orientarea verticală. Există, ne spun tradițiile spirituale, conversiuni care transformă conștiința acută a lipsei în elan
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de-a lungul timpurilor și al istoriei, turma mică, minoritate de înțeles ca ferment calitativ orientată ascendent, opusă tendinței dominante grele, gravitaționale. Critica practicată de André Scrima nu descalifică datele pe care se aplică ; le exaltă, dimpotrivă, potențialul spiritual ascuns. Discernămîntul înseamnă aici a identifica într-o temă ceea ce e carență, balast, închidere, a separa și a fixa aceste aspecte în negativul lor, pentru ca, astfel degajată, tema să fie răsucită ascendent, să devină vector spre zenit. Ce teme definitorii ale modernității
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
libertatea, o pune în relație decisivă cu intelectul, cu gîndirea în întregul ei. în genere, libertatea este înțeleasă ca libertate de alegere, iar sensul comun al acesteia din urmă rămîne raportat în lumea greco romană nu atît la rațiune și discernămînt, cît la voință. Chiar și pentru Platon, alegerea filozofică esențială, hotărîrea gîndirii, este un act al voinței. Ea este cea care, în filozof, se decide cu toate riscurile pentru ordinea integrală a adevărului. Filozoful este un om care își conduce
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și carne, om interior și om exterior, viață și moarte, paradis și infern. Ceea ce fac nu știu căci nu fac binele pe care îl voiesc, ci răul pe care nu-l voiesc (Romani, 7, 15 și 19). Deși cunoașterea, rațiunea, discernămîntul au, evident, primul rol în identificarea justă a dualității sau a multiplicității în fața căreia omul are de ales, voința pare să le întreacă în importanță. Ea este cea care face efectiv gestul alegerii, ea este cea care în calitate de voință liberă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
renunțe la atitudinea posesivității, inclusiv la autoposesie, încearcă să se lase pe sine, să se facă bunul propriu al lui Dumnezeu, potrivit unei dialectici a dezaproprierii apropriante și a aproprierii dezapropriante. Se străduiesc să își rearticuleze corpul, sufletul și rațiunea/discernămîntul cu intelectul contemplativ, facultatea capabilă de infinitul divin, receptacul pentru elementul non-uman din om. Iubirea/caritatea nu este decît această recuplare la universal pusă în aplicație, în act, în acțiune. Inaugurată în Paradis, funcționarea de tip universal a omului e
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
depinzînd în mod esențial de un Altul, în care umanul își găsește prin depășire de sine statura completă, libertatea maximă. Sensibilitatea noastră intelectuală față de registrele invizibile, trans-individuale ale realului s-a diminuat pînă la dispariție sau pînă la lipsa de discernămînt. Dacă admitem asemenea registre, le admitem în calitate de construcții mentale ale individului sau ale unui grup, ca fapte psihice sau culturale. Iată un al doilea obstacol: universalul (creat și increat) devine în modernitatea tîrzie chestiune de opinie, de convingere privată sau
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu mai este raportată la o unitate lăuntrică, oglindire a celei transcendente. Condiția diferențiată a omului modern are ea doar dezavantaje, poate conduce doar la schizofrenie, la fracturarea, la fărîmițarea individului? Nu oferă ea și alte posibilități, de pildă stimularea discernămîntului în ce privește treptele realului, dimensiunile ființei umane, cu diferitele lor aptitudini și rosturi? în măsura în care conștiința rădăcinii ei transcendente e păstrată, a gîndi diferențiat persoana umană nu produce fracturarea, ci buna ei ierarhizare interioară. în teologie și în textele spirituale, distincțiile privind
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
desigur ei vor fi, sînt deja, nu numai cei din dreapta, mîntuiții, ci chiar Judecătorii. Nu luptă ei de pe acum să îi excludă pe necredincioși și pe călduți din teritoriul pe care îl revendică? Judecata finală nu presupune, pentru ei, un discernămînt divin care, revelîndu-se, proiectează lumea într-o nouă, cu totul altă condiție? Eschatonul e gîndit în continuitate de natură cu istoria și temporalitatea. Societatea proiectată de fundamentaliști reprezintă realizarea lui. Prin exclusivismul agresiv (orice diferit este un dușman) și prin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pe temporalitate, căzînd pradă unei trăsături prea occidentale? Nu e mai potrivit ca Judecata de apoi să fie gîndită ca o Judecată de sus, mereu prezentă în zenitul istoriei? O judecată înțeleasă nu în sens penal, ci în sensul unui discernămînt atotcuprinzător, care situează faptele istoriei perpendicular pe curgerea ei manifestă? Semnificația, ca și responsabilitatea actului-în-istorie ar fi atunci cuprinse într-o dublă mișcare, o mișcare în cruce. înlănțuirea și înaintarea actelor umanității pe orizontala istoriei ar constitui aspectul vizibil, exterior
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mult decît atît, pentru amîndoi, datele specifice ale modernității oferă un suport privilegiat pentru atenția, dacă nu pentru adeziunea față de acest model. în decuplarea istoriei și a civilizației moderne de la religie, ei nu văd o catastrofă, ci prilejul unui salutar discernămînt. De cîteva decenii totuși, în Occident cel puțin, nu istoria și colectivitățile mari constituie forul cel mai important dinaintea căruia religia crede că e profitabil să-și arate utilitatea. Individualismul în materie de credință, fluiditatea și libera alegere a apartenențelor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
întrebări, corespondențe, probleme, poate determina reflexia creatoare. în exercițiul său de autobiografie spirituală, Berdiaev observă, de pildă, ce importanță purificatoare pot avea pentru conștiința religioasă științele pozitive, care te confruntă cu realul concret, te eliberează de atitudinea apologetică, îți ascut discernămîntul. Citind numeroase lucrări de istoria creștinismului, el a descoperit străină de spiritul credinței o religie oficială de tip judiciar, care concepe dreptatea divină după categoriile dreptului penal. Fulminînd împotriva acestei anamorfoze a distanței verticale, el mizează pe o distanță vertiginoasă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
un pămînt iluzoriu. Pentru acești gînditori, ca și pentru Simone Weil sau A.K. Coomaraswamy, documentația oferită de științele specializate constituie materia primă din care se hrănește propria filozofie religioasă, propria tematizare a distanței verticale. b) Un beneficiu de tipul discernămîntului între manifestările credinței și transcendența care, inaccesibilă și totuși participabilă, dă credinței rațiunea de a fi. Ca științe ale omului, științele religiei își interzic în chip programatic să atace problema transcendenței în sine. Ele se ocupă numai de domeniul secund
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]