6,786 matches
-
pe plajă. Dan Îl ridică pe Tom și-l așază pe umeri. — Haidem, domnule T. Ce-ai zice să mergem amîndoi pe plajă și să construim un castel de nisip? — Daaa! strigă Tom. Grozavă idee, tati! Își tîrÎie bagajul În dormitorul lui ca să-și scoată costumul de baie și să se schimbe. Băieții se duc la nisip, iar eu o așez pe Millie cea somnoroasă În pătuțul pe care l-am adus cu noi. Nu a dormit după-masă și, deși s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
străpuns capul prin urechea dreaptă, gura fiindu-i astupată. Ne-a trebuit ceva timp să întredeschidem poarta, având grijă să nu scârțâie. Afară, cu spinarea lipită de ziduri, opt bărbați mă așteptau în întuneric. I-am luat cu mine în dormitorul soldaților, și ucigașii tocmiți și-au făcut meseria. Picioarele lor păreau să nu fie omenești, atât de silențios călcau. Militarii au trecut de la somn în moarte în aceeași clipă, cu toții. Cu niște sule ascuțite de fier, la un semn al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
a oferit-o, făcându-mă să întrevăd pragul credinței, a fost următoarea. El avea parte deseori de dureri ciudate, căci urâțenia lui se repercuta și în măruntaie. Într-o zi mi s-a îngăduit să merg să-l văd în dormitor. Era singur, într-un salon plin de saltele dispuse concentric în jurul celei a abatelui. L-am întrebat de sănătate și am adus vorba întâmplător despre diavolul care-l chinuia. La care el a spus: - Fratele meu, știi ce-l preocupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
adoarmă pentru că-l simțea aproape, jos În stradă, singur și năuc la această oră târzie din noapte. Dar nimic. Obloanele nemiloase erau coborâte, iar În spatele lor - Întuneric. Doar trei, căci casa era mică. Oblonul Îngust al băii, cel pătrat al dormitorului și cel dreptunghiular al bucătăriei În fața căruia se deschidea un balcon mic și scorojit: Începea să se Împuțească, de umezeală, un braț de haine uitate pe uscător. Unde dormea ea? Cum se organizaseră? Antonio nu intra În casa aceea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Zgomotul unei țevi de eșapament Îi zdruncină sistemul nervos: cu o atenție excesivă, ca nu cumva să zgârie caroseria mașinii, cineva parca În spațiul amenajat dinaintea acelui teren viran, Între alte câteva sute de mașini. Parcarea era chiar sub ferestrele dormitorului ei - apartamentul cu cea mai proastă poziție din tot turnul, singurul pe care portăreasa și-l putuse cumpăra din economiile ei Împuțite, când ieșise la pensie. Cu siguranță că și ea auzise zgomotul acela. Prinse din nou viață, gândindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
În fugă holul (speriată, dar de cine?) și apoi reapărând pentru o clipă În geamul bucătăriei, slabă, gâfâind de oboseală și cu părul prins anapoda, cu un fluture de plastic, nu tocmai elegantă - dar neschimbată, Emma. Se aprinsese lumina În dormitor. În toți acei ani, Antonio intrase acolo doar de trei ori: o cutie supraîncărcată cu mobilier lipsit de gust, ca și stăpâna casei. O toaletă cu oglinda plină de sticluțe cu parfum rânced - cumpărat la mâna a treia din talciocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
cumpăra o astfel de casă. Îl făceau să-și piardă vremea. Aștept un copil, spuse Maja dintr-o dată. Și apoi nu-i mai dădu ocazia să spună nimic, ajungându-l din urmă pe agentul care o aștepta nerăbdător la intrarea dormitorului. Aris se clătină ca și cum i-ar fi dat un pumn În cap. O, nu, asta nu. În 1998 se Înscrisese În Asociația pentru Extincția Umană Voluntară. Într-o după-amiază, când se odihneau prea aproape unul de altul, pe canapelele pline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Mama Miriei moțăia Într-un fotoliu În fața televizorului deschis la episodul douăzeci de mii al emisiunii Roata Norocului. Sforăia. Nu o treziră. Din dulapul haotic, Miria Își luă echipamentul, genunchierele și papucii. Tatăl urmărea un meci de fotbal argentinian În dormitor. — Dorm la Vale, Îi strigă Miria. Mă Întorc mâine la prânz. — Dar la mine nu e loc, o avertiză Valentina surprinsă. — Da’ nu vin, merg cu Paolo la Campodimare. Oricum, mama nu telefonează, o poți păcăli ușor - e o ramolită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Duminică, și la fel de urâtă, care Însă Își vedea de treburile ei stând la chat pe calculator, poate chiar prefăcându-se că este o fâță tânără și frumoasă, Îl