5,941 matches
-
expresie care a trecut, via Septuaginta, și în Noul Testament. Îngerul îi spune Mariei: he¤res gàr chárin parà tÄÎi theÄÎi (Lc 1,30). Din toate variantele de traducere citate, ultima („gracious”) este cea mai exactă, fiind înrudită cu „grace” (= hâr, favoare). O trăsătură esențială ce trebuie transferată este gratuitatea acestei atitudini a lui Dumnezeu față de fapturile sale. Propunem echivalarea acestui nume cu „binevoitor”, deoarece acest adjectiv semnifică o atitudine dintru început și în mod necondiționat favorabilă. Se poate observa că în
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
RSV). Septuaginta a tradus ebraicul kapporeth, ce desemna capacul chivotului legământului care era stropit cu sânge în Ziua Ispășirii, cuvânt derivat și el de la k"par, „a ispăși”, „a șterge”, cu hilasterion, de la hiláskomai, „a îmblânzi (pe cineva)”, „a câștiga favoarea” (cuiva), care astfel a ajuns în Noul Testament să însemne și „a ispăși” (păcatele), iar hilasterion, „ispășire”. În Rom 3,25, se spune ca pe Hristos Isus proétheto ho theòs hilasterion s...ț en tÄÎi auto¤ haímati: „Dumnezeu l-a rânduit
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
normală, dezvoltându-se un sistem de credințe și așteptări care funcționează ca un cerc vicios (Varese, 2000). Oamenii ajung să creadă că în țara lor problemele s-au rezolvat dintotdeauna prin șpagă și consideră că este necesar să „răsplătească o favoare” și să minimizeze conflictele cu ceilalți membri ai comunității, astfel încât tranzacțiile ilicite proliferează, iar cei care li se opun riscă marginalizarea socială. În asemenea condiții, pe de altă parte, beneficiile care derivă din corupție sunt mult scăzute, deși costurile și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
atâta mă încredeam în floarea frumuseții mele! Chibzuind astfel, l-am poftit la mine acasă”. De ce? Pentru a învăța (auzi) de la el tot ce știe în schimbul satisfacerii dorinței. Prin urmare, planul lui Alcibiade era de a obține ceva în schimbul unor favoruri de natură sexuală, și nu avea nici o îndoială că planul nu-i va reuși. Ce nu știa Alcibiade, și în ceea ce-l privește (în felul lui Socrate) nu a aflat niciodată până la capăt, este că a fi mereu satisfăcut înseamnă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
posturile cele mai înalte tind să anticipeze preocupările și exigențele legate de nivelul superior. Într-un sistem în care viitorul politic depinde nu de sancțiunea electoratului, ci de bunul-plac al elitelor deja la putere, ambițioșii înțeleg că trebuie să cultive favorurile celor care sunt deasupra lor, și nu ale celor de dedesubt. Felul de a părăsi posturile de răspundere exercită de asemenea un rol asupra modalității de exercitare a funcțiilor. În această privință, putem distinge sisteme cu risc scăzut și altele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de tot ce ai făcut, dar ar trebui să fii mult mai mîndru de ceea ce n-ai făcut.” (Emil Cioran) Într-adevăr, adeseori „abținerile” ne definesc mai bine, decît „inițiativele”. * „Dacă vrei să-ți faci un dușman, fă cuiva o favoare.” (Mc. Clauthry) Firește, nu se poate generaliza, Însă unii nu pot suporta faptul că favoarea primită la un moment dat Îi Îndatorează, Îi obligă la a face un efort de „bun-simț”, pentru a răspunde printr-un gest similar de bunăvoință
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
n-ai făcut.” (Emil Cioran) Într-adevăr, adeseori „abținerile” ne definesc mai bine, decît „inițiativele”. * „Dacă vrei să-ți faci un dușman, fă cuiva o favoare.” (Mc. Clauthry) Firește, nu se poate generaliza, Însă unii nu pot suporta faptul că favoarea primită la un moment dat Îi Îndatorează, Îi obligă la a face un efort de „bun-simț”, pentru a răspunde printr-un gest similar de bunăvoință. * „O eroare e cu atît mai primejdioasă cu cît conține mai mult adevăr.” (H.F. Amiel
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
contemporană, putem formula ipoteza unei angine difterice caracterizată prin formarea în fundul gâtului a unor membrane care obstruează cavitatea faringelui și fac dificilă respirația, apoi imposibilă până la sufocare. în diatribele consacrate de Montaigne medicinei în care el rezervă un tratament de favoarea chirurgilor, filosoful ar fi văzut confirmarea tezelor sale. Inclusiv în superioritatea gestului operatoriu: niște pense ar fi putut într-adevăr degaja - la modul ipotetic - gâtul, în așteptarea unei posibile ameliorări a stării bolii sau chiar a vindecării. Dar, să lăsăm
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
preocupate doar de simpla lor prezență materială în lume. în franceză, la persoana întâi, cei doi gânditori abordează în mod identic filosofia întorcând spatele scolasticii, categoriilor aristoteliciene, tradiției și deci teologiei ca matrice a oricărui adevăr, puțin preocupați să obțină favorurile profesioniștilor disciplinei sau dreptul de tipar din partea oficialilor gândirii, ei nu vor să fie asimilați cu tradiția. Și unul și celălalt filosofează bătându-și joc de filosofia dominantă - Pascal își va aminti de acest lucru... - și, prin aceasta, deschid drum
