6,312 matches
-
creier plin de componente electronice și care știe al naibii de bine să facă poezie. Nimic nu este "autentic" în poezia acestui poet în care unii 136 mai văd un genuin: ne mișcăm aici pe o planetă străină, artificială, inumană, monstruos de estetică. Un paradis artificial mai înspăimîntător decât cel al lui Baudelaire, din vis. în 1984, al doilea volum (cu o copertă, desigur, de Florin Iaru), La cea mai înaltă ficțiune, este carne din carnea primului. Imposibil de constatat vreo evoluție sau
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
sau la a Treia Indicație de plăcere și acestea, cu siguranță, nu reprezintă standardul pentru un taoist „normal potent”. Textele taoiste sugerează diferite stiluri de înfigere, iar acestea sunt, în mod invariabil, descrise cu metafore poetice care intensifică în sine estetica actului. Lee Tung-hsüan a enumerat câteva dintre aceste stiluri de înfigere în Misteriosul maestru al peșterii: - apăsați rădăcina Tulpinii de Jad strâns pe movila de deasupra Porții de Jad, deplasați-vă în sus și în jos și mișcați-vă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
afla cu ușurință pe mai toate canalele de informare și comunicare. După cum se știe, kitschul reprezintă unul dintre "copiii" modernității și sugerează prezențe repetitive, banale și triviale ale unui fenomen. Matei Călinescu îl definește drept una dintre manifestările nemijlocite ale esteticii triumfaliste și ale epocii consumiste 316. Nici una dintre caracteristicile kitschului enunțate mai sus nu se verifică în cazul practicilor divinatorii populare. Ele funcționează asemenea unor practici tradiționale peste care s-au suprapus elemente de credință creștină. Pe de altă parte
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fizică. Pe plan estetic, exercițiile tehnico-tactice din întrecerile sportive contribuie eficient la educarea gustului pentru frumos, datorită măiestriei execuțiilor. Dragnea și colab. (2002, p. 134) afirmă, în acest sens, că avem de-a face cu două ipostaze: o așa-numită estetică funcțională, generată de perfecțiunea unor execuții tehnice, respectiv estetica impresiilor provocate spectatorilor, caracterizată prin elemente cu ar fi frumosul, armonia, eroismul etc. Un rol deosebit de important în educația estetică a individului îl deține efectuarea exercițiilor pe fond muzical, cu contribuții
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
contribuie eficient la educarea gustului pentru frumos, datorită măiestriei execuțiilor. Dragnea și colab. (2002, p. 134) afirmă, în acest sens, că avem de-a face cu două ipostaze: o așa-numită estetică funcțională, generată de perfecțiunea unor execuții tehnice, respectiv estetica impresiilor provocate spectatorilor, caracterizată prin elemente cu ar fi frumosul, armonia, eroismul etc. Un rol deosebit de important în educația estetică a individului îl deține efectuarea exercițiilor pe fond muzical, cu contribuții remarcabile privind educarea ritmului, tempo-ului, armoniei, grației etc.
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
rând întărirea potențialului biologic național în urma unei serii de înfrângeri militare suferite de această țară în acea epocă. În lucrarea sa „Fundamentele generale ale gimnasticii”, Ling împarte gimnastica în patru părți (Ceaușescu, 2002, p. 57): pedagogică militară medicală și ortopedică estetică. El recomandă să se țină seama de principii cum ar fi: dezvoltarea armonioasă, gradarea exercițiilor, selecția lor etc. În concepția sa, gimnastica este eminamente analitică, fiecare exercițiu având un efect bine precizat din punct de vedere anatomic și funcțional. De
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
despre ele: “Mâine va trebui să pun Și-n locul acesta O ramă.” Cei doi poeți, și nu sînt fără doar și poate singurii care văd lucrurile așa, ne conving că mentalitatea occidentală este penetrabilă și poate comunica lesne cu estetica orientală. Un poet veritabil, cum este Cezar Baltag, chiar dacă nu practică el Însuși arta haiku-ului, are organul cu care să poată Înțelege perfect ce este acel gen inconfundabil de poezie. Ne-o dovedește prin felul În care se rostește
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
este Însă interferența. Vibrația. Traducătorii de poezie se bazează totdeauna pe poezia deja existentă. Nu se traduce dintr-o limbă În alta poezie, cît din experiența, vocabularul, stilurile unei limbi poetice În cele ale alteia. Cred, prin urmare, că termenii esteticii nipone trebuie să se confrunte și ei cu o Încercare de adopție prin “adaptare” la resursele esteticii noastre. Mai jos, fac o mică Încercare. În Răsunet În noapte, Blaga surprinde acel moment de estompare a stridențelor din amurg, cînd simțurile
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
dintr-o limbă În alta poezie, cît din experiența, vocabularul, stilurile unei limbi poetice În cele ale alteia. Cred, prin urmare, că termenii esteticii nipone trebuie să se confrunte și ei cu o Încercare de adopție prin “adaptare” la resursele esteticii noastre. Mai jos, fac o mică Încercare. În Răsunet În noapte, Blaga surprinde acel moment de estompare a stridențelor din amurg, cînd simțurile și imaginația noastră se ascut pe măsură ce Încetează forfota lumii și rumoarea care, verbalizînd, ecrana totul: “Nemișcați deodată
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
