4,229 matches
-
Munteanu, Lexicologie biblică românească, Editura Humanitas, București, 2008, p. 91. 40 Ibidem. 41 Nicolae Cartojan, Cărțile populare în în literatura românească, vol. I. Epoca influenței sud-slave, cuvânt înainte de Dan Zamfirescu, postfață de Mihai Moraru, ediție îngrijită de Alexandru Chiriacescu, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 239. 42 Idem, pp. 240-241; V. Guruianu, Studiu filologic, la vol. Fiziologul. Archirie și Anadam, din colecția " Cele mai vechi cărți populare", Editura Minerva, București, 1997, pp. 14-15. 43 V. Guruianu, op. cit., p. 16; Nicolae Cartojan
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
laolaltă cu ale altor jertfe, e neapărat să devină lup." Platon, Opere V. Republica, ediție îngrijită de Constantin Noica și Petru Creția, cuvânt prevenitor de Constantin Noica, traducere, interpretare, lămuriri preliminare, note și anexă de Andrei Cornea, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, p. 376. 4 Idem, p. 303. 5 Nicolae Iorga, Istoria literaturii române în secolul al XVII-lea (1688-1821), Vol. I, Epoca lui Dimitrie Cantemir. Epoca lui Chesarie de Râmnic, ediție îngrijită de Barbu Theodorescu, Editura Didactică și Pedagogică
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mod deliberat o serie de procedee, de tehnici literare în vederea obținerii uneor efecte estetice (chiar dacă în scrierile lor miza este mult mai mare). 38 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, în Opere, Vol. I, ediție de Virgil Cândea, Editura Academiei Române și Univers Enciclopedic, București, 2003, p. 386. 39 Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. I, ediția a II-a, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2006, p. 110-113. 40 Idem, p. 213-215. 41 Ibidem. 42 Idem, p. 215. 43 Virgil Cândea, Intelectualul sud-est european în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cronologia curentă poate fi contrazisă; ideile simpliste privind continuitate, transmiterea ușor identificabilă de motive ș.a.m.d. idei care alimentează istoria literară tradițională sunt infirmate fără dificultate de aceste perspective." 70 Alexandru Duțu, Sinteză și originalitate în cultura română, Editura Enciclopedică Română, București, 1972, p. 47. 71 Idem, p. 63. 72 Idem, p. 64. 73 Idem, p. 65. 74 Alexandru Duțu, Explorări în istoria literaturii române, Editura pentru Literatură, București, 1969, p. 41. Vezi și Alexandru Duțu, Cultura română în civilizația
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sursele pentru alegoria sa animalieră din cărțile populare care circulau în spațiul românesc. Tocmai cu o astfel de ipoteză are a se "certa" întregul studiu de față. 104 Vezi Dan Cernovodeanu, Știința și arta heraldică în România, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977, în special Anexa (Abum heraldic), unde sunt reproduse zeci de steme, sigilii având ca mobilă animale, păsări, autohtone sau exotice; Ștefan S. Gorovei, Animalele ȚărilorModovei. Variațiuni istorice, în "Revista de istorie socială", XII-XV, 2008-2010 (apărută în 2011), p.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Munteanu, Lexicologie biblică românească, Editura Humanitas, București, 2008, p. 91. 108 Ibidem. 109 Nicolae Cartojan, Cărțile populare în în literatura românească, vol. I. Epoca influenței sud-slave, cuvânt înainte de Dan Zamfirescu, postfață de Mihai Moraru, ediție îngrijită de Alexandru Chiriacescu, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 239. 110 Idem, p. 240-241; V. Guruianu, Studiu filologic, la vol. Fiziologul. Archirie și Anadam, din colecția " Cele mai vechi cărți populare", Editura Minerva, București, 1997, p. 14-15. 111 V. Guruianu, op. cit., p. 16; Nicolae Cartojan
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