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
opinie situată la antipozii propriilor sale concepții - vezi capitolul intitulat Despre ștafete, dat fiind că mesajul în care susține această idee era adresat reginei, se poate crede că Marie de Gournay adopta niște poziții susceptibile de a-i atrage niște favoruri în vederea obținerii unei pensii; oricum acest lucru nu justifică integru teza... în spiritul maestrului ei, ea consideră că credința în Dumnezeu presupune două lucruri: practicarea religiei predecesorilor și aspirația către echitate în viață... Ceea ce permite reducerea mesajului creștin la puțin
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a arborelui grecesc: singurul lucru care contează este valoarea; metoda cere și presupune muncă, efort, suferință, chin; e vorba așadar de a viza țeluri înalte: a înfăptui isprăvi nobile și mărețe, a-i cinsti pe zei pentru a le obține favorurile, a merita afecțiunea prietenilor prin fapte adecvate, a câștiga stima cetății prin acte de bravură, a trudi pentru a merita niște recompense, a deprinde arta războiului pentru a avea dreptul la libertate, a-ți căli trupul pentru ca el să te
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
apoi mai există și acea dedicație către Memmius, care ne permite, din nefericire, să descoperim că Aristotel are dreptate în tragica lui constatare despre prietenie... Căci Lucrețiu scrie aceste mii de versuri numai pentru Memmius, Caius Memmius Gemellus, copleșit de favorurile zeiței Venus, dacă e să-l credem pe filosof. Ilustru descendent al unei familii aristocratice, interpelat de vreo douăsprezece ori în text - de unsprezece ori, ca să fim exacți -, binecuvântat o dată cu epitetul „glorios” îca și Venus și Epicur!), personajul pare cu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
interese. Orice decizie este posibil părtinitoare. În aceste condiții, problemele cele mai mari apar în cazul acelor decizii pe care le putem denumi „predictibil părtinitoare”, cele care trec dincolo de prezumția de nevinovăție în judecata unui observator rezonabil: - decizii care includ favoruri către propria persoană sau cei apropiați; - decizii care sunt susceptibile de a fi părtinitoare, deoarece au fost luate în condiții de conflict de interese sau în tranzacții corupte; - decizii care sunt părtinitoare în mod stabil, continuând structuri de inegalitate de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
țară emergentă; țara este stabilă macroeconomic, PIB-ul său are un ritm de evoluție similar cu cel al Turciei; nivelul mediu de educație și calificare este ridicat; infrastructură mulțumitoare. Tunisia nu cere să fie asistată și nu caută să câștige favorurile bogaților, cere o politică egală de schimburi economice cu deschidere la frontierele Europei. După 1970, Tunisia a optat pentru o politică liberală în economie, cu prezența activă a sectorului privat, statul rămânând prezent în domeniile sociale și în elaborarea de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
pentru a accepta obiectivele acesteia și pentru a lucra în direcția lor, cu menținerea armoniei în grup și a satisfacției membrilor. Liderul care valorizează aceste aspecte creează un mediu de lucru prietenos, se preocupă de binele fiecăruia și face mici favoruri grupului. Studiile ulterioare realizate pe marginea acestui model au arătat că liderii eficienți au în vedere ambele dimensiuni (i.e. acestea nu sunt reciproc exclusive) (DuBrin, 1998). Membrii grupului par a favoriza mai mult dimensiunea considerației. Cu cât nivelul ierarhic al
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de asistent al liderului, „mâna dreaptă” a acestuia, investită cu multă încredere și expectanțe înalte. Acești angajați tind să obțină un nivel superior de performanță celui atins de membrii out-group-ului. Performanța este explicată pe modelul schimbului: liderul face mai multe favoruri membrului in-group iar acesta se străduiește, în schimb, să întrunească cu mai mare succes (și chiar să depășească) exigențele și expectanțele liderului. Oportunitățile de a promova sunt mai mari și mai previzibile decât ale membrilor out-group-ului. Relația fiecărui membru out-group
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și artiști. Poate fiindcă nu se mai practică disciplina retoricii, poate și din nefericitul proces al specializărilor, poate și din răspândirea, deci diluția culturii, a apărut istoricul pretins „om de știință”, nu numai necunoscut de Clio, dar și nedorindu-i favoarea: istoricul fără geniu, fără imaginație, fără talent, fără gust, potrivnic acestora și declarându-le semne de diletantism și lipsă de „rigoare științifică.” Niciodată acești documentariști fără chemare nu vor înlătura singurele adevăruri ale istoriei pe care le-a statornicit imaginația
