4,693 matches
-
încerca fiind copil, la auzul poveștilor lui Hoffmann. Prințesa evitase întreaga seară să-i vorbească lui Proust; se pare însă că întâlnirile neîmplinite, asemenea călătoriilor care nu s-au realizat, provoacă mai multe emoții decât cele care au reușit. Mulțumită evocărilor Marthei Bibescu, posteritatea păstrează câteva admirabile portrete proustiene: cel de la bălul din 1912, « cu fata palida și barbă neagră, de Crist armean », în 1920 la Ritz, « miraculos de tânăr, purtând doar mică mustață neagră, era tânărul din carte, acel Marcel
Prinţesa Bibescu în ţara lui Proust. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Cristina Poede () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1430]
-
unii motivați, alții din lipsă de ocupație,altii în speranța că poate vor mai primi ceva, alții luați de valul protestelor, dar toți trăgând speranță de mai bine, cu gândul la vechea zicalănu știu dacă-i românească: „Speranța moare ultima”. Evocarea „revoluțiilor” din 1987 Poate că vorbesc cu păcat, dar într-un fel prea și-a făcut-o românul nostru cu mâna lui. Mereu vedem pe la Tv.personaje sau reporteri, amintindu-ne de evenimentele de la Tg.Jiu, cu revolta(revoluția)minerilor
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
se încheie cu lucrarea omagială, intitulată Confluențe istoriografice românești și europene. Gh. I. Brătianu, apărută la Iași, în 1988, sub îngrijirea lui Victor Spinei"21. Este opera cea mai consistentă, consacrată istoricului și omului politic Gh. I. Brătianu. Ea cuprinde evocări ale unor personalități culturale care l-au cunoscut, dar și evocări ale foștilor săi studenți, un studiu semnat de Victor Spinei, precum și două colecții de documente, întocmite și comentate de istoricul citat și de Gheorghe Buzatu. Studiul semnat de Victor
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Gh. I. Brătianu, apărută la Iași, în 1988, sub îngrijirea lui Victor Spinei"21. Este opera cea mai consistentă, consacrată istoricului și omului politic Gh. I. Brătianu. Ea cuprinde evocări ale unor personalități culturale care l-au cunoscut, dar și evocări ale foștilor săi studenți, un studiu semnat de Victor Spinei, precum și două colecții de documente, întocmite și comentate de istoricul citat și de Gheorghe Buzatu. Studiul semnat de Victor Spinei valorifică un material documentar deosebit de bogat, oferind multe detalii despre
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
2001, nr. 1, pp. 24-28. Otu, Petre, "Gheorghe I. Brătianu și "Biroul Păcii"", în Dosarele Istoriei , 2003, nr. 4, pp. 10-12. Otu, Petre, Pentelescu, Aurel, Gheorghe I. Brătianu. Istorie și politică, Editura Corint, București, 2003. Papacostea Șerban, "Gh. I. Brătianu", evocare, în Revista de Istorie, 1991, nr. 1-2, p. 105. Papacostea Șerban, "Gh. I. Brătianu: istoricul și omul politic", în Revista de Istorie, 1993, nr.1-2, pp. 23-27. Pecican, Ovidiu, "Gheorghe I. Brătianu între opțiunea democrată și acomodarea la dictatură" în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Eminescu, București, 1980. 20 Râpeanu, Valeriu, Cultură și istorie, vol. II, Editura Cartea Românească, București, 1981. 21 Victor Spinei, (coordonator), Confluențe istoriografice românești și europene. Gheorghe I. Brătianu, Universitatea "Al.I. Cuza", Iași, 1988. 22 Șerban Papacostea, "Gh. I. Brătianu, evocare", în Revista de Istorie, nr. 1-2/ 1991; Idem, "Gh. I. Brătianu: istoricul și omul politic", în Revista de Istorie, nr. 1-2/1993. 23 Pompiliu Teodor, "Gh. I. Brătianu, istoric al relațiilor internaționale", în Revista de Istorie, nr. 1-2 / 1993. 24
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
