5,276 matches
-
concepție de politică externă a fostului stat cu orânduire comunistă din nordul Dunării, se evocau întâmplările din perioada tulbure a ultimelor zile ale lunii decembrie 1989 și începutul anului 1990. În conferința de presă am folosit punctajul pe care îl experimentasem la prima întâlnire cu românii și foștii studenți ciprioți. Consideram că sinceritatea față de presa locală era poate mai convingătoare decât orice joc al imaginației unui participant neimplicat efectiv în acele evenimente, dar totuși un martor ocular. Am fost uimit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
personajului prin raportare la portretul fizic și moral. Dacă ne gândim la așteptările elevului și ale profesorului de limba română, la faptul că romanul Baltagul se studiază și în liceu, atunci se justifică și preocuparea noastră de a găsi și experimenta metode alternative pentru înțelegerea unui concept operațional care să genereze o atitudine pozitivă și o gândire formativă. în fiecare an am încercat ca prin vizionarea la clasă a filmului Baltagul să-l întoarcem pe tânărul cititor de clasa a VIII
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
văzute ca unități sănătoase de producție, pe lichidarea pasivului și pe restabilirea unui credit normal, garantarea proprietății individuale era considerată o condiție esențială a vieții naționale. Șeful partidului aprecia că, deși era necesară reprezentarea intereselor profesionale în conducerea țării, modelul experimentat prin camerele profesionale a dat greș, pentru că a permis amestecul exagerat al politicului în economie 467. Încă din martie 1933, când la guvernare se afla PNȚ, s-a declanșat afacerea Skoda care, pentru început, a pus sub semnul întrebării modul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
să construiască o viziune colectivă a locului orașului în lumea actuală mondializată, în care decidenții se înmulțesc, aparatul municipal crește și ... izolează cetățenii. Primarii orașelor actuale nu mai au prerogativele de a enunța singuri interesul general. Ei sunt constrânși să experimenteze, să inoveze moduri noi de gestionare a comunităților urbane eterogene, compuse din autohtoni și alohtoni, sedentari și migranți, bogați și săraci, din persoane care aparțin celor mai dispersate grupuri: familiale, de vecinătate, profesionale, identitare etc., care vor toate în felul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să rezum cuprinsul Artei și științei conducerii orașului, mă voi mulțumi să subliniez o ipoteză și să las cititorului grija de a-i aprecia utilitatea pentru înțelegerea schimbărilor din orașele românești. Orașul a devenit un laborator politic în care se experimentează noi maniere de "a face societate", în condițiile în care mondializarea și noile forme de organizare a muncii mai mult separă decât unesc oamenii. A spune: orașul este un laborator politic înseamnă a formula o propoziție situată istoric. La începutul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
așezăminte școlare, centre de asistență, terenuri de joacă, toate aceste deziderate nu puteau fi satisfăcute cu succes decât de construcțiile de o anumită înălțime"126. Planul utopic de a reconstrui cadrul vieții oamenilor făcând tabula rasa din trecut, de a experimenta o nouă formă de sociabilitate conferă construcției marilor ansambluri atributele unui proiect deosebit de modernizare socială, de "geneză a unei alte societăți"127. Marile ansambluri cu locuințe standard păreau mai apte să servească drept creuzet republican, fiindcă forma lor promitea ștergerea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
activitățile de comunicare” (Relationship Mates, 2003, 7). Politicile de inovare reprezintă o expresie a conducerii prin cunoaștere, astfel că inovarea (modul de desfășurare a proceselor cognitive) nu poate să nu se refere la înseși politicile de inovare. Uniunea Europeană elaborează și experimentează „a treia” generație de politici inovative. Prima generație de politici inovative se baza pe ideea proceselor liniare. Filosofia acestei viziuni s-a dovedit eronată, omițând procesul real al transferului cunoașterii pe baza acțiunii unor actori sociali diferiți, cu interese și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
zonă. Nu era sigură. Am vrut s-o rog, să-mi spun povestea unui vecin oarecare, dar nu aveam încredere în nimeni. Adevărul e că mă temeam să fiu pe drumuri, mă temeam să trec prin nesiguranța pe care o experimentasem în Roma. Într-o zi am ieșit cu toții (minune!) la onomastica unui cumnat de-al Concettei. Era a doua oară când ieșeam din casă după trei luni. S-a servit masa pe la 13, am admirat pulpele de porc condimentate și
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
să analizăm câteva dintre posibilele strategii de promovare a schimbărilor în educație, din perspectiva dinamicii organizaționale. IV. 1. Mecanisme de promovare a schimbării la nivelul școlii Problematica schimbării în educație ar putea fi considerată de unii fie un aspect multiplu experimentat la nivelul școlii, un fel de prefilosofie a acesteia, pornindu-se de la considerentul că, de-a lungul timpului, educația a cunoscut efectul reformelor mai mult sau mai puțin gândite din perspectiva eficienței acestora pentru școala românească, fie un subiect epuizat