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Vauvenargues). Nu mi-e că s-o-mbolnăvi, dar mi-e că s-o izmeni. Pentru bolnavul fandosit, sclifosit, boala este un bun prilej de a fi În centrul atenției, de a pretinde și obține cât mai multe Îngrijiri sau favoruri.) „Obiceiul ne ascunde fața adevărată a lucrurilor.” (Montaigne) și sfântului, ca să-ți ajute, trebuie să-i aprinzi candelă. (Cererea de ajutor implică, de cele mai multe ori, făgăduințe sau Îndatoriri ulterioare. „Darurile - spune un alt proverb - fac femeile amabile, preoții indulgenți și
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
În acest context, vechile noastre argumente de laici, iluminiști și raționaliști nu sunt doar tocite și inutile, ci, mai mult, fac jocul puterii. A spune că viața nu este sacră și că sentimentul este stupid înseamnă a face o imensă favoare producătorilor. Și, de altfel, este ceea ce se cheamă „a turna gaz pe foc”. Noii italieni nu știu ce să facă cu sacralitatea, fiind cu toții, măcar în chip pragmatic, dacă nu și conștient, foarte moderni; cât despre sentiment, tind rapid să se elibereze
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
mai bună a procedurilor; încetinirea ritmului. Motivații: dorește să comunice de plăcere și fără reguli; Scop: popularitate și aprobare, originalitate; Îi judecă pe ceilalți pentru: facultatea lor de expresie verbală și gestuală; Îi influențează pe ceilalți prin: laude, elogii și favoruri; Valoarea pentru organizație: împrăștie tensiunile, încurajează oamenii, capabil să schimbe ritmul, să-și exprime sentimentele; Tendința de a abuza de: optimism și lingușire; Sub presiune, devine: neatent, dezorganizat și inconsistent, prea sigur de el și prea optimist; Se teme de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ființă, poemele exprimă o stare melancolică, discretă și tihnită: „dulapurile se sufocă / de prea multe sertare / prea pline cu gol în cutii / foste ambalaje ale fostelor / amintiri / înghesuite în foste cârpe de praf”. Publicistica, adunată îndeosebi în volumele Bilete de favoare (1996) și Bazar sentimental (2000), este reflexivă, îndreptată spre lumea teatrului și a filmului, cu vădită disponibilitate interogativă față de atitudini, opțiuni privind capacitatea de adaptare la provocările prezentului. SCRIERI: Vizite, București, 1985; Pajura singurătății, București, 1994; Bilete de favoare, București
ALBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285229_a_286558]
-
de favoare (1996) și Bazar sentimental (2000), este reflexivă, îndreptată spre lumea teatrului și a filmului, cu vădită disponibilitate interogativă față de atitudini, opțiuni privind capacitatea de adaptare la provocările prezentului. SCRIERI: Vizite, București, 1985; Pajura singurătății, București, 1994; Bilete de favoare, București, 1996; Baraka, bunii mei, București, 1998; Bazar sentimental, București, 2000; Fluture în lesă de aur, București, 2002. Repere bibliografice: Napoleon Toma Iancu, Dicționarul actorilor de film, București, 1977, 11-12; Cristina Corciovescu, Bujor T. Râpeanu, 1234 cineaști români, București, 1996
ALBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285229_a_286558]
-
la emisiuni, nu aveau programe fixe. Și mai erau emisiunile culturale ale Monicăi Lovinescu și ale lui Virgil Ierunca, de la Paris. Singurii care au avut privilegiul să dirijeze un mare program al Europei Libere nefiind domiciliați la München. Era o favoare care li s-a făcut doar lor și care se datora meritelor excepționale. Pe lîngă posturile de radio exista un mare Departament al cercetării. Această cercetare era bazată pe o documentare imensă, consecință, și ea, a enormelor posibilități financiare ale
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fi stărnit subtilitatea intelectuală a lui Justinian În rîndurile comuniștilor fideli. Adeziunea patriarhului la marxism reprezenta o problemă serioasă pentru ceilalți comuniști care Încercau să intre În grațiile lui Gheorghiu-Dej. Toată lumea bună a tovarășilor știa că Justinian se bucura de favorurile lui Dej. Patriarhul Îl adăpostise pe acesta Într-un moment de restriște, iar după ce apele s-au liniștit relațiile Între cei doi au continuat prin vizitele făcute la Patriarhie de copiii lui Dej. De altfel, acesta asigura clerul ortodox că
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fel răzbunarea este considerată Îndeplinită, iar onoarea spălată. Toată această comedie de prost-gust poartă totuși un mesaj destul de limpede: frustrările camarilei lui Dej erau reale. Patriarhul acționa ca un agresor În acest sistem de relații bazat pe lingușeală și cîștigarea favorurilor. PÎnă acum se vorbea despre partidul comunist ca agresor al BOR. Dar, pentru că partidul nu putea fi un agresor perfect, ne Întrebăm care ar putea fi raportul Între represiune și adeziune. CÎt de mult a fost agresată BOR sau cît
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]