estetică suficientă sieși, ci de o profundă angajare existențială. Golul ne cere o Învestire destinală, trebuie să-l suplinim oarecum cu plinul nostru sufletesc. Arheologia este prin definiție o artă a scrutării Întregului prin puținul devenit o lupă a Închipuirii. Estetica perfecțiunii vrea să credem că opere desăvîrșite sînt doar cele care Întrunesc toate calitățile posibile, dar mai ales că ele sînt rezultatele unui travaliu laborios, scrupulos și cu deosebire Îndelungat. Opera preia astfel servil caracteristicile copleșitoare ale acelor lucruri și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și oarecum programatic. Un volum al lui Nichita Stănescu, intitulat Opere imperfecte, este edificator În această privință, iar faptul că el se deschide cu un poem-lecție dovedește o intenție fățișă de a prezenta măcar o schiță de program a unei estetici a imperfecțiunii: “Se ia o bucată de piatră se ciopleste cu o daltă de sânge, se lustruieste cu ochiul lui Homer, se răzuieste cu raze până cubul iese perfect. După aceea se sărută de nenumărate ori cubul cu gura ta
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de concretul lor, un alt orizontsimbolic. În mod alegoric, frunza nu e frunză, galbenul nu e aur, aurul nu e metal strălucitor, cerșetorul nu e milogul, moneda nu e ban. Aurul este Însă bogăție, comoară, "valoare", dar de natură spirituală/estetică. Cerșetorul este doar o atitudine, aceea de a Întinde mîna ca să primești salariul, sponsorizarea sau, de ce nu, să ciordești ceva aflat la Îndemînă. Fără s-o spună sau să o propovăduiască, poemul dă de Înțeles că dezavuează "cerșetoria" ca o
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
limbajului, dar și un meseriaș ce preface ironia și umorul într-un lichid seminal pentru mecanismul său poietic. Printr-o utilizare productivă a conceptelor specifice științelor comunicării, discursul despre spiritul polemic la Arghezi așază peste suprafața publicisticii autorului grila unei estetici a receptării. Preocupată de structurile de întemeiere, exegeza își pune astfel și problema statutului pe care-l are textul sau discursul jurnalistic. Nu știm însă dacă era atâta nevoie să reiterăm, poate pentru cei veniți mai târziu în spațiul literar
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
estetic (să ne amintim ce spune însuși Arghezi: limba e a noastră doar în piață; de acolo înainte, fiecare cu limba lui; de aici începe stilul). Cum tot la concluzii esențiale ajung analizele când decupează din discursul moralistului Arghezi o estetică a polemistului (expresia "estetică" este a Monicăi Lovinescu) sau când glosează inteligent în marginile estetizării violenței la Arghezi, pentru a nu mai vorbi de subtila poetică a violenței în pamfletul arghezian sau de strategiile retorice descoperite în articolul de tip
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
polemica poate deveni oricând discurs autonom. Aici intervine și o a doua motivație care ne susține perspectiva cercetării. Problematica pamfletului arghezian, competent abordată în repetate rânduri, a fost limitată, îndeosebi, la aspectele strict legate de dubla identitate a literarității textului: estetică și stilistică, eludând cu obstinație abordarea unui segment important al prozei publicistice non-ficționale. Tocmai de aceea, prin sondarea dimensiunii polemice, ne-am propus, din start, o lărgire semnificativă, interdisciplinară a orizontului de interpretare fie prin reconsiderarea unor articole pe care
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ars poetica, reprezintă semnul unui permanent efort al scriitorului de a-și conduce cititorul către o lectură adecvată, de a-i orienta așteptările estetice. Și, nu în ultimul rând, discursul publicistic al poetului este un produs cultural cu dublă finalitate, estetică și etică, așa cum încercăm să demonstrăm în paginile cercetării de față. De asemenea, o dată cu lectura masivă a textelor publicistice ale poetului având ca sursă suportul original, și anume periodicul interbelic, am avut privilegiul unui contact direct și material nu doar
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
vizuală stânjenitoare"22. Figuralul ar fi, astfel, acel element inefabil, adesea dificil de surprins care se face responsabil de singularizarea rostirii. Prin figural discursul dobândește pecetea individualității creatoare. Iar pe de altă parte, a doua dimensiune a retoricii, alături de cea estetică, este cea argumentativă, clasabilă exclusiv în sfera judiciarului, unde forma tipică pe care o ia conflictul este procesul. Ei bine, trebuie remarcat că, în polemica literară, între argumentarea logică și amprenta stilistică a autorului pare să existe un echilibru deseori
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
interlocutorul său) și conativă (privind destinatarul), iar, pe de alta, literaturizat implicit (activând deci funcția expresivă și cea poetică), discursul polemic literar este, în esență, un act ilocuționar care tinde să se împlinească într-unul perlocuționar printr-o dublă finalitate: estetică și pragmatică. 2.3. Polemica subiect de meditație și obiect de studiu. În limba română, cuvântului "polemică", intrat pe filieră franceză, o dată cu nașterea presei autohtone și importurile masive din Franța postrevoluționară, i s-a atribuit aceeași semnificație, însă cu un
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
care îl reprezintă, ambele în contradicție cu subiectul și obiectul glumei, ca surse ale unui comic punitiv. Prin glumă, polemistul execută o dublă mișcare: sancțiunea, vizând adversarul și destinderea, delectarea, orientându-se spre cititorul-arbitru sau, în formularea lui Charles Darmon, "estetica glumei se înscrie într-o configurație de cenzură și autocenzură unde nondicibilul descrie un spațiu de joc nedefinit între scriitor și lectorii săi virtuali"52. Stabilirea literarității polemicii publicistice, dar și a altor texte de frontieră (jurnal, reportaj, documentar etc.
