5,147 matches
-
care �mbin?, articuleaz? evenimente, fapte, acte, actori. Ele ne pot ajuta s? ne explic?m cum s-a divizat sociologia �n numeroase sociologii de ramur? (sociologie: rural?, urban?, a muncii, a organiza?iilor, a dezvolt?rîi, politic?, a familiei, a educa?iei, a religiei, a devian?ei, a loisir-ului, a �mb?tr�nirii etc.), cum s-a emancipat (?i) prin inovare, inven?ie, crea?ie. Istoriile ?tiin?ei ne ajut? s? identific?m factori ai dezvolt?rîi socialului favorabili dezvolt
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n ?tiin?a social?. Familia este microcosmosul �n care se reflect? tensiunile ?i contradic?iile societ??îi globale de aceea trebuie studiat? sociologic. ?tiin?ele trebuie s? trateze via?a contemporan?. Societ??îi moderne �i trebuie o clas? mijlocie inteligent?, educat? �n con?tiin?a datoriei sale prin discipline noi precum istoria social? ?i cultural?, geografia uman?, psihologia economic?, antropologia aplicat?, economia social?, sociologia. Sociologia face pa?i decisivi pe calea ?tiin?ificit??îi, datorit? modelului biologic, afi?�nd prin această
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a cunoscut o nou? perioad? fast?. Planificatorii� i-au f?cut avansuri ?i i-au cerut s? diversifice cercet?rile. S-au creat numeroase echipe �n cadrul CNRS sau �n cadrul EPHE care au trecut la investigarea lumii rurale, a educa?iei ?i �nv???m�ntului, loisir-ului, organiza?iilor, mijloacelor de comunicare �n mas?, s?n?ț??îi populă?iei, condi?iei femeii. Unii au cerut s?-l uit?m pe Durkheim! �n jurul anului 1970, succesul internă?ional al
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n care s-au echilibrat for?ele; studiul condi?iilor interne ?i externe; analiza solu?iilor de conciliere; analiza solu?iilor similare aflate �n alte societ??i; stabilirea unui program echilibrat de dezvoltare armonioas? (din care nu poate lipsi culturalizarea, educa?ia) ?i punerea lui �n aplicare. Fiindc? a complotat �mpotriva regimului feudal, Nicolae B?lcescu (1819-1852) a fost exilat. La Paris, la Romă sau Palermo a adunat documente, a luptat pe barierele revolu?iei franceze la 1848, a f?cut
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Expert, 2000; I. B?descu, I. Ghinoiu., C.�Buruian? (coord.), Sociologia ?i etnografia comunit??ilor ??r?ne?ți, Ed. Funda?iei pentru Civiliza?ie Rural?, Bucure?ți, 2001 ?. a.). Dup? 50 ani de comunism s�nt semne de schimbare a educa?iei, economiei, politicii, reprezent?rilor sociale. Se recucere?te diversitatea. J. J. Rousseau spunea c? cel mai bun mijloc de a ajunge la libertate este trecerea prin dictatur?. F. Fukuyama consideră c? �dorin?a de recunoa?tere universal?� face ca
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
burghezia liberal?, �n special cea protestant? (Siegfried, Casimir-P�rier, Scheurer-Kestner�) Scopul ?colii era acela de a participa la efortul colectiv viz�nd s? furnizeze ??rîi ceea ce i-a lipsit at�ț de mult �n 1870, adic? o clas? mijlocie inteligent?, educat? �n con?tiin?a datoriei sale. Pentru aceasta, el nu ezit? s? introduc? discipline noi, ca istoria social? ?i cultural?, geografia uman?, psihologia economic?, antropologia aplicat?, economia social?, pe care Universitatea nu le recuno?tea ?i pe care el �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n litere, va deveni titularul catedrei din Bordeaux unde va r?m�ne p�n? �n 1902. Dup? mai multe �ncerc?ri nereu?ițe de a reveni la Paris, el este chemat la Sorbona pe catedră de ?tiin?e ale educa?iei pentru a-l suplini pe Ferdinand Buisson, care tocmai fusese ales deputat. Titularizat pe acest post �n 1906, el a trebuit s? a?tepte anul 1913 pentru a-?i vedea oficializat �nv???m�ntul sociologic. Originalitatea profund? a lui
