4,667 matches
-
care Își pot schimba culoarea și implicit Înfățișarea În funcție de parametri exteriori și interiori precum: temperatura exterioară și interioară, gradul de ocupare a edificiului, bioritmul vizitatorilor, nivelul de poluare, intensitatea luminii solare, timp, umiditatea și presiunea aerului. Toate aceste edificii sunt fantome prietenoase ale nopții ce ne atrag atenția și ne orientează În noapte, creând În jurul lor adevărate puncte de reper În oraș și zone ce beneficiază de o sporită prezență umană.
Polarităţile arhitecturi by Oana Doina Trușcă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92990]
-
deși poetul consimte la dulcea injoncțiune a iubitei de a se retrage din lumea inumană a "stelelor", a "norilor" și a "cerurilor înalte", deși a admis că numai mormintele faraonice, "piramidele învechite" vin în atingere cu asemenea realități transcendentale, că fantoma civilizației de pe "câmpiile asire" induce la meditații zadarnice, că nu e mai profitabil nici simbolul din "îndepărtata mare", simbol de asemenea al morții care înghite râurile vieții, deși s-a umanizat prin iubire, deși a făcut experiența întreagă a fericirii
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
compoziția lor, o natură pe care am numi-o palimpsestică. Ele constituie, psihanalitic vorbind, un fel de terapie, de izbăvire a vieții noastre interioare de "duhurile rele" unui regim dictatorial și îmblînzirea sau alungarea terorii la care ne pot supune fantomele postume ale acestuia. În acest registru simbolic (pentru semnificațiile termenului, trimitem la Pierre Bourdieu) s-a petrecut, de pildă, fenomenul exilării, al decapitării statuilor care aminteau de cei ce au elaborat și instrumentat ideologia totalitară. Figura cioplită a lui Stalin
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Război Mondial, cînd erau tușate mai intens atît sfera intelectualilor de dreapta, cît și a celor de stînga. Amintirea expansiunii și ascensiunii nazismului nu se ștersese încă, dar, cu toate acestea, prin marxismul "științific" încep să pătrundă, tiptil dar masiv, fantomele: misiunea salvatoare pentru umanitate a clasei muncitoare, un detașament mesianic, apoi recunoașterea în partidul comunist chiar dacă acesta înregistrase eșecuri a unui purtător de cuvînt autentic și a adevăratei conștiințe de clasă a muncitorimii. Intelectualul intra în acest fel într-un
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Interpretarea probabilistă a funcției de undă: Born a interpretat funcția de undă ca dând o probabilitate. El a fost influențat de o sugestie a lui Einstein că, pentru fotoni, câmpul de undă se comportă ca un tip ciudat de câmp "fantomă", care ghidează fotonii pe căi care pot fii astfel determinate de efectele de interferență ale undelor. Astfel, interpretarea lui Bor este că pătratul amplitudinii funcției de undă într-o anumită zonă specifică a spațiului de configurare este legată de probabilitatea
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
și observată aproape întotdeauna. Edemul peritumoral este prezent în grade variabile. Utilizarea steroizilor duce la scăderea substanțială și chiar dispariția nodulilor tumorali, ceea ce nu se întâmplă în cazul tumorilor gliale, de aceea limfomul SNC a mai fost denumit și „tumora fantomă” [2] (fig. 3.84, 3.85). TUMORILE CELULELOR GERMINALE Sunt tumori disembrionare ce frecvent afectează organele de reproducere, dar pot fi întâlnite și în SNC, localizate cu predilecție pe linia mediană, în regiunea pineală, mai rar supraselar și mult mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