dusese să exploreze prin meandrele misterioase ale casei sale. Se furișaseră În dormitorul doamnei Fioravanti, care era incredibil de ordonat - și În comparație cu camera mamei părea un magazin de Îmbrăcăminte, cu toate acele haine rânduite În debara, o pădure de umerașe și de rafturi. Camilla Își pusese o pereche de sandale cu vârful ascuțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ci de sprayuri cu aerosol, și, pentru a expune, nu mai caută Încăperile unor palate minunate, ci spațiile goale și abandonate din cartierele destinate eternei și iremediabilei urâciuni, ororii pure și anonime. Oricum, după câtva timp, Meri se transferase În dormitorul de la Battello Ubriaco, iar sacul său de dormit, care fusese aranjat pe podeaua mansardei lui Aris, dispăruse. Meri stătea acum Într-un colț cu picioarele Încrucișate, iar Mabuse Îi lingea iubitor gâtul. O recunoscuse, o privea - dar nu-i adresă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ar fi deschis cineva un geam. Era prins și terorizat. Achile a ieșit din baie ștergându-se cu prosopul. Printre șuvițele ude se vedeau bine cornițele, iar creasta atârna bleagă și îmbobocită de-a lungul spinării. Zogru se uita din dormitor, cu ochii uluiți ai lui Pampu, fără să îndrăznească să se mai clintească. Descoperirea îi dădea fiori și-l făcea să creadă că avea într-adevăr de-a face cu o ființă dacă nu primejdioasă, măcar diferită. Cu părul căzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
drept în ochi, i-a trecut o haită de câini prin beregată, însă imediat și-a zis că trebuie să fie un semn de la Elvira, și a-nceput să zâmbească. Zogru, îngrozit de presimțirea că Achile vrea să intre în dormitor, a plutit încet spre tavan și s-a lipit de el ca de un liman. Când s-a uitat din nou, bărbatul stătea în pragul dormitorului și privea drept în sus. - Cine ești și ce vrei de la mine? Achile încerca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
a-nceput să zâmbească. Zogru, îngrozit de presimțirea că Achile vrea să intre în dormitor, a plutit încet spre tavan și s-a lipit de el ca de un liman. Când s-a uitat din nou, bărbatul stătea în pragul dormitorului și privea drept în sus. - Cine ești și ce vrei de la mine? Achile încerca să fie prietenos și-și holbase puțin ochii intrați astfel sub sprâncenele stufoase, ceea îl făcuse pe Zogru să tremure de frică. Voia să-i răspundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Voia să-i răspundă, dar nu-i veneau cuvintele. - Te-a trimis Elvira? - Nu sunt o fantomă, îngăimase, în sfârșit, Zogru, însă Achile nu-l auzea. Era nevoie de cineva în carne și oase ca să intre în conversație. Pe fereastra dormitorului se vedea o femeie ieșită să ia apă de la țâșnitoarea din curte. În rest, era pustiu și toropitor, ca-ntr-o după-amiază de iulie. Au stat așa și s-au uitat unul la altul, până când Vencica a bătut la ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Stătea pe-atunci la Alina, sora tatălui ei, în Crângași. Ea i-a fost și tată, și mamă. Stăteau toți patru, Alina, cei doi băieți ai ei, Viki și Leonard, plus Giulia, într-un apartament cu trei camere: băieții în dormitor, Alina în sufragerie și Giulia în camera mică. Se sculau cu noaptea-n cap și plecau după marfă, pe care o vindeau la tarabele din piață, la început numai Alina, apoi, când băieții au ajuns la gimnaziu, mergeau și ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
astfel de înțepături pe gât sunt rugate să se prezinte de urgență la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie „Cantacuzino“. Zogru era amețit și trist. În cameră nu se mai afla nimeni, doar televizorul deschis. A plutit spre dormitor cu inima strânsă, că îi încalcă intimitatea. Giulia era într-adevăr în mijlocul patului, cu picioarele împletite covrig și cu laptopul deschis. Părea transfigurată, iar degetele se mișcau repede și silențios pe tastatură. Zogru s-a uitat uimit, trecând alene în spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
vorbit până după miezul nopții: familia, copilăria, ce-ar fi vrut să se întâmple cu sine și ce s-a întâmplat. Când au început să se sărute, Zogru s-a repezit în sângele lui Bobo, tremurător ca un epileptic. În dormitorul Giuliei toate erau în culoarea prunei, perdelele, lenjeria de pat, covorul. Pe ușa groasă, din lemn vopsit alb, era lipit afișul filmului Pirații din Caraibe. S-au dezbrăcat în lumina veiozei. Giulia avea sexul aproape în întregime ras, cu excepția unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