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în organizație; * Integrarea în echipa de lucru și dezvoltarea ei; * Asimilarea de cunoștințe necesare unui post prezent sau viitor; * Dezvoltarea unor tehnici de acțiune adaptate situațiilor concrete; * Îmbunătățirea comunicării și a climatului organizațional; * Dezvoltarea abilităților și capacităților profesionale. Mult mai experimentat în organizațiile școlare occidentale, mentoratul a permis specialiștilor delimitarea unui model al procesului de mentorat, în patru etape, axat pe scopuri și mijloace (M. Turner, apud Pânișoară, 2005, p. 327): 1. Dezvoltarea individului supus programului, ce vizează responsabilizarea, dezvoltarea autonomiei
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
p. 378) o strategie inițiată de stagiar care, în scopul alegerii mentorului, întreprinde câteva acțiuni, cum ar fi: * detectarea persoanelor care au succes și sunt bine văzute în organizație; * cunoașterea acestora din punct de vedere profesional și social; * informarea colegilor experimentați asupra propriilor interese și obiective; * căutarea feed-back-ului din partea persoanelor experimentate; * diversificarea opțiunilor în raport cu posibilii mentori etc. Această perspectivă este mai puțin experimentată la nivelul școlii, fiind tipică organizațiilor de alt tip. Este o situație ce nu prezintă garanții privind calitatea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
succes și sunt bine văzute în organizație; * cunoașterea acestora din punct de vedere profesional și social; * informarea colegilor experimentați asupra propriilor interese și obiective; * căutarea feed-back-ului din partea persoanelor experimentate; * diversificarea opțiunilor în raport cu posibilii mentori etc. Această perspectivă este mai puțin experimentată la nivelul școlii, fiind tipică organizațiilor de alt tip. Este o situație ce nu prezintă garanții privind calitatea mentorilor sau respectarea criteriilor pe care trebuie să le îndeplinească aceștia, prevăzute în documentele reformei educaționale. Din categoria strategiilor de automanagement al
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
acestea nu se vor materializa niciodată la nivelul școlii. Aceasta ar însemna ca organizația școlară să piardă ritmul schimbărilor sociale, direcția de evoluție a societății, rămânând în urma acesteia. Pentru școala românească schimbarea are statutul unei practici noi, ce încă se experimentează, motiv pentru care este importantă cunoașterea tuturor dimensiunilor și strategiilor acesteia. Cu toate că tabloul descris pare lipsit de veridicitate, suntem de părere că aceste efecte merită a fi cunoscute, dar mai ales, conștientizate. Capitolul V Direcții de promovare a schimbării în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
școlii românești. Avantajul constă în faptul că managerul cunoaște bine realitatea școlii și nevoile acesteia. Dezavantajul este generat de lipsa unei pregătiri specifice domeniului managerial; * Recrutarea managerilor școlari din afara școlii, gen administratori școlari, persoane cu pregătire științifică în domeniu (situație experimentată în Anglia) care se ocupă preponderent de gestionarea școlii, responsabilitățile academice revenind directorilor adjuncți. Principalul avantaj constă în faptul că managerul respectiv posedă atât cunoștințele, cât și competențele necesare unui management profesionist. Dezavantajul evaluat ca fiind mult mai mare rezidă
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în îndeplinirea obiectivelor școlii. Pentru aceasta este nevoie, așa cum precizam într-un alt context, de promovarea culturii sarcinii și a comunicării, mai exact de cooperare, spirit de echipă, motivare și implicare a personalului, dar și de oferirea ocaziilor de a experimenta schimbarea, inovația. Acest lucru facilitează învățarea, creativitatea, transferul cunoștințelor. Se atrage atenția, de cele mai multe ori, asupra faptului că simpla facilitare a condițiilor nu este suficientă. Este nevoie de crearea unui context stimulativ experimentării schimbării educaționale. Competențele resursei umane, puterea inteligenței
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
promovării unui învățământ de tip formativ, a îndeplinirii obiectivelor generale ale educației, precum și a obiectivelor educației pentru schimbare, de la natura conținuturilor vehiculate, a tipului de învățare promovat (se va accentua necesitatea învățării euristice), de la caracteristicile elevilor și profesorilor (aceștia au experimentat în grade diferite schimbarea). Important este ca strategiile educației pentru schimbare să permită afirmarea profilului psihologic individual al tuturor elevilor. Ca posibilă disciplină de sine stătătoare, educația pentru schimbare nu presupune alte forme de organizare a procesului instructiv-educativ față de cele
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