iunie 1944 / 39 Capitolul 5. Intermezzo. Un zâmbet printre lacrimi / 59 Capitolul 6. 23 august 1944 și campania din Vest / 69 Capitolul 7. 1945 -1947. Un sfârșit și un început / 75 Capitolul 8. București Paris, un drum fără întoarcere / 85 Evocări Un nedreptățit IAR 80. Industria Aeronautică Română / 101 Un mare nume al aviației: prințul Constantin (Bâzu) Cantacuzino căruia îi dedic aceste amintiri / 119 23 August 1945 / 143 Ultima misiune / 157 Postfață / 223 Bibliografie selectivă / 227 Resumé / 231 Prefață Am șovăit
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
pentru ca în fața mea să-și ascundă probabile îngrijorări firești ca, fără ca ea să știe, privind prin retrovizorul mașinii, depărtându-mă, să-i surprind expresia schimbată și discret în direcția mea făcând semnul crucii. Cât de mult mă putea înduioșa această evocare! Cât de mult o iubeam și îi iubeam pe toți cei dragi!" Obține, succesiv, toate atestatele competenței în profesie: brevetul de observator aerian (nr. 539/1931), apoi pe cel de pilot militar (nr. 248/1932) și în final brevetul de
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
1932) și în final brevetul de pilot de vânătoare (nr. 198/1934). Era un tânăr boem și ambițios totodată. Prin 1935 îl cunoaște pe celebrul pilot francez René Fonck, cu ocazia vizitei acestuia în România, și rămâne profund impresionat de evocările sale, legate de luptele aeriene din "Marele Război". Îi cunoaște de asemenea, cam în aceeași perioadă, pe Antoine de Saint-Exupéry și Michel Détroyat. De ultimul avea să-l lege o lungă și frumoasă prietenie. Personalitate originală, independentă, Vizanty nu era
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Parisul lui drag, unde se simțea atât de bine, atât de acasă) scrie un text lung (50 de pagini A4 manuscrise, acoperite cu un scris mărunt), în care repovestește, în detaliu, întregul episod (a se vedea acest text, publicat în Evocările prezentului volum, sub titlul Ultima misiune). Ce se petrecuse de fapt? Dan Vizanty fixează începutul întâmplării în primele zile ale lunii septembrie 1945, la câteva săptămâni după acea aterizare de pomină, cu Messerschmitt-ul 109, pe o singură roată. Tocmai își
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
zi, este transferat într-o altă clădire, aparținând Intelligence Service-ului, și "cazat" într-o mare cameră goală, la etajul al treilea, cu fereastra lipsită de geamuri dar închisă cu sârmă ghimpată. În textul semnat de el, Ultima misiune (vezi Evocări), atmosfera și trăirile proaspătului deținut sunt descrise cu lux de amănunte. Încearcă să ia legătura cu exteriorul, scriind un bilețel către Crucea Roșie din Viena, pe care îl înfășoară într-o bucățică de moloz și îl aruncă de la fereastră, unei
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
bântuit poate și de dorul de casă, de țară, de tinerețe, publică o serie de articole în reviste franceze și germane ("Pionniers", "Jagger Blatt"), texte cu caracter memorialistic, legate de participarea sa la cel de-al Doilea Război Mondial (vezi Evocări). Stilul este unul plăcut, sentimental și cald (Le style c'est l'homme). În țară, fiind "fugit", numele său nu mai este pomenit oficial nicăieri, se așterne un văl de tăcere și de uitare care va persista decenii în șir
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
90, era deja prea-târzie și prea-imposibilă pentru Dan și pentru Lou. Obosit, de tot și de toate, comandorul Vizanty va decola, pentru ultima dată, pe 12 noiembrie 1992. Un zbor lung și înalt, pentru a se alătura escadrilelor din ceruri... Evocări Un nedreptățit IAR 80. Industria Aeronautică Română 1 Dan Vizanty A vorbi despre aviația de vânătoare din timpul celui de al Doilea Război Mondial înseamnă, în principal, a evoca diferitele tipuri de avioane ale părților beligerante. Astfel, auzim pomenindu-se