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n moravuri; chiar dac? s�nt �n acord cu propriile mele sentimente ?i le simt interior realitatea, aceasta nu �nseamn? c? ele nu s�nt obiective, deoarece nu eu le-am f?cut, ci le-am primit a?a prin educa?ie. [�] Iat? deci maniere de a ac?iona, de a g�ndi ?i de a sim?i, care prezint? remarcabilă proprietate c? exist? �n afară con?tiin?elor individuale. Nu numai c? aceste tipuri de conduit? sau de g�ndire
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i ?tiin?ifice a Germaniei, lu�nd universit??ile germane ca model; apoi, pentru a forma dasc?li sub egida ?tiin?ei republicane, elibera?i de sub tutela religiei catolice. Prioritatea (masiv?) acordat? unor discipline precum istoria, geografia sau ?tiin?a educa?iei �n facult??ile de litere se l?mure?te tot �n lumină preocup?rilor morale ?i civice, care nu s�nt lipsite de impact pedagogic. ?tiin?ele sociale s�nt admise �n m?sura �n care se dovedesc capabile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de filosofie social?: Bougl�, profesor delegat (1898-1900). � La Toulouse Curs transferat la Toulouse �n 1900, apoi transformat �n catedr?: Fauconnet, suplinitor (1907-1920). La Paris Curs de istoria economiei sociale: Espinas, profesor delegat (1894-1904). Espinas, profesor (1904-1907). Catedră de ?tiin?a educa?iei: Marion, profesor (1887-1896). Buisson, profesor (1896-1902). Durkheim, suplinitor (1902-1906). Durkheim, profesor (1906-1913). Extinderea catedrei la sociologie: Durkheim, profesor (1913-1917). 4. �ncepe o timid? profesionalizare chiar de la debutul carierei de �cercet?tor�. S-au creat c�teva catedre �n cadrul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
psihologia popoarelor (1905-1920) BOUGLE Celestin (1870-1940): Ideile egalitare (1899); Ce este sociologia? (1907); Solidarismul (1907); Eseuri despre regimul castelor (1908) DURKHEIM Emile (1858-1917): Diviziunea muncii sociale (1893); Regulile metodei sociologice (1895); Sinuciderea (1897); Formele elementare ale vie?îi religioase (1912); Educa?ie ?i sociologie (1922); Educa?ia moral? (1925); Socialismul (1928); Evolu?ia pedagogic? �n Fran?a (1938); Lec?îi de sociologie (1950) HALBWACHS Maurice (1877-1945): Clasa muncitoare ?i nivelurile de via?? (1912) LE BON Gustave (1841-1931): Omul ?i societatea (1881
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1870-1940): Ideile egalitare (1899); Ce este sociologia? (1907); Solidarismul (1907); Eseuri despre regimul castelor (1908) DURKHEIM Emile (1858-1917): Diviziunea muncii sociale (1893); Regulile metodei sociologice (1895); Sinuciderea (1897); Formele elementare ale vie?îi religioase (1912); Educa?ie ?i sociologie (1922); Educa?ia moral? (1925); Socialismul (1928); Evolu?ia pedagogic? �n Fran?a (1938); Lec?îi de sociologie (1950) HALBWACHS Maurice (1877-1945): Clasa muncitoare ?i nivelurile de via?? (1912) LE BON Gustave (1841-1931): Omul ?i societatea (1881; Legile psihologice ?i evolu?ia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de c?tre Marcel Mauss. Dar vitalitatea sociologiei durkheimiene nu este ilustrat? numai de fecunditatea discipolilor ?i de fidelitatea lor fă?? de marile teme tradi?ionale precum morală (Bayet, 1925, Bougl�, 1922), religia (Grault, 1934; Mauss, 1950), dreptul (Davy, 1922), educa?ia ?i pedagogia (R. Hubert, 1949; Lapie, 1923) sau �morfologia social?