laolaltă cu ale altor jertfe, e neapărat să devină lup." Platon, Opere V. Republica, ediție îngrijită de Constantin Noica și Petru Creția, cuvânt prevenitor de Constantin Noica, traducere, interpretare, lămuriri preliminare, note și anexă de Andrei Cornea, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, p. 376. 403 Idem, p. 303. 404 Nicolae Iorga, Istoria literaturii române în secolul al XVII-lea (1688-1821), Vol. I, Epoca lui Dimitrie Cantemir. Epoca lui Chesarie de Râmnic, ediție îngrijită de Barbu Theodorescu, Editura Didactică și Pedagogică
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
SF va trebui să inventeze o nouă enciclopedie, care va fi în relație, mai ales metaforică, cu științele, credințele și tehnologiile vremii sale. Autorii de SF se angajează, la modul mai mult sau mai puțin conștient, în crearea unei culturi enciclopedice secundare, care evită să reia mereu aceleași explicații. În primul capitol din Mașina timpului, H. G. Wells propune o teorie a călătoriei temporale bazată pe o serie de analogii. Autorii ce-i vor urma nu vor reveni la asta, iar posibilitatea
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
d.Ch.). Chiar și așa, meritul lui Aretaeus rămâne neștirbit, întrucât timp de 1500 de ani descrierea diabetului zaharat făcută de el nu a fost egalată de nimeni. Galen din Pergam (129-199) Galen a fost unul dintre cele mai mari spirite enciclopedice ale antichității greco-romane, fiind în același timp medic, filosof și filolog. S-a născut în Asia Mică, la Pergam, oraș renumit printr-un templu faimos, transferat integral la începutul secolului trecut la Berlin, unde a dat și numele muzeului („Pergamon
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
afluxul de medici greci, scutindu-i de impozite. Sorano din Efes (98-138) va fonda la Roma disciplina de obstetrică. Dintre personalitățile medicale romane, trei s-au remarcat în mod deosebit. Cornelius Aulus Celsus (secolul I d. Ch.) scrie o valoroasă lucrare enciclopedică „De medicina” („Despre medicină”), în care este descrisă tehnica legării vaselor pentru oprirea hemoragiilor, precum și guta, cataracta, tehnica chirurgicală pentru amigdalectomie și tehnici de medicină practică. Lucrarea lui Celsus are o mare valoare și prin faptul că redă un istoric
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
și farmacologie antică. Ea păstrează informații despre numeroși medici greci ale căror lucrări în domeniul farmacologiei au dispărut (Nicoandru, Mantias, Apolodor, Heraclide din Tarent, Cratevas și alții). Pliniu cel Bătrân (24-79 d.Ch.) a realizat și el o lucrare de tip enciclopedic, intitulată „Istoria naturală”, în 37 de cărți (volume), care atinge și unele aspecte medicale. A mai rămas din antichitate o lucrare intitulată „Medicina Plini”(„Medicina lui Pliniu”), un rezumat comentat al primei lucrări, care pare a aparține elevilor săi. În
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
31). Nu mai puțin apreciată a fost filosofia lui. Abdul Latif Mohamed al-Bagdadi (1162-1231), medic din Bagdad, care a practicat și în Egipt (la chemarea sultanului Saladin) a avut la vremea lui o faimă mare. Într-o vastă lucrare medicală enciclopedică, precum și în „Comentarii asupra anatomiei lui Avicena” (pe care o critică în unele privințe), descrie mica circulație pulmonară, cu două secole înainte de a fi redescoperită de Miguel Servet și Realdo Colombo. Al-Latif publică în 1225 și o lucrare dedicată diabetului
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
în permanență. Ideologii saint-simonismului au căutat să transfere vechile prerogative ale religiei, de ghidare a oamenilor și a societății, asupra domeniului cunoașterii pozitive 73: raționalitatea trebuia să fie, din acest punct de vedere, mai mult decât o contribuție la cartografierea enciclopedică a universului, o instanță de primă mărime în cadrul societății. O lume care stă sub semnul progresului, populată de mașini și influențată de avansările tehnologice, poate fi condusă doar de cei care înțeleg și au capacitatea de a cunoaște sensul progresului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