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
pentru ca în fața mea să-și ascundă probabile îngrijorări firești ca, fără ca ea să știe, privind prin retrovizorul mașinii, depărtându-mă, să-i surprind expresia schimbată și discret în direcția mea făcând semnul crucii. Cât de mult mă putea înduioșa această evocare! Cât de mult o iubeam și îi iubeam pe toți cei dragi! Apoi gândurile fugeau mai departe. O scenă tragiccomică, aș putea spune, îmi trecu prin minte și mă făcu să surâd: era cu mult timp în urmă, înainte de război
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
5 puncte (n.a.). 10 Avionul Savoia Marchetti SM-79 era realizat la uzinele I.A.R. Brașov după o licență italiană, mult îmbunătățită de inginerii români, și, prin concepție, abia la această altitudine își atingea puterea maximă (n.a.). 11 La data evocării acestor amintiri, vara anului 1984 (n. trad). 12 Articol apărut în "Pionniers" Revue aéronautique des "Vieilles Tiges", nr. 82 (oct. 1984). Trad. Ana Maria Vizanti. 13 Decorat cu cele mai înalte distincții: Ordinul Mihai Viteazul și Virtutea Aeronautică (n.trad
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
revelarea primelor produse ale inconștientului, văzut ca prag originar al psihicului său, până la cristalizarea unei conștiințe proprii prin cunoașterea de sine. În Straja dragonilor, punctul de plecare este abisal, fiind dezgropat ultimul strat al biografiei din perspectiva prezentă, inocent-conștientă, a evocării. Autenticitatea fermecătoare și profundă totodată a Autobiografiei provine din „colaborarea“ armonioasă dintre copil și adult, ambii la fel de candizi, chiar dacă la ultimul e activă o rafinată conștiință psihanalitică (cu semnale și în diverse interpretări ale criticului). Avem de a face, cu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
scriere ale scriitorului. Am respectat, de asemenea, modul de punere în pagină dorit de I. Negoițescu, care - voind să sugereze și vizual cititorului, prin pagina tipărită, amplitudinea fluxului afectiv dictat de preaplinul memoriei sale - preferă adeseori să nu întrerupă curgerea evocării prin introducerea de alineate. Cum mărturisește chiar el, „acum, la bătrânețe, retrăind propria mea viață, condeiul îmi înaintează rapid pe paginile albe, luând-o chiar înaintea elaborării, fiindcă mă feresc să fac «literatur㻓. În sfârșit, am unificat felul de transcriere
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în eliminarea a tot ceea ce intervenea între uzină și căminul familial, în special cafeneaua, locul tradițional pentru discuțiile politice cele mai de temut. Muncitorii aveau să-și poreclească "burgheze" soțiile care se dăruiau cu sârguință acestei strategii 50. Această scurtă evocare a dispozitivului familial permite lămurirea parțială a ceea ce a construit practic din punct de vedere sociologic familia conjugală, rolurile fiecărui membru, și mai ales faimoasa "repliere asupra vieții private" pe care nu am încetat s-o deplângem pe tot parcursul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
solidarității de clasă". Cu intenții mai mult sau mai puțin bune (grija de a trata sărăcia ca atare, sau de a o face mai puțin vizibilă, preocuparea de a-l accepta pe celălalt sau teama de regrupare a potențialilor revoltați), evocarea pericolelor autoînchiderii populației celei mai sărace a reținut totuși atenția responsabililor politici ai anilor 1960, chiar mai mult decât denunțările factice ale amestecului social impus. Pentru responsabilii politici, tocmai atunci când locuința socială nu era rezervată doar celor mulți, lipsiți de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
