6,230 matches
-
picturii lui Loghi decurge din dubla ipostaziere a artistului, ca pictor și poet, literatura servind asemeni unui libret picturii simboliste care își manifestă metabolismul poetic deopotrivă cu libertatea fanteziei pe care basmul o condiționează în formule bine precizate. Orientalizarea basmului, "fantezia orientală", consună cu un exotism pe care metisajul mitologic al picturii lui Loghi îl revendică plenar chiar în notele sale kitsch. Karnabatt sugerează că lumea basmului reprezintă deopotrivă o formă de evaziune și de transcendență puse sub semnul artei, pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Loghi îl revendică plenar chiar în notele sale kitsch. Karnabatt sugerează că lumea basmului reprezintă deopotrivă o formă de evaziune și de transcendență puse sub semnul artei, pentru care simbolurile joacă rolul unei medieri. În aceste basme palpită o caldă fantezie orientală, un izvor nesecat de ficțiuni fermecătoare: e sentimentalitate, e vis și emoție, sunt situații dramatice, simboluri profunde și poetice. [...] Kimon Loghi era pictorul, poetul și fantezistul care să înțeleagă și să redea aceste frumuseți miraculoase: penelul lui strălucește de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ochii căzuți arată că operația întârziase: se depășiseră cele șase ore pentru ca alterările descompunerii să nu intervină) prezintă totuși garanția autenticității. Având-o la dispoziție și copii ale ei se află la mai toți sculptorii nu-i mai este permis fanteziei să-i forjeze "de toutes pieces" un portret "ideal" poetului"262. Deja opera lui Filip Marin, care-l are ca subiect pe Mihai Eminescu, ilustrează clivajul fondator care va marca aria reprezentării. Sculptorul realizează mulajul după chipul poetului pentru masca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
masa poliedrului, ca și cum sculptorul ar fi vrut să sugereze coagularea formală, ieșirea dificilă din indistinctul materiei, "din genuni", "din ale haosului văi", metamorfozele succesive ale Luceafărului în poemul omonim. Paciurea va viza cu Himerele sale același efort al ideii, al fanteziei, al imaginației, de a prinde trup, de a dobândi consistență. Același registru al decantării formale din masa compactă îl regăsim într-o altă sculptură de inspirație rodiniană, Muza (1914), unde artistul înregistrează o tensiune ideatică între două figuri, un nud
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sortit unei cumplite pedepse. Pe de altă parte, referința la Rodin, ca și la Michelangelo, ne plasează în aceași dualitate fondatoare, între cei doi poli ai sculpturii, unul ținând de Renaștere, celălalt de modernitate, cu o rezultantă simbolisto-decadentă. Dând curs fanteziei, ce-i drept una la confiniile cu delirul și coșmarul, proiectul lui Paciurea pentru un monument Eminescu ilustrează caracterul excesiv al figurii geniului, temă circumscrisă esteticii simboliste și decadente. Măștii mortuare a poetului îi corespunde aici chipul litificant al Meduzei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
această masă de trupuri înlănțuite în materie printr-un efort de sublimare estetică, iar Frunzetti înregistrează expresia monstruoasă a dualității constitutive, hibridul, purtând amprenta unei androginii subversive, un "Eminescu-gorgonă". "Marele Paciurea, mergând pe linia obedienței absolute față de dicteul propriei sale fantezii bântuite de himere, făcuse un Eminescu-gorgonă, un cap spectral, de umbră a hadesului, țâșnind lumini din bezna bolgiei lui cu șerpi dantești, înconjurat de alte umbre, contorsionate pe soclu, de Ugolini tragici, amintire a lui Rodin din Porțile Infernului și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
practică lucrurile nu stau întotdeauna așa, cel puțin imaginea pe care artiștii o forjează despre ei înșiși subliniază o amplificare a dispoziției romantice, uneori într-o dimensiune sumbră, ilustrativă pentru sensibilitatea decadentă. Artistul devine estetul retras în sfera propriilor sale fantezii, așa cum pictorul se refugiază tot mai mult în pictura sa. Acest rapel la interioritate este pus în scenă prin intermediul portretelor sau autoportretelor, și pune în valoare singularismul creatorului de geniu, topos romantic ale cărui metamorfoze simboliste le analizează Annette Dorgerloh
