3,849 matches
-
având ajutoare ca să se mântuie, s-a pierdut singur și din pricina neînfrânării și din pricina unei neglijențe de foarte scurtă durată. La fel și cel care a fost crescut dintru început în buna credință, care a evitat orice învățătură ce strică dogmele despre Dumnezeu, care a fost crescut în legea lui Dumnezeu care înfierează orice păcat și îndeamnă la virtute, nu va avea, dacă trece de idololatrie, același cuvânt de apărare ca cel care a fost născut din părinți păgâni și dintru
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
p. 148) „... să ținem binecredincioasa mărturisire a Părinților”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a Doua, Scrieri, 6, în PSB, vol. 81, p. 223) „Mai întâi și mai presus de toate însă să-și îngrădească sufletul cu dreapta credință, potrivit cu dumnezeieștile dogme ale Bisericii sobornicești, primite de la propovăduitorii de Dumnezeu apostoli și de la Sfinții Părinți. Căci cei ce viețuiesc așa, multă răsplată vor avea, viață fără de sfârșit și casă nesurpată la Tatăl, la Fiul și la Duhul Sfânt, dumnezeirea cea de o
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pietrele temeliei; când văd că s-au întărit bine, atunci pun și greutatea zidurilor. Tot așa a făcut și Hristos: a lăsat să se întărească bine temelia proorocilor în sufletele ascultătorilor, să se întărească învățătura lor; când a văzut că dogmele cele sfinte sunt întărite ca să poată ține cugetarea cea nouă, atunci a trimis pe apostoli, care pe temelia proorocilor au ridicat zidurile Bisericii. De aceea și apostolul n-a spus: fiind zidiți pe temelia apostolilor, ci 108 deasupra fiind zidiți
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pe care o poate căpăta diversitatea religioasă ; încep să cerceteze beneficiile pe care dialogul interreligios, studiul comparativ al doctrinelor religioase le pot oferi pentru adîncirea propriei teologii. Dar se admite îndeobște că fiece credință își păstrează un nucleu dur, de dogmă esențială, unde dialogul nu poate pătrunde, unde convergența religiilor nu poate fi menținută fără riscul de a cădea în relativism. Unui creștin îi va fi greu să accepte că omul se poate salva și altfel decît prin Isus Christos, cel
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sfîrșitul secolului al III-lea, funcția învățăturii va începe să fie revendicată de episcopi, va deveni apanaj al ierarhiei, va ajunge să se transforme în instanță autoritară de adevăr formulat dogmatic. Origen nu propune teoria ființelor universale drept capitol de dogmă, ci doar ca o conjectură dar cît de expresivă! pentru a da seamă de diferența dintre diversitatea de tip individual general și varietatea persoanelor universale. Casa și cortul Celor două orientări ale ființei fie pe direcția individual-generalului, fie pe direcția
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mai modest decît astăzi. în schimb, demnitatea persoanei, programul ei maximal erau esențiale. în așa măsură încît, pentru a asigura împlinirea acestui program, libertatea de gîndire a individului putea fi, în mod paradoxal pentru noi, încadrată, modelată, orientată de autoritatea dogmei. Putea fi chiar apăsată de teoria pedepsei și a răsplății 1, concepție subalternă, de altfel, în ochii Sfîntului Ioan și ai Sfîntului Pavel sau ai unor mistici precum musulmana Rabi'a, care voia să stingă infernul și să incendieze paradisul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
al divinului. în volumul The Desecularization of the World, coordonat de Peter Berger, Abdullahi A. An Na'im3 arată, de pildă, ce nepertinentă e teza continuității directe între Coranul increat, sharia (legea religioasă a societății) și comunitatea islamică perfectă, o dogmă esențială pentru fundamentaliști. Ca și alți autori, el se referă la musulmanul comun care nu se consideră pe sine o ființă teleghidată de voința divină, care admite, prin urmare, că descinderea Coranului în lume, înțelegerea și aplicarea lui trebuie să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
tehnologia au accelerat această dinamică prin rezultatele lor. Toată umanitatea trebuia să ajungă la o civilizație de tip occidental modern, în care rațiunea omului e suverană, în care omul e pe deplin în stare să aibă grijă de destinul lui. Dogma privind evoluția liniară a istoriei se regăsește pînă tîrziu, în teoriile secularizării atottriumfătoare, care au fost puse în chestiune abia spre sfîrșitul secolului trecut. Totuși, după ce dominase în mod exaltant mentalitatea secolului al XIX-lea, evoluționismul liniar, de tip raționalist
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
