4,405 matches
-
notifice Ministerul Lucrărilor Publice cu privire la progresele bursierului 10. În iunie reînnoia cererea de sprijin financiar suplimentar pentru plata taxelor, rugându-l pe Eugen Mavrodi să intervină de această dată pe langă Ministerul Instrucțiunii Publice; în decembrie revenea cu o nouă epistola, încercând să-l convingă pe Eugen Mavrodi să facă demersuri și pe langă Primarul Capitalei, Barbu Delavrancea 11. Repetarea acestor cereri ne face să credem că tânărul nostru student nu prea reușea să-i convingă pe destinatarii săi. Nu știm
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Aplicate a Universității Libere din Bruxelles, așa cum atestă certificatul eliberat de Rectorat pe 17 septembrie 190212. La câteva zile după emiterea certificatului de asiduitate, Vasile Butză, ce locuia atunci la nr. 9, pe Str. Belliard, scria Eforiei Instituțiunilor Brâncoveanu o epistola care, în inspirate întorsături de frază și subtile strategii discursive, făcea apel la "sentimentele umanitare" ale Eforilor, "implorându-i" să-i acorde o bursă (viitorul său depinzând de aceasta, cum textual afirmă în scrisoare!), pe o perioadă de un an
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
cheltuielile de deplasare în diferite orașe belgiene, mai precis într-o seama de fabrici din acele orașe, unde s-ar fi desfășurat câteva probe științifice obligatorii 16. Câteva zile mai târziu, pe 25 aprilie 1903, Vasile Butză trimitea o nouă epistola Ministrului României la Bruxelles, Eugen Mavrodi, rugându-l să intervină la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice pentru a i se acordă o bursă de 200 de lei lunar pe o perioadă de 9 luni (prin martie, studentul nostru mai trimisese
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
României la Bruxelles, Eugen Mavrodi, rugându-l să intervină la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice pentru a i se acordă o bursă de 200 de lei lunar pe o perioadă de 9 luni (prin martie, studentul nostru mai trimisese o epistola asemănătoare diplomatului român)17. Numai taxa anuală a anului IV era de 270 de lei, la care se adăugau încă 210 lei pentru examenele din iulie și din octombrie 1903. În final, tânărul îi sugera lui Eugen Mavrodi să evite
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Lucrărilor Publice, așadar, credea Butză, cel mai potrivit ar fi să fie transmisă cererea să ministrului Spiru Haret, care ar putea dispune să-i acorde o bursă din "fondul donațiunilor Casei Școalelor". Cam în aceeași perioadă, nu știm sigur, întrucat epistola găsită de noi în arhive nu era datata, dar în scrisoarea din 25 aprilie adresată lui Eugen Mavrodi, despre care am vorbit mai sus, se făcea referire la această corespondență, Vasile Butză îi scrisese lui Jules Bosman, secretarul Alteței Regale
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
25 Iunie st.n. Binevoiți, vă rog, Domnule Ministru, a primi expresiunea cea mai respectosă a recunoscinței mele. Vasile G. Butză 8, rue Mercelis, Ixelles 22 Eugen Mavrodi a intervenit pe langă Rector, cel puțin așa reieșea din draftul de epistola care urma să o trimită celui din urmă, redactat chiar pe scrisoarea primită de la Vasile Butză. În august, același an, Ministrul României mai transmitea Departamentului Cultelor și Instrucțiunii Publice un memoriu al personajului nostru, care solicită încă un ajutor pentru
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
acuzat, dacă instanța îl găsea vinovat, de dezertare... Între timp, soția sa isi dădea obștescul sfârșit, iar tânărul nostru era nevoit să se reîntoarcă la București, pentru a-i fi alături pe ultimul ei drum în această lume... Într-o epistola din noiembrie 1900, trimisă Ministrului României la Bruxelles din acea vreme, Eugen Mavrodi, Petre Zlătescu îi relata momentele grele prin care trecuse din primăvară până în toamnă. În finalul scrisorii, fără nici o legătură cu odiseea să belgiană, tânărul nostru personaj îi
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
a negocia mai ales cu D.C.F. austriece și germane"26. Dacă problema legată de afacerea comercială a lui Petre Zlătescu părea că și-a găsit un raspuns rapid, nu același lucru se putea spune despre celelalte două chestiuni evocate în epistola din 6 / 19 noiembrie 1900. Să le luăm pe rând; întâi Universitatea Nouă, unde tânărul nostru trecea în iulie 1900 ultimul examen ce conta pentru obținerea unui doctorat științific în drept. Întrucât Secretariatul Universității Noi consideră că nu fuseseră achitate
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