cănile și paharele jelesc, pentru că sunt îmbâcsite de aburul gras al mâncării. Gresia este casa firimiturilor și a petelor de murdărie. Hota este supărată că nu mai funcționează și este folosită la depozitarea celor nefolositoare: pâine uscată, ziare și reviste. Dormitorul este și el nemulțumit. Aici domnește dezordinea totală. În dulap este harababura. Hainele sunt aruncate încât nu știi care sunt curate și care sunt murdare. Patul se plângea: Pe mine sta așternutul murdar și plin de firimituri. Nu cred că
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
locul la culesul măslinelor. Mama a găsit că gestul era unul chibzuit și generos. - Las-o să se ducă, i-a spus ea tatălui meu. Iacob n-a obiectat și l-a trimis pe Levi să mă însoțească până la ușa dormitoarelor femeilor din palatul lui Hamor. Când le făceam cu mâna, le-am simțit pe Bilha și pe Rahela uitându-se mai atent la mine. Probabil graba și plăcerea care mi se citea pe față când am auzit invitația regelui trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și caietul de matematică, pe care le-am pus pe masă, pentru ca, în caz că i-ar fi trecut prin cap să mă verifice, să vadă că învăț. Ușa camerei a rămas întredeschisă, am auzit-o pe mama intrând și ieșind din dormitor, apoi intrând în bucătărie, ușa dulapului a scârțâit, cred că și-a luat un pahar, fiindcă am auzit apa curgând îndelung, pesemne ca s-o mai răcească, apoi a băut apă, aruncând în chiuvetă restul din pahar, și-a tras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
dumneavoastră. Internatul din Meaux era al treilea prin care trecea, și nu era cel mai dur; știa că, aproape totdeauna, victimele refuză să-și denunțe călăii. Nu putea face decât un lucru: să-l sancționeze pe supraveghetorul ce răspundea de dormitorul elevilor dintr-a șasea. Pentru acești copii, majoritatea lăsați În voia soartei de părinți, el reprezenta singura autoritate. Ar fi trebuit să-i supravegheze mai strict, să intervină Înainte de a se Întâmpla ceva - dar asta era imposibil, avea doar cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
al legalității pe care Îl reprezenta, băieți ca Bruno ar fi fost supuși la cruzimi depășind orice limită. Bruno a repetat, cu ușurare, clasa a șasea. Pelé, Brasseur și Wilmart treceau Într-a șaptea și aveau să fie În alt dormitor. Din păcate, În urma directivelor date de minister după evenimentele din mai ’68, s-a decis reducerea posturilor de supraveghetori spre a se introduce un sistem de autodisciplină; măsura era În spiritul epocii, având În plus avantajul de a reduce costurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
din mai ’68, s-a decis reducerea posturilor de supraveghetori spre a se introduce un sistem de autodisciplină; măsura era În spiritul epocii, având În plus avantajul de a reduce costurile salariale. Acum era mai ușor de trecut dintr-un dormitor În altul; cel puțin o dată pe săptămână, cei dintr-a șaptea și-au făcut obiceiul să organizeze razii la cei mai mici; reveneau În dormitoarele lor cu o victimă, uneori cu două, după care Începea distracția. Spre sfârșitul lunii decembrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
plus avantajul de a reduce costurile salariale. Acum era mai ușor de trecut dintr-un dormitor În altul; cel puțin o dată pe săptămână, cei dintr-a șaptea și-au făcut obiceiul să organizeze razii la cei mai mici; reveneau În dormitoarele lor cu o victimă, uneori cu două, după care Începea distracția. Spre sfârșitul lunii decembrie, Jean-Michel Kempf, un băiat slăbuț și fricos venit la Începutul anului, s-a aruncat pe fereastră ca să scape de torționari. Deși căderea putea să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
CAROLINE YESSAYAN Începând cu anul școlar 1970, situația lui Bruno la internat se Îmbunătăți un pic; intra În clasa a opta, de-acum era unul dintre cei mari. Dintr-a opta și până În ultima clasă de liceu, elevii treceau În dormitoarele din cealaltă aripă, cu separeuri de patru paturi. Pentru băieții cei mai violenți, Bruno era deja complet pus cu botul pe labe, umilit; și-au căutat, Încet-Încet, noi victime. În același an, Bruno Începu să prindă interes pentru fete. Câteodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]