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bine zis, mitul singuraticului și neînțelesului (artist) a achiziționat treptat o conotație pozitivă în imaginea artistului ca luptător și reformator, care primește o justificare tardivă. [...] El vrea să reprezinte un erou, a cărui legitimare este validată prin experiențe extraordinare sau fantezii"299. Pe verso-ul autoportretelor sale se găsesc o serie de inscripții semnificative pentru reversul acestei atitudini: "Nu ești niciodată servit mai rău decât prin tine". Am aspirat la libertate, aspir acum la solitudine. Ea este dificil de obținut. Și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu devine o expresie a femeii fatale, așa cum relația dintre artist și arta sa nu este plasată în contextul simbolic al confruntării dintre sexe cu emanciparea violentă a elementului feminin. Himera apare la Paciurea ca element creator, neguvernabil, întruchipare a fanteziei și a enigmei, cu un vag aspect feminoid generat, mai degrabă, de fluiditatea sa formală. În ce privește conectarea la aria reprezentărilor mitologice românești, Adriana Șotropa lansează o propunere curajoasă privind o posibilă origine comună a tuturor himerelor paciuriene și anume cățelul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atât de diferită de toate celelalte, o încercare ermetică de a se legitima? Constantin Prodan explică himerele paciuriene printr-un fel de psihologie a frustrării, a recluziunii resemnate, lucide, în fața mediocrității contemporanilor: "se închide în sine însuși și dă drumul fanteziei în acea serie de "Himere", animale apocaliptice, în cari sunt poate concepțiile lui din copilărie în fața poveștilor"346. Reflexul creator ar constitui și o recuperare a unei vârste magice, cea a copilăriei, unde fantasmele joacă un rol fondator în economia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
el numește Liebestod, dragostea-moarte, concept transpus dramatic în opera sa Tristan și Isolda. Helen K. Gediman în Fantasies Of Love And Death In Life And Art: A Psychoanalytic Study Of The Normal And The Pathological 367 distinge două tipuri de fantezii care îmbină dragostea și moartea: (1) liebestod, dorința de a muri alături de cel iubit și (2) renașterea, fericirea senzuală de după moarte, unde legenda celtică a lui Tristan și a Isoldei servește drept paradigmă preluată și prelucrată de Wagner în Tristan
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
perioadă de confuzii și rătăciri, curentul la modă fiind atunci "secesionismul". Dorind să rupă cu trecutul și să înnoiască arta, promotorii curentului secesionist "secesiune" înseamnă ruptură sau despărțire răsunătoare s-au îndepărtat de realitate, trecând la fel de fel de reverii, alegorii, fantezii idealizante, care s-au dovedit nefaste pentru artă, fiind un semn al decăderii ei. Pornit de la München în 1892 și răspândindu-se în anii umărători la Viena și Berlin și apoi în întreaga Germanie, secesionismul era pe atunci deosebit de puternic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în poezia romanțelor minulesciene, unde poetul, ca și pictorul, supralicitează retorica sentimentală, cu recuzita de teme, motive și obiecte poetice inventariate. În acest caz, specularea cromatismului, care nu dobândește o semnificație aparte ca la Gauguin sau nabiști, devine un subterfugiu. "Fantezie la domnul Loghi nu se găsește și nici nu poate să fie. S-ar părea că Stück i-ar fi spus odinioară domniei sale că n-are desen, dar că are fantezie. Altfel pusă chestia, suntem de părerea lui Stück, și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aparte ca la Gauguin sau nabiști, devine un subterfugiu. "Fantezie la domnul Loghi nu se găsește și nici nu poate să fie. S-ar părea că Stück i-ar fi spus odinioară domniei sale că n-are desen, dar că are fantezie. Altfel pusă chestia, suntem de părerea lui Stück, și nici noi în fața unui vizitator plicticos n-am răspunde altfel. Noi căutăm talent, nu fantezie, nu poezie, nu armonie, nu parfumerie, la un pictor. Găsesc la domnul Kimon Loghi o hotărâre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
părea că Stück i-ar fi spus odinioară domniei sale că n-are desen, dar că are fantezie. Altfel pusă chestia, suntem de părerea lui Stück, și nici noi în fața unui vizitator plicticos n-am răspunde altfel. Noi căutăm talent, nu fantezie, nu poezie, nu armonie, nu parfumerie, la un pictor. Găsesc la domnul Kimon Loghi o hotărâre, un gen de hotărâre specială tuturor celor nechemați. Găsesc încăpățânarea de a transpune culorile, de-a le degrada și întoarce, roșu pentru verde, galben
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
inspirație și concepție clasică cu construcții idilice și pline de un erotizm ușor într-o feerie de clasicism oriental văzută prin prisma unor maiștri ca Böecklin (sic), Stück, Klimt și Besnard. [...] Tabloul său "O noapte de vară" e de o fantezie delicioasă și plină de mister. [...] Alăturea însă se poate vedea ușor Loghi al culorizmului oriental, feeric ca exemplu în "Idilă", "Ruine" după un apus de soare, unde în fața unui peisagiu misterios apare chipul unei femei frumoase care ar fi geniul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a formării sale. Theodor Enescu configurează acest context secesionist cu care Luchian luase contact prin studiile sale la München, unde pleacă în toamna anului 1889 pentru a se înscrie la Academia de arte frumoase. "Pictură idealizantă cu teme mitologice și fantezii decorative făceau o seamă de artiști, care mai târziu se vor grupa sub numele de secesioniști, printre care și Franz von Stück, înrudit ca viziune cu poeticul Arnold Böcklin, dar cu timpul căzând în convenționalism"439. În același timp, Jacques