românești. Secolele XV-XIX, II, Editura Politică, București, 1967. Hasdeu, B.P., Opere, III, Studii și articole literare, filosofice și culturale. Studii și articole de economie politică, ediție îngrijită de Stancu Ilin și I. Oprișan, Fundația Națională pentru Știință și Artă - Univers Enciclopedic, București, 2007. Heliade Rădulescu, I., Critica literară, ediție îngrijită de Aurel Sasu, Minerva, București, 1979. Heliade Rădulescu, I., "Geniul limbilor în genere și al celei române în parte" (1868), în Opere, II, ediție îngrijită de D. Popovici, Fundația Regală pentru
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Eminescu, București, 1980. Heliade Rădulescu, I., Literatura. Critica, I, Tipografia Heliade și Asociații, București, 1860. Heliade Rădulescu, I., Opere, I, Versuri. Proză. Scrieri istorice și memorialistice, II, Istoria critică universală. Biblicele. Echilibru între antiteze, ediție îngrijită de Mircea Anghelescu, Univers Enciclopedic, București, 2002. Heliade Rădulescu, I., Pace sau însocire între averea nemișcătoare și între bani sau Casă de credit reciproc, Tipografia I. Heliade și Asociații, București, 1863. Heliade Rădulescu, I., Proces general între două hordii și natio sau spoiții cu roșu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cultura română", în Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română (1994), Polirom, Iași, 1999, pp. 153-196. Alain Badiou et alii, Qu'est-ce qu'un peuple, Paris, La Fabrique éditions, 2013. Anghelescu, Mircea, Echilibrul între antiteze. Heliade - o biografie, Univers Enciclopedic, București, 2001. Anghelescu, Mircea, Literatură și biografie, Universal Dalsi, București, 2005. Anghelescu, Mircea, Mistificțiuni. Falsuri, farse, apocrife, pastișe, pseudonime și alte mistificații în literatură, Compania, București, 2008. Anghelescu, Mircea, "The New Biographism", Dacoromania litteraria, vol. I (2014), pp. 13-18. Anghelescu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
îngrijită de Ciprian Mihali, Idea, Cluj-Napoca, 2004; Opera de artă in epoca reproductibilității sale tehnice, traducere de Christian Ferencz-Flatz, Tact, Cluj-Napoca, 2015). Benjamin, Walter, Paris, capitale du XXe siècle, Les éditions du Cerf, Paris, 2006. Bîrlea, Ovidiu, Istoria folcloristicii, Editura Enciclopedică Română, București, 1974. Bliege Bird, Rebeca, Eric Alden Smith, "Signaling Theory, Strategic Interaction, and Symbolic Capital", Current Anthropology, vol. 46 (2005), nr. 2, pp. 221-247. Boia, Lucian, Istorie și mit în conștiința românească, Humanitas, București, 1997. Boia, Lucian, Mihai Eminescu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Le génie de la langue française. Etudes sur les structures imaginaires de la description linguistique à l'Âge classique, Honoré Champion, Paris, 2010. Siupiur, Elena, " Viața intelectuală la români în secolul XIX", în Constantin Bălăceanu-Stolnici et alii, Cartea interferențelor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985, pp. 230-245. Smith, Anthony D., Myths and Memories of the Nation, Oxford University Press, Oxford, 1999. Sorohan, Elvira, Ipostaze ale revoltei la Heliade Rădulescu și la Eminescu, Minerva, București, 1982. Spivak, Gayatri Chakravorty, Nationalisme et imagination (2010), traducere
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nr. 1, pp. 61-81. 51 Gilles Philippe, Sujet, verbe, complément. Le moment grammatical de la littérature française 1890-1940, Gallimard, Paris, 2002. 52 Georges Didi-Huberman, Peuples exposés, peuples figurés, Minuit, Paris, 2012. 53 Ibidem, pp. 243-244. 54 Ovidiu Bîrlea, Istoria folcloristicii, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 119; și de asemenea, la pp. 91-93. Despre problema rezidualului și distrugerii în literatură se poate vedea Michael Thompson, Rubbish theory. The Creation and the Destruction of Value, Oxford University Press, Oxford, 1979 și Judith Schlanger
