4,704 matches
-
Vătămanu și Florin Tudor, ce pare a consuma spațiul până la claustrofobie. Senzația e accentuată de teancul masiv de ziare, instalate în același spațiu, și care au fost publicate în 150.000 de exemplare pentru a fi distribuite gratuit ca supliment discursiv al expoziției. Publicația, intitulată Memosphere. Rethinking Monuments, cuprinde o serie de articole care contextualizează regândirea funcției monumentului ca excrescență ideologică eruptă în spațiul public. Cealaltă lucrare a cuplului Mona Vătămanu și Florin Tudor, instalată în interiorul pavilionului, recuperează simbolic teritoriul de pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
această cărticică nu intenționează să intre în asemenea dezbateri, nu le putem ignora. Debarasându-ne de reprezentările spontane, care plasează producția pornografică în zona cea mai de jos a tuturor ierarhiilor de texte, o vom discuta considerând-o un regim discursiv specific, ale cărui reguli trebuie înțelese. De fapt, nu ne interesează aici pornografia în general, ci numai literatura pornografică. O denumire care totuși pune probleme: noțiunile de "literatură" și "pornografie" sunt oare compatibile? Dacă dăm crezare următoarei definiții a filmelor
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
pe care-l joacă pornografia în existența zilnică s-a schimbat mult. În regimul tradițional, literatura pornografică propriu-zisă nu contribuia decât marginal la construirea identității sexuale. Împărțirea rolurilor între masculin și feminin se opera printr-o mulțime de alte practici, discursive și non-discursive. Trecerea la porno, la o industrie de masă ale cărei produse sunt accesibile pentru fiecare acasă la el, grație televiziunii, magnetoscopului, DVD-player-ului sau Internetului acordă o putere de influență mult mai importantă reprezentărilor de tip pornografic. Ceea ce explică
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
un avantaj: operele literare au menirea să arate ce trebuie să-i preocupe pe contemporanii lor, forțele care circulă în lumea care-i înconjoară. Literatura nu trăiește într-un turn de fildeș. Istoria demonstrează că se hrănește constant din practicile discursive mai puțin nobile pe care le elaborează continuu în funcție de propriile finalități. În literatura franceză, poate fi evocată atitudinea lui Rabelais privitoare la practicile carnavalești, dar poate fi evocată, de asemenea, cea a lui Molière cu privire la farsă, a lui Charles Perrault
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
sfârși rău ș.a.m.d. Întâlnirea actorilor cu textul a scos la iveală energii, tensiuni și reacții atât de vii și de subtile, încât mi se părea că replicile se scriu de la sine, iar eu sunt doar instrumentul exprimării lor discursive. Nu mă gândisem să scriu un mister medieval, dar experiența scriitoricească de la Plopi a avut și disciplina și forța unei astfel de întreprinderi. Ca în vremurile de glorie ale teatrului, ne adunaserăm acolo actori, regizor și scriitor ca să construim împreună
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
fără echivoc: "Discursul nu numai că tălmăcește luptele sau sistemele de dominare, ci reprezintă totodată și scopul pentru care și prin care se duce lupta, puterea cu care încercăm să ne împodobim". Toate grupurile exercită asupra membrilor proprii o rigoare discursivă care asigură integrarea socială, dar care, în același timp, îi exclude pe cei ce nu respectă procedurile prin care "producerea discursului este simultan controlată, selecționată, organizată și redistribuită". Din al treilea motiv, limbajul nu poate fi considerat neutru, așa cum concluzionează
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