din Limoges când un afiș publicitar al unei companii aeriene înfățișa turiști strâmbând din nas la ideea de a merge să viziteze orașul Limoges); ersatz al "interesului general local", imaginea de marcă a orașului devine "referențialul" politicilor municipale în ansamblu. Evocarea imaginii orașului, a prestigiului, a rangului său tinde să devină argumentul ultim chiar și în cazul celor mai oneroase arbitraje în care e implicată municipalitatea. Mai mult decât prin intervenția economică propriu-zisă, competiția între orașe a ajuns să se traducă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
538, dintre cartierele avute și cele dezmoștenite, restaurarea egalității republicane se formulează în termenii "echității spațiale", ai "reechilibrării teritoriale", sau ai "dezenclavizării", ca și când dând un nume pozitiv unui loc s-ar ameliora automat soarta oamenilor care trăiesc acolo. Fără îndoială, evocarea bunăstării unui teritoriu salvează ideea republicană, atât de esențială pentru menținerea autorității acesteia. Astfel, atunci când au loc operații de reabilitare a centrelor orașelor, atunci când municipalitățile afișează voința de a canaliza gentrificarea, angajându-se să mențină locuințele populare, ele își justifică
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
acum o sută de ani, se doriseră a fi demiurgii Parisului modern". Vezi George Mesmin, Urbanisme et logement. Analyse d'une crise, PARIS, PUF, 1992; Marcel Cornu, La conquête de Paris, Paris, Mercure de France, 1972, p. 81. Pentru o evocare (pe punctul de a deveni dominantă) a datoriei noastre față de acțiunea prefectului Haussmann, cf. Roger-Henri Guerrand, "Merci Monsieur Haussmann" , L'Histoire, nr. 147, septembrie 1991. Articol reluat în Roger-Henry Guerrand, Mæurs citadines. Histoire de la culture urbaine, XIXe-XXe siècles, Paris, Quai
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
proză Incașii sau Destrămarea imperiului peruvian ă1777), rechizitoriu împotriva sclaviei; colaborează la Enciclopedie cu articole privind literatura. Se impune posterității mai ales prin Amintirile unui tată pentru a sluji instruirii copiilor săi, publicată postum ă1804), carte de memorii valoroasă pentru evocarea copilăriei provinciale, a saloanelor pariziene pe care le-a cunoscut îndeaproape, precum și pentru interesul istorico-documentar al ultimelor sale opt cărți consacrate Revoluției. METTERNICH-WINNEBURG, KLEMENS WENZEL NEPOMUK LOTHAR, prinț de ăKoblenz, 1773-Viena, 1859). Om de stat austriac. Ambasador la Paris între
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
dar spre care am fost propulsat de neașteptate momente conjuncturale. Așadar, singurul merit pe care mi-l asum este munca, căci, pentru pozițiile sociale îndeplinite, răspunzătoare sunt conjuncturile. În plus, pentru a fi consecvent cu ce mi-am propus ... o evocare absolut fidelă a vieții mele de la predestinarea de agricultor la cea conjucturală de universitar voi adopta, pe cât posibil, în expunere, stilul direct, simplu, care mi se potrivește mai mult și care să fie accesibil și țăranilor din mijlocul cărora am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
E, F, G. Stilul, însă, e o chestiune capitală. Cei care nu înțeleg ce înseamnă stilul cred că e un fel de lustru, care dă strălucire istorisirii. Mare greșeală. Stilul, forma, tema, toate în mod egal au un rol în evocarea adevărului, a realității. LV. Faptul că scrii romane polițiste te silește să fii cu ochii pe acțiune înainte de toate. Scrii aceste romane cu pseudonim fiindcă intenționezi să ajungi, în restul operei, mai departe, ori în alt punct decât intriga? JB
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]