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-un mod aproape literar, reconstituind momentul psihologic ulterior atrocității comise. Tot în registrul simbolist se situează și efortul de a transcrie o état d'âme prin sugestia unei stări aproape extatice în care criticul discerne un cocktail decadent: senzualitate, fantezie și maladiv. Sigmund Maur subliniază în Salomeea și o prezență pregnantă a subconștientului, cu întreg potențialul său subversiv, și concomitent, lipsa unei dimensiuni a conștiinței și a actului moral. Salomeea este împinsă pe scenă de propriile sale pulsiuni redimensionate la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
maladiv. Sigmund Maur subliniază în Salomeea și o prezență pregnantă a subconștientului, cu întreg potențialul său subversiv, și concomitent, lipsa unei dimensiuni a conștiinței și a actului moral. Salomeea este împinsă pe scenă de propriile sale pulsiuni redimensionate la puterea fanteziei și pe care, conform esteticii decadente, criticul o pune în relație cu erosul maladiv: "Salomeea este lucrarea capitală pe care o expune. Schițează o foarte sugestivă stare sufletească a fiicei lui Irod, după ce a câștigat capul Sfântului Ion. Este complecta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
erosul maladiv: "Salomeea este lucrarea capitală pe care o expune. Schițează o foarte sugestivă stare sufletească a fiicei lui Irod, după ce a câștigat capul Sfântului Ion. Este complecta uitare a existenței, transpunerea totală a ființei într-o lume plămădită din fantezie inconștientă și senzualism bolnav, pe care o zugrăvește aici domnul Savargin"548. Critica pe care o realizează Sigmund Maur reflectă sensibilitatea simbolistă, care-l informează deopotrivă pe sculptor și pe cel care o contemplă, pe artist și publicul său receptiv
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în piatră. Ferige uriașe se împleticeau sub pașii noștri și se urcau pe zidurile palatului prin ale cărei ferestre ne chema marea de smarald..."592. Combinația de vegetație luxuriantă cu piatra sau statuile o impresionează, spațiul pare decupat dintr-o fantezie orientală. La fel, în casa Storck, plafonul este invadat de o vegetație multicoloră, un acoperiș luxuriant al unei păduri tropicale cu un foliaj stilizat, spre deosebire de corpurile groase, pline de sevă ale arborilor din panourile decorative. În arabescul foliar se pot
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Sirrocco Londres (édition française), 2005. Jouve, Séverine: Obsessions et perversions dans la littérature et les demeures à la fin du dix-neuvème siècle, Collection Savoir: Lettres, Hermann Éditeurs des Sciences et des Arts, Paris, 1996. Karnabatt, Lucrezzia: Artiștii noștri. Siluete și fantezii, Institutul de Arte Grafice "Poporul", București, 1918. Kuryluk, Ewa: Salome and Judas in the Cave of Sex. The Grotesque: Origins, Iconography, Techniques, Northen University Press, Evanston, Illinois, 1987. Lassaigne, Jacques: Ștefan Luchian, traducere, prefață și note de Theodor Enescu, Editura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
au generat modele care se regăsesc în forme ale culturii populare actuale. Astfel, există tipologia medievală mitologică ca pretext, imaginată ca o scenă pe care sunt plasate personaje contemporane (în ficțiuni gen thriller); există reinterpretarea ironică, parodierea Evului Mediu (în fanteziile eroice despre America secolului al XIX-lea). Există fațetele barbare și romantice ale Evului Mediu, ilustrate de tipurile contemporane ale răufăcătorului, fantomei și vampirului. Modelele medievale philosophia perennis, identități naționale, reconstrucția filologică, decadentismul și tradiția se regăsesc în manifestările culturale
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
organizat în 1876 la Centenarul Expozițional Philadelphia, urmat de târgul de la Chicago (1893), care a stabilit noi standarde în cultura americană. Acest tip de eveniment este probabil unul dintre primele exemple notabile ale manierei în care realitatea se împletește cu fantezia în America. Târgul a fost construit pe un teren vopsit în alb care să contrasteze cu culoarea neagră a orașului Chicago, culoare rămasă după incendiul devastator din 1871. Astfel, zona carnavalescă albă a fost legată prin simbioză de orașul real
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
sfinte datorită motivației creștine, există și alte motive ce țin de un timp Îndepărtat. În cadrul anumitor sărbători descoperim unele ritualuri păgâne cu practici specifice unor perioade când creștinismul nu se impusese. O caracteristică a mitologiei legate de sărbători o constituie fantezia populară care a operat În voie creând numeroase legende despre sfinți, multe prezentându-i pe aceștia ca având caractere umane comune. În creația folclorică și legendele despre sfinți sunt de o diversitate derutantă chiar acelea despre unul și același sfânt
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]