măsură cu opțiunile între sensurile clare și cele ascunse. Strategiile argumentative funcționează în toate operațiile logico-discursive spre a construi schematizări acceptabile, adică reprezentări ale obiectului discursului, dar și imagini ale interlocutorilor 5. Utilizarea strategică a normelor de comunicare (norme situaționale, discursive, conversaționale) demonstrează și maniera în care interlocutorii își interpretează rolul în comunicare, pentru a-și arăta calitățile, ori pentru a-și descalifica adversarul. Limbajul și transpunerea sa în discurs sînt adesea considerate drept "patronul" tuturor practicilor semnificante. Semiologia a fost
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
proprietăți formale și semantice care ne permit să le identificăm și să le clasăm. Tipologia mesajelor partizane constituie baza apariției unui repertoriu de comunicare ce persistă în timp, atunci cînd împrejurările se schimbă și cînd se succed conținuturile actualității. Rutină discursivă, enunțuri fixe circulă transversal și asigură omogenitatea sistemului de texte. Toate acestea ne îndeamnă să credem că grupul partinic transmite membrilor săi o competență autentică de comunicare, ce trece prin dobîndirea codului, a registrelor și a întregului sistemul de mesaje
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
îndeamnă să credem că grupul partinic transmite membrilor săi o competență autentică de comunicare, ce trece prin dobîndirea codului, a registrelor și a întregului sistemul de mesaje, și recunoașterea acestor forme. Studiul limbajului partinic relevă ceea ce M. Offerlé numește "bunuri discursive" și utilizatorii săi, repertorii de comunicare omoloage repertoriilor de acțiune. Cu toate acestea, nu sînt singurele aspecte comunicaționale pe care le evidențiază atunci cînd propune o analiză a partidului politic văzut ca "un spațiu de concurență obiectivată, între agenți dispuși
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
zăpadă, în lapona, au zeci de lexeme diferite (sememe în care cel puțin un sem este diferit). Clasificări ale limbilor lumii din perspectiva textuala nu s-au realizat în mod sistematic, dar s-ar putea avea în vedere anumite tiplogii discursive specifice, adică acele particularități pe care textul, ca obiect cultural, le poate avea într-o anumită limba istorică (de la formulele de salut, formularea negației sau exprimarea reverenței și pînă la genuri literare populare sau culte specifice: vedele indiene, șaga islandeza
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pot depăși granițele limbii în care au apărut, căpătînd o circulație internațională. Clasificările textuale pot urmări și frecvența parabolei, a aluziei, tipologia limbajului eufemistic etc. E un tip de clasificare nerealizata încă, dar care ar putea avea la bază tipologii discursive cum ar fi cele propuse de Eugeniu Coșeriu în Lingvistică textului sau de școală franceză de analiză a discursului, în frunte cu Dominique Maingueneau. De pildă, Jean-Michel Adam identifica opt tipuri textuale universale: 1. narativ - reportaj (jurnalistic, sportiv), faptul divers
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și inovație: abordări lingvistice de la Saussure pînă în secolul al XXI-lea", în vol. Sanda-Maria Ardeleanu, Ioana-Crina Coroi, Dorel Fînaru (coordonatori), Limbaje și comunicare, vol. XIII, partea a II-a, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2015, pp. 69-85. Kabatek, Johannes, Tradiții discursive. Studii, Editori: Cristina Bleorțu, Adrian Turculeț, Carlota de Benito Moreno, Miguel Cuevas-Alonso, Editura Academiei Române, București, 2015. Katz, Jerrold J., Language and Other Abstract Objects, Rowman&Littlefield, Totowa, NJ, 1981. Klimov, Georgij A., Integral typology vs. parțial typology, în vol. Werner
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
34, 258, varietate ~a (socioculturala) 34, 258 diatopic 27, 29, 34, 258, varietate ~a (în spațiu) 34, 258, 304 discurs 21, 28, 34, 36, 43, 79, 99, 100, 283, 358, ~ repetat 27, 29, 65, 131, analiza ~ului 25, 100, 361 discursiv 195, tipologie ~a 99, 100, tradiție ~a 40, 47, 130 distincție 35, 36, 56, 57, 58, 59, 63, 64, 65, 69, 71, 75, 79, 84, 96, 103, 106, 120, 133, 141, 142, 178, 195, 204, 205, 222, 267, 289, 306