cineva să aibă un alt gen de comportament în afara celui pe care deja ei l-au experimentat. Boaz a fost renegat de tatăl său pe care-l numește câine, a fost dat la o școală pe care o numește casa fantomelor, a încasat de la viață, ca și Michel, palme care l-au abrutizat. De curios, însă, e curios: „Dacă într-adevăr nu-ți pasă, de ce ai venit de la Ierusalim să mă eliberezi pe cauțiune?” Michel își prelungește rolul, nu dezarmează, nici
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
existe scriitor din generația mea care a trecut sau nu prin închisoare sau domiciliu obligatoriu care să nu respingă definitiv aceste odioase constrângeri. Amintirea lor ne umilește, ne jignește, ne doare și acum. Nu putem rămâne indiferenți la reapariția acestor fantome sinistre, cărora trebuie să li se dea o replică hotărâtă. Ea depinde însă în primul rând de noi. Libertatea literaturii române nu ne-o va da și apăra nici America, nici Parisul, nici un post de radio. Toți ne pot ajuta
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
americană și română, ilustrează nu numai tendințele amintite, dar indică și un adevărat program de studii. Cărțile autorului nostru sunt de prim ordin, cu multe titluri americane și românești. Dintre cele din urmă vom aminti, deocamdată, doar ultimele două apariții: Fantoma lui Gheorghiu-Dej (menționată) și Irepetabilul trecut 8. Ele sunt cu totul reprezentative pentru ceea ce începe să devină, efectiv, politologia românească. Ne preocupă stilul, metodele, direcțiile de cercetare, sfera de preocupări, inventarierea problemelor de bază și, bineînțeles, poate chiar prioritar, rezultatele
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Intelectuali și partide, in: Dilema, IV, 161, 9-15 februarie 1996. 8. Problemele politologiei românești, in: Românul liber, XI, 8-9 august septembrie 1995. Reprodus in: Sfera Politicii, V, 34, ianuarie 1996, pp. 41-45; 35, februarie 1996, pp. 38-39. 1 Vladimir Tismăneanu, Fantoma lui Gheorghiu-Dej (București, Univers, 1995), p. 146. 2 Ghiță Ionescu, Comunismul în România. Traducere din limba engleză de Ion Stanciu (București, Editura Litera, 1994). 3 Constantin Dumitrescu, Cetatea totală (București, Editura Eminescu, 1992). Prima ediție în lb. română; München, 1992
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Alina Mungiu, Românii după '89. Istoria unei neînțelegeri (București, Humanitas, 1995). 8 București, Albatros, 1994; în același sens: Balul mascat. Un dialog cu Mircea Mihăieș (Iași, Polirom, 1996). 9 Sibiu-Brașov, 1991, pp. 5-8. 10 Irepetabilul trecut, pp. 36, 42. 11 Fantoma..., p. 189. 12 Irepetabilul trecut, p. 104. 13 Fantoma..., p. 89. 14 Op. cit., p. 20. 15 Irepetabilul trecut, pp. 111-114. 16 Op. cit., pp. 162-164. 17 Adrian Marino, Rezistența literară, in: România literară, XXIV, 23, 6 iunie 1991; versiunea americană: Literary
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Humanitas, 1995). 8 București, Albatros, 1994; în același sens: Balul mascat. Un dialog cu Mircea Mihăieș (Iași, Polirom, 1996). 9 Sibiu-Brașov, 1991, pp. 5-8. 10 Irepetabilul trecut, pp. 36, 42. 11 Fantoma..., p. 189. 12 Irepetabilul trecut, p. 104. 13 Fantoma..., p. 89. 14 Op. cit., p. 20. 15 Irepetabilul trecut, pp. 111-114. 16 Op. cit., pp. 162-164. 17 Adrian Marino, Rezistența literară, in: România literară, XXIV, 23, 6 iunie 1991; versiunea americană: Literary Resistance, in: ARA Journal, 16-17, 1992, pp. 26-31; în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