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
D. Popovici, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1939, pp. 613-614). 14 I. Heliade Rădulescu, "Critica literară" (1837), în Critica literară, pp. 411-426. Despre conflictul cu Alexandrescu, v. monografia lui Mircea Anghelescu, Echilibrul între antiteze. Heliade - o biografie, Univers Enciclopedic, București, 2001, pp. 90-92. 15 I. Heliade Rădulescu, "Domnul Sarsailă, autorul" (1839), în Opere, I, Versuri. Proză. Scrieri istorice și memorialistice, ediție îngrijită de Mircea Anghelescu, Univers Enciclopedic, București, 2002, p. 459. 16 Ibidem, pp. 467-468. 17 Ibidem, p. 469
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
v. monografia lui Mircea Anghelescu, Echilibrul între antiteze. Heliade - o biografie, Univers Enciclopedic, București, 2001, pp. 90-92. 15 I. Heliade Rădulescu, "Domnul Sarsailă, autorul" (1839), în Opere, I, Versuri. Proză. Scrieri istorice și memorialistice, ediție îngrijită de Mircea Anghelescu, Univers Enciclopedic, București, 2002, p. 459. 16 Ibidem, pp. 467-468. 17 Ibidem, p. 469. 18 Despre localizarea unor teme referitoare la postura autorului în literatura română se poate vedea și Leon Volovici, Apariția scriitorului în cultura română (1976), Editura Universității "Alexandru Ioan
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
1860), în Critica literară, p. 476. 30 Ibidem, p. 479. 31 Heliade Rădulescu, Literatura. Critica, p. 276. 32 I. Heliade Rădulescu, Echilibru între antiteze, în Opere, II, Istoria critică universală. Biblicele. Echilibru între antiteze, ediție îngrijită de Mircea Anghelescu, Univers Enciclopedic, București, 2002, p. 308. 33 I. Heliade Rădulescu, Gramatică românească, p. 25: "dacă din nenorocire, prejudecățile, care din mic'a copilărie 'ți aŭ fost' stăpâne, nu te lasă să judici sănătos', ia un' copil' care nici de cum' să nu cunoască
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
note, p. 224. 122 B.P. Hasdeu, "Costachi Stamati" (1868), în Opere, III, Studii și articole literare, filosofice și culturale. Studii și articole de economie politică, ediție îngrijită de Stancu Ilin și I. Oprișan, Fundația Națională pentru Știință și Artă - Univers Enciclopedic, București, 2007, p. 797. 123 Heliade Rădulescu, Echilibrul între antiteze, p. 274. 124 Heliade Rădulescu, "Despre decăderea literaturii române", p. 546. 125 Ibidem, p. 548. 126 Cristophe Pradeau, "Albert Thibaudet, la dynamique du mémorable", Littérature, 2001, nr. 124, pp. 47-48
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
traducere de Martin Rueff, Payot & Rivages, Paris, 2006, pp. 7-20 (ediție românească: Profanări, traducere de Alex Cistelecan, Tact, Cluj-Napoca, 2010). 43 Casanova, La République mondiale des Lettres, pp. 47-60. 44 Pe lângă studiile clasice ale lui Ovidiu Bîrlea, Istoria folcloristicii, Editura Enciclopedică Română, București, 1974 sau Giuseppe Cocchiara, Istoria folcloristicii europene (1952), traducere de Michaela Șchiopu, Saeculum I. O., București, 2004, trebuie menționată secțiunea dedicată evoluției folcloristicii în culturile din estul și centrul Europei în Marcel Cornis-Pope, John Neubauer (eds.), History of
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
asprul, monedă turcească de argint a circulat în Țările Române în secolul XV-XIX, iar icosarul tot monedă veche turcească de argint, avea valoarea de 20 lei vechi. Moneda în trecut stă și în preocuparea lui Gavril Ursu care, în „Dicționar enciclopedic administrativ", Cluj, 1935, trece în revistă evoluția și numele ei, adesea venită din țările vecine. „Din Ungaria ne-a venit moneda florentină numită „unguresc", iar din țările germane, sfertul de marcă, „ferturi". Stăpânirea turcească ne-a adus „sultăninii" sau „realii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]