individuală) a fericirii ori nefericirii: tehnica lui romanescă a fost printre primele care au dat de bănuit că narațiunea se pregătea să treacă de la incident la psihologie. Scurtele lui schițe (pregătiri ale viitoarelor personaje din romane) ne arată clar că experimenta fluxul conștiinței. Încă de la sfârșitul veacului al XIX-lea, scriitorii se plictisiseră să tot aștepte ce se va întâmpla în final și își căutau deja o nouă direcție, fie că scriau încă picaresc ori jonglau cu alte abordări narative. Viitorul
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
-mi scriu vreo carte. Am renunțat. E cu mult mai ușor să te lași de critică decât de băutură sau de fumat, crede-mă. LV. Romanul tău Staring at the Sun e și un poem epic. În Talking It Over experimentai amestecul de narațiune și teatru. Aici topești proza în poezie. E un roman care creează cititorului o stare de spirit binecuvântată. Apoi intervine ironia, care însuflețește reprezentația și reînvie intriga. De la simbol la distopie, parcurgi toată gama de emoții. Ai
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Frank McCourt mi-a fost profesor la Stuyvesant High School din Manhattan. Preda engleza spunându-ne povești cu irlandezi, așa că am rămas cu impresia că la engleză doar se povestește. Ceea ce chiar așa e. Cum s-a văzut mai târziu, experimenta pe noi besteller-ul lui, Angela's Ashes. În fiecare vineri se cerea elevilor să prezinte paginile adolescentine, pline de spaime, mâzgălite de ei, iar eu nu mai puteam de nerăbdare să plictisesc pe toată lumea cu producțiile mele. Cam toți ceilalți
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
trecut și prezent, lucru care nu se poate petrece ca atare, evident. Poate că în Waterland impresia de amestec reflectă ambiția mea de la acea vreme. Era al treilea roman pe care îl scriam, simțeam că e vremea să risc, să experimentez, să mă îndrept către locuri nemaiîncercate. Nu experimentam de dragul de a experimenta, pentru a atrage atenția; aveam întotdeauna o justificare estetică. A fost minunat să creez un context narativ în care să pot include un eseu, aș zice, despre istoria
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
petrece ca atare, evident. Poate că în Waterland impresia de amestec reflectă ambiția mea de la acea vreme. Era al treilea roman pe care îl scriam, simțeam că e vremea să risc, să experimentez, să mă îndrept către locuri nemaiîncercate. Nu experimentam de dragul de a experimenta, pentru a atrage atenția; aveam întotdeauna o justificare estetică. A fost minunat să creez un context narativ în care să pot include un eseu, aș zice, despre istoria biologică a țiparului, dar acest capitol cu țiparul
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Poate că în Waterland impresia de amestec reflectă ambiția mea de la acea vreme. Era al treilea roman pe care îl scriam, simțeam că e vremea să risc, să experimentez, să mă îndrept către locuri nemaiîncercate. Nu experimentam de dragul de a experimenta, pentru a atrage atenția; aveam întotdeauna o justificare estetică. A fost minunat să creez un context narativ în care să pot include un eseu, aș zice, despre istoria biologică a țiparului, dar acest capitol cu țiparul își are sensul și
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
apăsare pe o manetă de îndată ce acesta își putea reprezenta ceva în legătură cu respectivul cuvânt auzit. Diferențele de interval cuantificate au fost considerate relevante pentru însemnătatea proceselor asociative constituite și mai puțin pentru particularitățile individuale ale subiectului. Ceea ce mai mulți cercetători au experimentat pe această linie Wundt a generalizat în laboratorul său, concluzia sa fiind că există trei tipologii asociative: cea a vorbăreților, a celor cu reactivitate asociativă realizată în raport cu logica internă și alții în raport cu logica externă a cuvintelor prezentate. Rezultatele experimentale dobândite
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și frica (respectiv, calmul). Comportamentul politic este condiționat de două sisteme emoționale: a) sistemul predispoziției, care induce entuziasm și direcționează comportamentul individului spre atingerea propriilor scopuri într-un context dat; b) sistemul de supraveghere ("de gardă"), care intervine atunci când se experimentează o stare de neliniște sau incredulitate. Atunci când indivizii sunt "în gardă", se confruntă cu o amenințare, aceștia apelează la mecanisme raționale pentru a evalua care este reacția adecvată la amenințărea respectivă. Așadar acțiunile bazate pe predispoziții comportamentale, care genereză entuziasm
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
diferenția anxietatea de alte emoții negative, cum ar fi furia sau dezgustul. Stările emoționale pot condiționa impactul unui anumit cadraj. Celebrul model al inteligenței afective, propus de Marcus et al. (2000) susține că indivizii tind să fie mai interesați când experimentează emoții pozitive, precum entuziasmul, însă devin mai implicați, caută mai activ informații și sunt mai predispuși la schimbări atitudinale când resimt emoții negative care generează anxietate (ex. stresul). Marcus argumentează că indivizii care resimt o nesiguranță mai mare sunt predispuși
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]