România literară, XXIV, 23, 6 iunie 1991; versiunea americană: Literary Resistance, in: ARA Journal, 16-17, 1992, pp. 26-31; în acest volum pp. 21-27. 18 Eva Behring, Rumänische Literaturgeschichte von den Anfängen bis zur Gegenwart (Konstanz, Universitätsverlag, 1994), pp. 289-290. 19 Fantoma... p. 137. 20 Irepetabilul trecut, p. 11. 21 Op. cit., pp. 170-171. 22 Fantoma... pp. 180, 190, 191. 23 Irepetabilul trecut, pp. 72, 73. 24 Op. cit., p. 120. 25 Op. cit., p. 143. 26 Condamnați la fericire, p. 15. 27 Irepetabilul trecut
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Journal, 16-17, 1992, pp. 26-31; în acest volum pp. 21-27. 18 Eva Behring, Rumänische Literaturgeschichte von den Anfängen bis zur Gegenwart (Konstanz, Universitätsverlag, 1994), pp. 289-290. 19 Fantoma... p. 137. 20 Irepetabilul trecut, p. 11. 21 Op. cit., pp. 170-171. 22 Fantoma... pp. 180, 190, 191. 23 Irepetabilul trecut, pp. 72, 73. 24 Op. cit., p. 120. 25 Op. cit., p. 143. 26 Condamnați la fericire, p. 15. 27 Irepetabilul trecut, pp. 105-110. 28 Ștefan Zeletin, Neoliberalismul. Studii asupra istoriei și politicii burgheziei române
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
modificări histologice, incluzând: creșterea diametrului capilarelor, îngroșarea MB, modificări ale fluxului sangvin retinal, creșterea permeabilității vasculare, formarea de microanevrisme, etc., atribuite scăderii numărului pericitelor. Ca urmare, apar tulburări de reglare a fluxului sangvin, cu formarea de capilare anormale (de tip „fantomă”), ce favorizează producerea hemoragiilor și exudatelor, ca și apariția unor zone hipoxice la nivelul retinei. În plus, hemoragiile asigură factori de creștere serici, care împreună cu factorii de creștere induși de anoxie și pierderea inhibitorilor creșterii vasculare, conduc la retinopatie proliferativă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92218_a_92713]
-
pe plan lingvistic, niciuna nu are dreptate, deoarece niciuna nu se interesează decât de legătura cu referentul și nu propune o concepție clară a semnificatului numelui propriu. În sprijinul acestei idei, folosește sintagma lui Russel pentru a caracteriza numele proprii "fantome de substanțe", și observă că unul dintre principalele impasuri ale teoriei referinței directe se referă la numele de ficțiune pe care Kripke le-a numit "pretend names" (ideea că un nume propriu trebuie să aibă referent real pentru a fi
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ajunge să-l nefericească pe cel care o iubește. Frumoasa din Lapte, sufletul altei lumi, a cărei ordine Scarlat a tulburat-o, provoacă suferințe tuturor care vin în atingere cu iubitul ei. Sfatul inorogului de a alege între uciderea frumoasei fantome și asumarea ei ca parte din destinul propriu, îl determină pe Scarlat să încerce să-și schimbe destinul. Inorogul transformă ființa frumoasei nepământene în milioane de fulgi albi, deveniți apoi scântei și fulgere care îl rănesc pe cel vinovat de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
În contextul viziunii despre spectacol a lui Ieronim trebuie înțeles titlul nuvelei: "într-o săptămână, două, jucăm Hamlet la Teatrul Experimental, la teatrul nostru. Eu voi interpreta pe tatăl lui Hamlet, și cum aș putea exprima mai clar condiția de fantomă decât îmbrăcând această uniformă de general român, uniforma unui erou din Primul Război Mondial? (...) o uniformă de general român ne spune mai direct decât orice alt costum baroc, costum așa-zis de principe dintr-o Danemarcă fictivă, ne spune că
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
suavă" (XI. Păsări smulse cu rădăcinile, în ed. cit., p. 26). 7 "Fără trecut. Fără viitor. Fără să știi când/ Și cum și unde" (XV. Eu sunt acel fără odihnă, în ed. cit., p. 44). 8 "Suflet ducând înăuntru/ Insula fantomă ca o lampă" (V. Vești în orașe, în ed. cit., p. 14). Este Insula nălucă din II. Întâia apariție (ibidem, pp. 6-10), "insula minune" ce străbate întregul ciclu poetic și care întruchipează Patmos-ul utopic al lui mundus imaginalis. Acolo "e