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
55, 63, 90, 257, 258, ~ structural 55, 94, ~ textual 100 tipologie 20, 26, 32, 49, 50, 51, 52, 55-63 passim, 64-85 passim, 93, 94, 95, 99, 100, 127, 128, 215, 360, ~ comparată 198, ~ comparativ-istorică 49, ~ contrastiva 57, 128, ~ diacronica 52, ~ discursiva 99, 100, ~ fonologica 63, 176, ~ humboldtiană 32, ~ indo-europeană 241, ~ integrală 64-85 passim, 101, ~ lingvistică 32, 50, 51, 52, 55-63 passim, 70, 76, 77, 91, 92, 124, 134, ~ morfologica 176, ~ morfo-sintactică 72, 74, 75, ~ morfo-sintactică globală 72, 73, 74, ~ morfo-sintactică parțială
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Chomsky și Coșeriu, infra, cap. 5.1. Clasificări sociolingvistice. 33 Ioan Oprea, Comunicare culturală și comunicare lingvistică în spațiul european, Institutul European, Iași, 2008, pp. 90-91. 34 E. Coșeriu, Omul și limbajul sau, p. 52. 35 Cf. Johannes Kabatek, Tradiții discursive. Studii. Cristina Bleorțu, Adrian Turculeț, Carlota de Benito Moreno, Miguel Cuevas-Alonso (editori), Editura Academiei Române, București, 2015, pp. 41-42. 36 V. vol. Wilhelm von Humboldt, Despre diversitatea structurală a limbilor și influența ei asupra dezvoltării spirituale a umanității, versiune românească, introducere
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Grenoble, Lindsay J. Whaley, Endangered Languages. Language Loss and Community Response, Cambridge University Press, Cambridge, 1998, pp. 192-216. 51 WWF este cea mai importantă organizație internațională independența din lume care realizează proiecte de conservare a naturii. 52 Johannes Kabatek, Tradiții discursive, p. 41. 53 Eugeniu Coșeriu, Zece teze despre esență limbajului și a semnificației, traducere comparativ-cumulativă de Nicoleta Loredana Moroșan și Dorel Fînaru după versiunile din limbile franceză și spaniolă, în vol. Sanda-Maria Ardeleanu, Ioana-Crina Coroi, Mircea A. Diaconu, Dorel Fînaru
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
interpersonală direcții de analiză / 26 I.1.3. Comunicarea didactică/educațională delimitări, particularizări / 67 I.1.4. Rol mască în relaționarea și comunicarea interumană / 72 I.2. Discurs / 75 I.2.1. Accepțiuni ale discursului / 76 I.2.2. Strategii discursive / 80 I.3. Teatru / 85 I.3.1. Universul teatrului concepte operaționale / 92 I.3.2. Strategii teatrale / 102 Partea a II-a. Tehnici discursive valorificabile în comunicare / 113 II.1. Componenta locutorială interogativă a actului comunicativ / 114 II.2
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
I.2. Discurs / 75 I.2.1. Accepțiuni ale discursului / 76 I.2.2. Strategii discursive / 80 I.3. Teatru / 85 I.3.1. Universul teatrului concepte operaționale / 92 I.3.2. Strategii teatrale / 102 Partea a II-a. Tehnici discursive valorificabile în comunicare / 113 II.1. Componenta locutorială interogativă a actului comunicativ / 114 II.2. Componenta locutorială enunțiativă a actului comunicativ / 127 II.3. Componenta interlocutorială a actului comunicativ / 149 Partea a III-a. Tehnici teatrale valorificabile în comunicare / 167
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
inteligentă constituie, credem noi, una dintre calitățile cele mai pregnante ale cărții, vizibilă din primele pagini, acolo unde se trasează cu maturitate obiectivele temei, și apoi pe tot parcursul lucrării, întrucît se reușește surprinderea trăsăturilor discursului educațional și ale tehnicilor discursive și teatrale prin cercetarea unui mare volum de producție științifică din domeniul investigat. Trebuie observat, în același timp, că o lucrare pe o astfel de temă solicită cunoștințe temeinice variate din mai multe discipline lingvistică generală, analiza discursului, pragmatică, teatrologie