� (Davy ?i Moret, 1923; Halbwachs, 1938a). Ea se manifest? ?i prin învestirea �n noi obiecte de studiu, neluate p�n? atunci �n seam?, sau chiar respinse de c?tre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n 1962, dau disciplinei solide fundamente institu?ionale. �n acela?i timp, cercetarea se diversific? ?i se dezvolt? rapid. Se creeaz? numeroase echipe �n cadrul CES (CNRS) sau �n cadrul EPHE care atac? noi c�mpuri: lumea rural? (Mendras, 1967b), educa?ia ?i �nv???m�ntul (Borodin, 1964, Dambert-Jamati, 1970), loisir-ul (Dumazedier, 1962), organiza?iile (Crozier, 1955, 1963, 1965), mijloacele de comunicare �n mas? (Morin, 1956, 1969), bolile mentale (Bastide, 1965), condi?ia femeii (Guilbert ?i Isambert-Jamati, 1956; M.-J
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cercet?ri legate de punerea �n act a Welfare State-ului ?i c�teva dintre cele mai importante lucr?ri empirice contemporane, cu prec?dere �n domeniile: stratific?rîi (Marshall, 1950; Rowntree ?i Lavers, 1951), mobilit??îi sociale (Glass, 1954), educa?iei (Floud ?.a., 1956), familiei (Young ?i Willmott, 1957). Dar aceste cercet?ri se �nscriu �ntr-o tradi?ie �cameral?�, �ngust sociografic?, care nu �nclin? spre teoretizare dec�ț �n cursul anilor ?aizeci, o dat? cu lucr?rile lui John Rex
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
-ului ?i a perestroik?i ?i sub autoritatea liberal? a Ț. Zaslavskaia, sociologia cunoa?te o extensie a domeniilor (muncă, industria, modurile de via??, cultura) c?tre domenii p�n? nu de mult �sensibile� (structura ?i stratificarea social?, familia, tineretul, educa?ia), f?r? s? fie transgresate tabuurile relative la studiul �patologiei sociale�, al religiei sau al puterii. �n alte �democra?îi populare�, dezvoltarea sociologiei r?m�ne inegal? ?i pare s? fie corelat? cu nivelul de dezvoltare socio-economic? ?i cu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
postulatele �reflexivit??îi� ?i al �descriptibilit??îi�), pe scurt, la o �dare de seam? asupra d?rilor de seam?� (Cicourel, 1964). Aceast? paradigm? a orientat numeroase cercet?ri empirice �n domenii institu?ionale �problematice� variate, precum juști?ia (Cicourel, 1968), educa?ia (Cicourel ?i colab., 1976), practicile medicale (Sudnow, 1967; Turner, 1974) sau cercetarea ?tiin?ific?. Analiza conversa?iei� f?cut? de c?tre Harvey Sacks reprezint? o practic? privilegiat? �n m?sura �n care limbajul este �n acela?i timp
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
direc?ia �problemelor sociale� acute: politicile sociale ?i culturale (Maurice ?.a., 1982; Chazel, 1987), via?a local? (Lautman ?i Mendras, 1986), b?tr�ne?ea (Guillemard, 1986), imigra?ia (Taboada-Leonetti, 1987; Tripier, 1990; Lapeyronnie, 1993), devian?a juvenil? (Dubet, 1987), educa?ia (Cherkaoui, 1982), s?r?cia ?i excluderea (Gruel ?i colab. 1984; Bourdieu, 1993; Paugam, 1993) etc. �n acela?i timp, dintre temele tradi?ionale s�nt privilegiate stratificarea social? (Verret, 1979; Gresle, 1981; Boltanski, 1982; Thelot, 1982; Lavau ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cu 10%, iar firmele "high-tech" dovedesc prin statistici că fiecare imigrant angajat de ele creează alte șase locuri de muncă pentru americani. Peste 40% din angajații cu doctorate în științe și inginerie din SUA sunt născuți în alte țări, eventual educați de alte state și peste 15% sunt născuți după anul 1990. A devenit o realitate banală angajatul român care lucrează în Canada pentru o firmă japoneză sau cetățeanul polonez rezident în Belgia și muncitor în Franța. Mobilitatea forței de muncă