taxele neachitate către Universitatea Nouă venea din faptul că luase niște lecții particulare cu profesorul Lemaire, căruia îi plătise o sumă de bani, ce ar fi trebuit, în virtutea nu știm cărei înțelegeri, să împlinească o parte din obligații. În două epistole apărea această justificare a nefericitului Zlătescu, care-i mărturisea lui Eugen Mavrodi, în ultima lună a anului 1900, așa cum o făceau, sincer sau mai putin sincer, și alți studenți români în Belgia, desigur fiecare cu retorica specifică ori cu detaliile
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
trei luni; se întâmplă acest lucru prin vara anului 1902!35 Părintele Ilie, ca și fiul său, Petre, au încercat să dea o prima tranșă de 300 de franci, cerând în urgență un certificat "pentru armată". Regăsim aceste propuneri în epistolele lui Ilie Zlătescu din iulie - august 1902, dar și în cea a lui Petre Zlătescu, tot din luna lui Cuptor a aceluiași an, care-i scria lui Eugen Mavrodi de la băi, de la Câmpulung, acolo unde-și trata boală de "piept
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
revină lui Zlătescu. Văduva lui Suykens confirmă lista acestora (șapte inele cu briliante, diamante și perle, două lanțuri de ceas, un ac de păr, o pereche de cercei cu perle și diamante, o broșa cu perle), precizând totodată într-o epistola ce o adresă pe 23 iulie 1902 lui Eugen Mavrodi, ca Petre Zlătescu îi datora defunctului său soț 691,50 franci 44. În august 1902 corespondență dintre familia Zlătescu și Legația României de la Bruxelles s-a intensificat. A intervenit și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
silindu-l pe acesta din urmă să-i dea și 114 franci, atât mai rămăseseră din cei 180, cât era înțelegerea pe o lună cu Mathilda Ilian (totul se calcula până pe 25 ale lunii). Mama se temea, așa cum mărturisea în epistola ce o trimitea Legației României de la Bruxelles, ca anturajul (cel pe care il dezvăluise deja, dar poate și altul, necunoscut, eventual unul feminin!) ar putea să-i zădărnicească fiului său viitorul, l-ar putea împinge în mizerie și spre cine știe ce
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
al Societății Studenților Români din Bruxelles 73. Din prudență, dar mai ales din experiența altor încercări de același fel, diplomatul se eschiva. Pe 24 iulie 1904 Eliza Grecianu, doamna de onoare a Principesei României, îi scria lui Eugen Mavrodi despre epistola "disperată" a unui june student de la Bruxelles, în care se solicită un ajutor bănesc de vreo 700 de franci. Eliza Grecianu avea impresia că avea în fața ochilor scrisoarea unui nebun, dar indiferent de această trebuia să verifice situația tânărului solicitant
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Mavrodi îi răspundea Elizei Grecianu, pe același ton prietenesc cum și ea îi scrisese, două săptămâni mai tarziu (8 / 21 iulie 1904), fiindu-i întârziat răspunsul de o gastrita ce l-a împiedicat să reacționeze o perioadă ceva mai îndelungată. Epistola diplomatului rememora întâlnirile sale cu Florian Becescu, inițiativele acestuia, dar și alte câteva detalii din viața poetului, aducând în discuție cu apreciere activitatea să literară, reacțiile "elogioase" ale unor mari personalități ale vremii (Ț. Maiorescu, B.P. Hașdeu, V.A. Urechia
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
pe alții, că nu-și reglau datoriile către proprietari ori comercianții pe care-i frecventau și că aveau în comun pasiunea de a paria la cursele de cai, unde-și risipeau micul lor capital; toate acestea își găsiseră loc în epistola lui Eugen Mavrodi adresată Elizei Grecianu pe 8 / 21 iulie 1904 din care redam mai jos un fragment: Puis, j'appris peu à peu, des diverses côtés, que ces MM aiment assez à dire du mal leș uns des autres
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
discursive folosite pentru a convinge autoritățile (române sau belgiene) să îi ajute. Intervenția părinților acestor tineri pe langă autorități dădea seama, dincolo de subiectul propriu-zis al cererilor, de legăturile familiale și de relațiile dintre părinți / copii la vremea respectivă. De asemenea, epistolele tinerilor și ale părinților acestora arătau și felul în care se implică Legația României de la Bruxelles în rezolvarea problemelor studențești, care erau instituțiile publice sau private ce puteau oferi sprijin financiar tinerilor aflați în situații dificile: Ministerul Lucrărilor Publice, Ministerul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 24 iulie 1902, nepaginat. 36 Ibid., Scrisori ale lui Ilie Zlătescu (8, str. Sârbească, București) către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 7 / 20 august, 10 / 23 august 1902, nepaginat. Vezi și epistola lui Petre Zlătescu (Câmpulung) adresată aceluiași Eugen Mavrodi, 21 iulie 1902, nepaginat. 37 Ibid., Scrisoare a lui Eugen Mavrodi, Ministrului României la Bruxelles, catre Ilie Zlătescu (8, str. Sârbească, București), 20 august / 2 septembrie 1902, nepaginat. 38 Ibid., vol. 195