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de o parte, și de actualizarea acestuia în acte comunicative, pe de altă parte. De aici ideea de pre-față (ante-prezentare), în care "fața" este înțeleasă ca manieră posibilă de prezentare, aici și acum, a unei perspective de abordare a tehnicilor discursive și teatrale, dar și ca asociere cu elemente subsumate teoriei comunicării și relaționării interumane: "față" "rol" "mască". Capitolele care urmează reflectă, așadar, "fața" cu care apar prezentate, în literatura de specialitate, comunicarea, discursul și teatrul, în general, respectiv tehnicile discursive
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
discursive și teatrale, dar și ca asociere cu elemente subsumate teoriei comunicării și relaționării interumane: "față" "rol" "mască". Capitolele care urmează reflectă, așadar, "fața" cu care apar prezentate, în literatura de specialitate, comunicarea, discursul și teatrul, în general, respectiv tehnicile discursive și teatrale, în special, "fața" pe care aceleași realități o pot primi în comunicarea interpersonală, în general, și în comunicarea educațională/didactică, în particular, precum și "rolul" ("fața") pe care mi-l asum, ca autoare, prin raportare preponderent personală la planul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
specialitate consacrată domeniului și avute aici în vedere și cu deschidere aplicativă către ceea ce presupune construirea "strategică" a discursului pe coordonata comunicării, în general, și la nivelul învățământului primar, în particular. Această ultimă coordonată va fi reflectată în exemplificarea tehnicilor discursive valorificate/valorificabile în comunicarea școlarilor mici/cu școlarii mici. Tehnicile teatrale vor fi invocate, pe de o parte, ca apanaj al ideii de comunicare ca spectacol, implicând asumarea de către locutor și interlocutor(i) a anumitor "roluri", manifestarea în anumite situații
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
al ideii de comunicare ca spectacol, implicând asumarea de către locutor și interlocutor(i) a anumitor "roluri", manifestarea în anumite situații de comunicare a unor "măști" concretizate verbal, nonverbal și/sau paraverbal, construirea discursului prin raportare la "regia-context", utilizarea anumitor tehnici discursive și teatrale menite să optimizeze actul comunicativ, schimbul explicit și/sau implicit de idei, stări, valori etc. între locutor și interlocutor, exercițiul de codificare și de decodificare a mesajului etc. De aici și oportunitatea unui pre-spectacol (al comunicării), ca scenă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
avută în vedere; dezvoltările ulterioare implică, la nivel practic-aplicativ, deschidere către ceea ce pot aduce în lumină comunicarea interpersonală, în general, și comunicarea la nivelul învățământului primar, în particular. Desigur, exemplificarea este, în esență, una circulară, în condițiile în care tehnici discursive și teatrale valorificate în cadrul comunicării interpersonale pot fi adaptate particularităților unor locutori/interlocutori de vârstă școlară mică, dar și invers, într-o binevenită/necesară întoarcere către dezinvoltura și emoțiile copilăriei (a se vedea, în acest sens, cursurile subsumate educației adulților
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
al comunicării este avut în vedere, în lucrarea de față, din perspectiva relaționării acestuia cu planul discursului și cu implicațiile particulare aferente diferitelor forme de manifestare a universului teatrului, liantul fiind dat de sistemul strategiilor (și, din cadrul acestora, al tehnicilor) discursive și teatrale valorificate/valorificabile în acte comunicative comune sau contextualizate didactic/ educațional. Itinerariul propus de acest prim capitol al cărții are ca premise: (a) prezentarea unora dintre accepțiunile, formele și valențele comunicării interpersonale (elemente considerate relevante pentru logica teoretizării și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]