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
accepțiunea sa, dezvoltarea este libertatea care permite și facilitează valorizarea individului, iar prin "mai mare libertate" el înțelege intensificarea abilității oamenilor de a se ajuta singuri și de a influența lumea"53. În acest sens, obținerea libertății de a fi educat, de a fi sănătos, de a te exprima, de a cumpăra și vinde ceea ce dorești, în condiții corecte, sunt forme de dezvoltare. Iată o listare succintă a inventarului libertăților de bază enunțate de Amartya Sen. Tabel 2. Libertăți umane LIBERTĂȚI
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
zi), etc; sub atâtea poveri, parohul de Brăila și-a făcut timp să caute un bun învățător, poliglot și cu credință puternică în suflet, și l-a găsit în persoana ardeleanului Adam Nagy, care, timp de 50 de ani a educat cu har mai multe generații de brăileni, fiind iubit și respectat de întreaga comunitate. Părintele Ambrozie a îngrădit cimitirul, și, generos și cu spirit ecumenic în 1862 a înființat o școală pentru copii unguri, o capelă calvină la care slujea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
catolici, 108 parohii și 98 de preoți; Arhidieceza de București avea 34 de parohii, 66 de preoți și 60.000 de credincioși. În Moldova, „Bine ai venit, Stăpâne!” erau și vorbele de pe buzele tuturor, Episcopul fiind foarte iubit aici. Poporul, educat în atâtea generații de către preavrednicii părinți franciscani, știa să-l prețuiască și să-i primească învățătura. Din acest popor de credincioși s-au ridicat sute de vocații pentru viața consacrată, ceea ce a uimit Apusul. Oare, este din lumea viselor, adevărul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
română la Săbăoani. A investit mult în oameni și în biserici, inclusiv moștenirea primită din Italia, de 53.000 lei pentru construirea bisericilor din Săbăoani, Pildești și Corhana. Demn de marele său înaintaș, părintele G. Carpati, a continuat să-i educe pe enoriași (doar 7% dintre copii erau înscriși la școală). A înființat câteva organizații („Societatea marianică”, „Tinerimea catolică”, „Armata albă”, „Confraternitatea rozariului”) pentru care a construit un salon parohial; aici se desfășurau conferințe, spectacole de teatru religios și patriotic. Programul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ruinat de cutremurul bursier din 1930 era un "laic convins, care credea cu evlavie în progresele nemăsurate ale științei" și un feminist în felul său. Își crescuse de unul singur unicul copil, pe care îl adora și pe care îl educase în spiritul ferm "al egalității dintre femei și bărbați". Le invoca pe Marie Curie, Alexandra David-Neel și Colette, asigurându-mă că de acum înainte sexul nu avea să mai stea în calea niciunei ambiții". Și totuși, acest parizian progresist "avea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
lui Făt-Frumos. Însă le dă binecuvântarea sa pentru a-și încerca norocul, le încurajează în taină. De ce o face? Fără îndoială, pentru că are ea însăși niște socoteli neîncheiate cu viața. Ca atâtea alte femei din perioada aceea, această muziciană fusese educată după moda veche. Pe când era tânără, simțise că se sufocă în familia sa de țărani și institutori de provincie. Căsătoria sa fusese un eșec. "Trista soție, lăcrimând pe-a sa veselă" visase, în anii de după război, la adulter sau la
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]