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
joc cu amintirea" ( Dând ea acuma realitate amiezii, VH, p. 340) - cititorul "să înțeleagă un adevăr, cu adâncă/ și frumoasă lumină, spre care să-și aplece chipul, și să se vadă/ acolo, imagine" (Gestul unuia - tolstoi? - scriindu-i propriei sale fantome, VH, p. 338). 11 Existență de substrat, care e chiar natura inevidentă a subtextului ori a pretextului. Discontinuitatea, fractura, sincopa sunt fenomene ale discursului poetic, un discurs glisant, "întortocheat, subțiat/ în înțelesurile lui aparente (dar despre care eu îmi închipui
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
De partea ei, femeia înclina nesigur în favoarea ipotezei că neastâmpărul ar fi sursa ultimă a valorii. În minte i se învârtea un disc din copilărie cu Olandezul zburător, ascultat obsesiv de tatăl ei. Când izbucnea furtunos corul umbrelor și vocea fantomei tuna "sieben Jahre sind vorbei"6, tatăl închidea ochii, plonjat în delirul unei făptuiri imaginare ce-și așteptase până la exasperare realizarea. Cândva, îi destăinuise că numele de Ondine se inspira din opera wagneriană: tatăl ar fi dorit-o purtătoarea eroului
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
obstinată. Fetița se temea că, dacă privirile li s-ar fi întâlnit, ar fi putut fi smulsă din ascunzătoare și dusă departe fără nici o violență, doar printr-o desprindere lăuntrică survenită în ea la contactul vizual cu el. Pentru ea, fantoma stăpânea secretul chirurgiei cu laser și-ale ei nesfinte puteri de redefinire. Tatăl îi explicase că, în legendă, Olandezul putea fi salvat numai de-o iubire neclintit de fidelă ieșită lui în întâmpinare, ceea ce ei îi trezise sentimente contrarii. Desigur
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și ea, la rândul ei, constitui chiar mai mult de jumătate din soluție. Nimerise pe plaja de nudiști de la Cap d'Agde tot din considerente terapeutice, însă de data asta din grijă față de propria-i condiție. Defularea sa și reeducarea fantomei convergeau, în măsura în care ambele preconizau reconcilierea în locul excluziunii. Dar, deși specializată în medierea conflictelor - o sectă la modă printre noii absolvenți de universitate din generația ei, aspiranți la poziții manageriale - de când cu renunțarea la deprimanta muncă de dinainte și înscrierea la
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
indiferent ca o cutie de insectar, privind-o fără ecrane protectoare cum dă spornic din picioare și fălci înăuntru-i? Pe scurt, în chestiunea Olandezului zburător, redevenise, ca în copilărie, mai mult curioasă decât angajată; în oceanul mondial de plictiseală, fantoma avea aerul unui vecin de palier. Mediatoare între el și lume s-ar fi dorit în continuare, dar nu neapărat un mediu de inoculare a lui cu ideologiile terapeutice mondene. Ieșind în cale cu un dar, fără să-ți dai
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de a vorbi despre propria-i suferință tezaurizată; ar fi râvnit să-i facă patul lui de insomniac, să-i curețe prin cabină și să-i spună povești picante, în stare să erodeze masivitatea celor șapte ani de așteptare. Între fantomă și mediul ei infernal se simțea capabilă să creeze un ecran de umanitate fără pretenții, un fel de scutec placentar pentru adulți, din care autoexcluderea să fie, totuși, perfect posibilă. S-ar mai fi priceput și să conducă abil discuția
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]