autonomie a rațiunii față de credință. Reforma catolică a dus, de partea ei, la codificare dogmatică excesivă și la pietism baroc. Or, prin neutralitatea lor de principiu, științele religiei nu fac o critică menită să se transforme la rîndul ei în dogmă, ci propun o descriere a faptelor credinței și a logicii care le susține. De aceea, pot servi drept oglindă în care conștiința religioasă își analizează comportamentul, fără ca reflexia ce rezultă de aici să se crispeze în reformism dogmatic. în sfîrșit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ba nici măcar acolo pe deplin) și că ea exprimă mai ales mentalitatea autorilor săi. Cu o anume lipsă de obiectivitate, cercetătorii au aplicat asupra realității religioase de pretutindeni grila modernității triumfătoare, cu un unic chip, treptat, dar inexorabil secularizantă. Credincioși dogmei laice a progresului, a evoluției liniare, ei au luat ca model situația occidentală, pentru a declara profetic că în lumea viitorului religia nu va mai avea relevanță publică în mod cert din punct de vedere politic, dar poate nici cultural
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ca și în vremea noastră, opțiunea pentru modelul monopolist sau, dimpotrivă, pluralist de gîndire se leagă strîns de adeziunea la un model totalitar sau, dimpotrivă, pluralist de societate. A considera că adevărul absolut poate fi formulat fără rest într-o dogmă compactă, că el poate fi obiectivat într un sistem care totalizează existentul ar însemna să gîndești întreg realul inclusiv absolutul potrivit unui determinism inexorabil. Iar acesta își va găsi în primul rînd aplicarea în viața socială. în acest sens, monismul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ea, aceeași demnitate, că sînt capabile de aceeași convergență. în modernitatea de tip cusan, nu numai că persoana în singularitatea ei nu e subordonată unei ierarhii sau autorități colective, obiectivate, dar asupra libertății și a demnității ei nu apasă nici o dogmă culpabilizantă, de tipul căderii, nici o catastrofă primordială care să fi fost pricinuită tocmai de libertatea umană. Omul nu trebuie să se îndreptățească în fața unui divin de tip juridic, ci să se îndrepte ca perspectivă către Polul christic, care îl atrage
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
parte, trasarea unor limite ferme pentru posibilitățile umane de cunoaștere ar fi făcut ca știința modernă, cercetarea în genere să se concentreze, cu toată forța ei, asupra domeniului imanent, unde totul era de descoperit fără ajutorul și fără autoritatea unor dogme și tradiții nechestionabile. Condiția cercetătorului și condiția obiectului cercetat furnizează așadar amîndouă noutate, își potențează una alteia noutatea. Cunoașterea nu mai este un teritoriu cu poteci și hotare bine cunoscute ; este, dimpotrivă, o Lume Nouă, căreia nu i se văd
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sensibilă la universalul adevărului viu, la transcendența lui atotcuprinzătoare, la responsabilitatea umană față de aceste calități. Ea află chiar în formulele doctrinei îndemnul de a merge pe drumul care le depășește în ceea ce ele au limitativ. Atentă la caracterul paradoxal, propriu dogmelor de căpătîi din orice religie autentică, ea se lasă călăuzită și purtată de aceste antinomii mobilizatoare. Privește formulările adevărului în lumina lui de pe Tabor : radiate și absorbite de strălucirea trans formală a Logosului. Textul nostru a încercat să arate că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
explicativ. Dinamica aparatului psihic este conceptualizată cu ajutorul împrumuturilor analogice de la alte discipline cum ar fi fizica, fiziologia, biologia, etc. Lipsa de consistență sau respingerea unei evaluări critice a ipotezelor, teoriilor și tratamentelor permite evitarea repunerii în cauză a postulatelor și dogmelor, și menținerea coerenței unui sistem închis promulgat de către părintele fondator. Abordarea cognitiv-comportamentală Principiile abordării cognitiv-comportamentale Abordarea cognitiv-comportamentală încearcă să aplice raționamentul experimental studiului conduitelor umane. Ea își propune să explice geneza, dezvoltarea și menținerea problemelor (tulburări, suferințe) identificând relațiile cauzale
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
zeițe înaripate, imagine ce arată influența asiriană (cf. Fig. 6; HAE, vol. II/2, n.3.1; Keel, Uehlinger, 1992, pp. 385-389). Excursus 1 Dezvoltarea monoteismului Termenul „monoteism”, intrat de mult în vocabularul obișnuit al limbilor europene, se referă la dogma existenței unui unic Dumnezeu, proprie celor trei mari religii actuale: ebraismul, creștinismul și islamul. Monoteismul se opune politeismului, adică credinței în existența mai multor divinități, deseori constituite organic într-un panteon. Știința modernă a istoriei religiilor a inventat o serie
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
educat în spiritul noii epoci. Un idilism care sensibilizează pentru marile valori socialiste, un discurs care elogiază eroismul continuu și dislocă convingerile și deprinderile nepărtinice. O pedagogie pretins civică ce convertește totul în strategii ideologice de îndoctrinare, în propagandă și dogmă. Totul îmbrăcat într-un festivism care îi „înnobilează” pe beneficiari și le conferă legitimitate istorică, care împarte lumea în buni (ai noștri) și ceilalți. În paralel cu școala se desfășoară un alt tip de educație, mai lejeră, dar și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