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
resemnificare a gestului polemic însuși care transformă scriitorul în intelectual, adică într-un individ preocupat de soarta cetății și, prin urmare, implicat în dezbaterea publică. Dimensiunea sa socială, asupra căreia a insistat competent M. Angenot, este astfel inseparabilă de cea estetică, grație căreia intervenții polemice de câteva secole rezistă, astăzi, cu succes celui mai exigent dintre teste: perenitatea. Un exemplu în acest sens ni se pare elocvent: J'accuse, scrisoarea deschisă publicată de Emile Zola în L'Aurore, în 1898, este
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
accentele unei omiletici personalizate un melanj între componenta sentențioasă și/sau sapiențială, sprijinită pe morala creștină, exemplul biblic pilduitor sau referința autobiografică susceptibilă de a fi atribuită satiristului în calitatea sa de critic al moravurilor -, iar pe de altă parte, estetică, aparținând moralistului-creator care, cu fiecare enunț, caută să se redefinească în raport cu lumea exterioară a valorilor, semnalându-și prezența singulară. Înțelegem, prin acest din urmă aspect, esența a ceea ce Bahtin a numit unitate formală ("unitatea tuturor elementelor compoziționale care realizează forma
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Les typologies des discours modernes, Payot, Paris, 1982. Aristotel, Organon, Topica, Cartea I, cap. "Utilitatea dialecticii", Editura Științifică, București, 1963. Aristotel, Retorica, traducere, studiu introductiv și index de Maria-Cristina Andrieș, Editura IRI, București, 2004. Bahtin, M., Probleme de literatură și estetică, traducere de Nicolae Iliescu, Editura Univers, București, 1982. Barthes, Roland, Romanul scriiturii, antologie de Adriana Babeți, Editura Univers, București, 1987. Barthes, Roland, Plăcerea textului, Editura Echinox, Cluj, 1994. Benveniste, Émile, Probleme de lingvistică generală, vol. I și II, traducere de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
traducere de Ion Pop, Editura Univers, București, 1994. Grupul µ, Retorica generală, traducere de Antonia Constantinescu și Ileana Littera, București, Editura Univers, 1974. Hangiu, Ion, Dicționar al presei literare românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Hegel, Friedrich, Prelegeri de estetică, vol. I, Editura Academiei, București, 1966. Huizinga, Johan, Homo ludens, ediția a II-a, traducere de H.R. Radian, Editura Humanitas, București, 2002. Iosifescu, Silvian, Literatura de frontieră, Editura Enciclopedică, București, 1971. Irimia, Dumitru, Introducere în stilistică, Editura Polirom, Iași, 1999
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pamphletaire. Les typologies des discours modernes, Paris, Payot, 1982. Aristotel, Organon, Topica, Cartea I, cap. Utilitatea dialecticii, București, Editura științifică, 1963; Retorica, traducere, studiu introductiv și index de Maria-Cristina Andrieș, București, Editura IRI, 2004. Bahtin, M., Probleme de literatură și estetică, traducere de Nicolae Iliescu, București, Editura Univers, 1982. Barthes, Roland, Romanul scriiturii, antologie de Adriana Babeți, București, Editura Univers, 1987; Plăcerea textului, Cluj, Editura Echinox, 1994. Benveniste Émile, Probleme de lingvistică generală, vol. I și II, traducere de Lucia Magdalena
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
traducere de Ion Pop, București, Editura Univers, 1994. Grupul µ, Retorica generală, traducere de Antonia Constantinescu și Ileana Littera, București, Ed. Universității, 1974. Hangiu, Ion, Dicționar al presei literare românești, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987. Hegel, Friedrich Prelegeri de estetică, vol. I, București, Editura Academiei RSR, 1966. Huizinga, Johan, Homo ludens, (ediția a II-a), traducere de H.R. Radian, București, Editura Humanitas, 2002. Iosifescu, Silvian, Literatura de frontieră, București, Editura Enciclopedică Română, 1971. Irimia, Dumitru, Introducere în stilistică, Iași, Polirom
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]