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
p. 279. 25 Ibidem, p. 157. 26 Ibidem, p. 280. 27 Ibidem, p. 298. 28 Cele 400 de volume de corespondență aflate la Biblioteca Academiei Române conțin peste 200 de scrisori semnate sau primite de Iorga din partea intelectualilor nord-moldoveni. În unele epistole i se solicită istoricului intervenția pentru diferite probleme locale la instituțiile statului. Cele mai multe reprezintă însă scrisori de mulțumire, invitații pentru susținerea unor conferințe, invitații de a prefața diferite volume sau de a publica creații în versuri ori proză ale autorilor
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
aveau sălașul de desfrîu femeile ,,kedeșe”, dar erau și bărbați, numiți în scrierile lor sacre ,,cîini” pentru că și la ei pederastia era la mare cinste încă din vechime. Acest nărav mîrșav al rabinilor ivriți, îl găsim amintit în A doua epistolă sobornicească a lui Petru unde la 2,10 zice: ,,mai ales pe cei ce, în pofta lor necurată, umblă poftind trupul altuia, și disprețuiesc stăpînirea.” La cîtă căldură dădea Sfîntul Soare peste căpățînele lor, nu este de mirare că se
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
vom chema de martori chiar scrierile lor pe care le pretind primite de la Iahwe unde se spune că năravul profeției sau al proorocirii era o nemernicie pe care mulți regi iudei au po-tolit-o cu sabia. Voi da un tras din Epistola lui Șaul/Pavel către Tit, care autor a fost contemporan cu Filon și spune despre apucăturile celor ce conduceau frățiile ivriților prin cetățile din imperiul roman: 1,7 ,,Căci veghetorul ca administrator al lui Dumnezeu trebuie să fie fără prihană
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de cîștig mârșav... 1,14 ,,Să nu se țină de basme evreiești și de porunci date de oameni care se întorc de la adevăr.” Același priceput ivrit, pe deasupra și gornist pentru Neamuri cum i-a plăcut să se maimuțărească, scrie în Epistola lui Pavel către Timotei 4,7: ,,Ferește-te de basmele lumești și bă-bești.” Iar un tovarăș de-al lui de frăție și abureală scrie în A doua epistolă sobornicească a lui Petru, transmisă celor douăsprezece seminții ale lui Israel, la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
gornist pentru Neamuri cum i-a plăcut să se maimuțărească, scrie în Epistola lui Pavel către Timotei 4,7: ,,Ferește-te de basmele lumești și bă-bești.” Iar un tovarăș de-al lui de frăție și abureală scrie în A doua epistolă sobornicească a lui Petru, transmisă celor douăsprezece seminții ale lui Israel, la 1,16: ,, În adevăr v-am făcut cunoscut puterea și venirea Domnului nostru Iisus Cristos, nu întemeindu-se pe niște basme meșteșugit alcătuite, ci ca unii care am
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Qumran, cel care interpreta Legea se numea ,,învățătorul dreptății”, pe tăblițele de plumb ale geților marele preot Ili este numit ,,învățătorul iubirii”, iar întunecații din această clocitoare a răului absolut se considerau ,,aleșii lui Dumnezeu” cum zice rabinul Saul în Epistola lui Pavel către Tit la 1,1: ,,Pavel, rob al lui Dumenzeu, și apostol al lui Iisus Cristos, potrivit cu credința aleșilor lui Dumnezeu.” și Întîia epistolă sobornicească a lui Petru la 1,1: ,,Petru, apostol al lui Iisus Cristos, către
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
clocitoare a răului absolut se considerau ,,aleșii lui Dumnezeu” cum zice rabinul Saul în Epistola lui Pavel către Tit la 1,1: ,,Pavel, rob al lui Dumenzeu, și apostol al lui Iisus Cristos, potrivit cu credința aleșilor lui Dumnezeu.” și Întîia epistolă sobornicească a lui Petru la 1,1: ,,Petru, apostol al lui Iisus Cristos, către aleșii care trăiesc ca străini răspîndiți în...” Cei de la Qumran își mai numea comunitatea cu numele de Frăția Adevărului care respecta cu mare îndîrjire legile lui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de 10 persoane, 50, 100 și 1000 pe care mozaicii au păstrat-o pînă în zilele noastre chiar dacă nu vreau să vorbească în public despre acest stat în stat, care pe unde s-a atîrnat, numai rău a lăsat. În Epistola lui Pavel către romani, Saul întrebîndu-se dacă Elohim a părăsit sămînța lui Israel, tot el răspunde că nu, fiindcă din toată urdia de întunecați, cei de la Qumran erau aleșii cum se vede la 11,5-7: Tot așa, în vremea de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]