că Buddha ar fi fost un zeu arhaic solar (în Mahăbhărata e amintit un zeu Budha, care personifica planeta Mercur - fiul zeului Soma, patronul Lunii) al cărui cult ar fi fost reiterat lent, până când, sub regele Aśoka, s-au instituit dogmele buddhiste. În pofida acestor speculații, care în principal îl consideră pe Buddha un personaj mitic sau un simbol solar, cei mai mulți dintre cercetătorii contemporani sunt de acord cu faptul că Buddha a fost o persoană istorică care mai tîrziu a fost divinizată
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
noi, mereu la ușă. El nu e în Nirvăṇa, la odihnă, la deconectare, ci e pe șantier și pune umărul”. La ora actuală, lumea buddhistă este foarte divizată. Ea nu are o limbă sacră comună, o autoritate religioasă generală sau dogme cu definiții clar formulate, iar modalitățile de implantare a buddhismului diferă mult de la o țară la alta. Țările hinayaniste formează un întreg relativ omogen format din: Srī Lanka (Ceylon), Thailanda, Birmania, Laos, Cambodgia, unele regiuni chineze și câteva districte din
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Dumnezeu, diferită de religiile teiste, care cer adepților să creadă necondiționat în adevărul celor spuse în cărțile sfinte, adevăruri ce nu pot fi discutate sau puse la îndoială. Buddha a subliniat de nenumărate ori că învățătura lui nu este o dogmă care pretinde să explice lumea și care trebuie „crezută”, ci o terapie ce duce la eliberarea de suferință. El le spunea discipolilor săi numai ceea ce credea că sunt în stare să înțeleagă și să traducă în viață. Învățătura lui nu
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Europa. Vârtejul cultural este distinct de vârtejul istoric, deși interferează în permanență cu acesta." 67. O dialogică există în toate culturile, dar această dialogică, în majoritatea culturilor, a putut fi mai mult sau mai puțin închisă într-un cerc de dogme și interdicții, iar procesul său a putut fi mai mult sau mai puțin încetinit, frânat sau controlat. Specificul culturii europene rezidă în primul rând în continuitatea și intensitatea dialogicilor sale, unde nici una dintre instanțele constitutive nu strivește sau extermină pe
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
spirituală a celor pe care îi guvernau. Cu toate aces-tea, prinții rămași sub girul catolicismului, depindeau prin acesta de Biserica de la Roma. Altfel spus, este vorba de o biserică pe care în prezent am califica-o drept transnațională, stăpînă pe dogmele și pe doctrina sa politică, asimilată în mod firesc circumstanțelor particulare ale fiecărui regat sau prince-pat catolic, susținută de imensa sa birocrație clerul a cărui omniprezență și calitate o situa mult deasupra administrațiilor profesionalizate, ce abia luau ființă în circumstanțele
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
viza inculcarea unui imaginar omogen inspirat de valorile protestante dominante în Prusia și Germania de Nord, bazîndu-se pe sistemul învățămîntului public a cărui extindere va provoca reacții comparabile cu cele din Franța, antrenate de separarea Bisericii și a Statului de dogma laicității republicane. Dar faptul împotriva căruia regimurile catolice ale Bavariei și Renaniei se răzvrătesc este acela că noul Reich german acordă o poziție oficială Bisericii evanghelice. În plus, dincolo de acest clivaj confesional, se ciocnesc două temperamente politice: primul, centralizator, static
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Non abbiamo bisogno și Mit brennender Sorge, el respinge frenezia naționalistă a noilor regimuri totalitare, italian și german. Din nefericire, încă de la începutul anilor 1930 devine tot mai clar faptul că speranțele de reconciliere europeană au pălit prea repede pentru ca dogmele pontificale sau confidențialele efuziunii franco-germane să le mai poată înviora. Un resentiment naționalist, mai virulent încă decît patriotismele naționale ale Mare-lui Război, revine în actualitate. În Italia fascistă aceasta se traduce mai întîi prin măsuri de unificare lingvistică prea ace-lerată
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
O "taxonomie" fără vreo valență epistemologică! Un fel de dogmatism intelectualo-politic "pictează" autorii și artiștii dintr-o societate în funcție de aderența sau rezistența la vreo ideologie oficială sau dominantă. După 1800, acest principiu al reprezentării în politică și cunoaștere! a devenit dogma muncii intelectuale. Între aceste nuanțe de curcubeu politic(ianist) sunt prinși la mijloc intelectuali precum Voegelin, Foucault, Veyne etc., care sunt etichetați conform reprezentărilor instrumenta lizate de "autoritățile intelectuale", omniprezente în media. Lecțiile lui Popper (două sunt esențiale: 1. societatea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]