12,214 matches
-
lor în ordinea lumii. Viziunea aceasta "ecumenică", sub raport cosmologic, nu poate pune omul în dezacord cu alți constituenți ai lumii. De aici, desigur, și acordul cu Absolutul. Viziunea asupra omului este, totuși, prinsă în cadre diferite la cei doi filosofi. C. Rădulescu-Motru reconstruiește filosofic, pornind de la datele științei experimentale, ajungând la o reconstrucție de ontologie a umanului prelungită într-o teorie a educației. Em. Mounier reconstruiește filosofic, pornind îndeosebi de la surse teologice, ajungând la un "proiect personalist" care are sensul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
comunitate de origine, limbă și destin, pentru că sistemul de referință și angajamentele teoretic-"ideologice" sunt cu totul diferite. În Le personnalisme, Em. Mounier acceptă limitări care vin prin statutul existențial al omului. C. Rădulescu-Motru, în Etnicul românesc, vizează grupul etnic. Filosoful francez lucrează în modelul unei filosofii sociale, filosoful român în cel al etnopsihologiei. Ambele modele se deschid însă către programul lor de bază: reconstrucția filosofică a locului omului în ordinea universală. În urmare, discursul (explicativ) antropologic al lui Em. Mounier
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de referință și angajamentele teoretic-"ideologice" sunt cu totul diferite. În Le personnalisme, Em. Mounier acceptă limitări care vin prin statutul existențial al omului. C. Rădulescu-Motru, în Etnicul românesc, vizează grupul etnic. Filosoful francez lucrează în modelul unei filosofii sociale, filosoful român în cel al etnopsihologiei. Ambele modele se deschid însă către programul lor de bază: reconstrucția filosofică a locului omului în ordinea universală. În urmare, discursul (explicativ) antropologic al lui Em. Mounier este unul de antropologie filosofică, în vreme ce al lui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și mai ales de conștiință filosofică a personalismului energetic față de personalism, dincolo de apropierile, asemănările de model explicativ și identitățile "sintactice". Dar aceste deosebiri nu pot fi gândite în afara unei asemănări ce pare a fi mai puternică decât orice diferență: aceste filosofii a lui C. Rădulescu-Motru, a lui Ch. Renouvier și a lui Emm. Mounier sunt personaliste: conceptul lor central este "persoana omenească", iar specificul reconstrucției filosofice este, pentru toate, ceea ce am putea numi "antropologia personalistă". Rezultatul final al comparației însăși formula
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și specifică în modul ei (personalist). Are prima însușire, pentru că personalitatea este, pentru ea, forma umană reconstruită (teoretizată, tematizată) filosofic și pentru că lucrează cu cele patru concepte fundamentale ce au rostul de a introduce postulatele proprii personalismului (constatate și la filosofii personaliști prezentați mai sus; este vorba de realitatea originară, evoluție, finalitate și personalitate); are a doua însușire, în primul rând ca reinterpretare a structurii formale a conceptului kantian al finalității și, apoi, pentru că identifică realitatea originară cu energia. Încheiere Personalismul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de echilibru, care indică mai cu seamă prezența "structurii" lumii în "structura" unității de existență reprezentată de persoana umană și, în plus, posibilitatea de "a citi" această prezență (Max Scheler, M. Heidegger, C. Rădulescu-Motru, Lucian Blaga ș. a.). Naturalismele, care sunt filosofii inspirate de modelul explicativ "pozitiv", științific, (exemple: "metafizica inductivă", "ontologia structurală", ambele construite pe temeiul unor presupoziții referitoare la om, chiar dacă problema lor fundamentală nu-l vizează direct pe acesta, "antropologiile structurale", unele "antropologii generale", chiar unele variante de "antropologie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sau, înglobând cunoașterea, s-a deschis recunoașterii-de-sine a omului? Modelul său explicativ se află în limitele "vechii" antropologii, sau în ale celei "noi"? Iată întrebările "finale" la care încerc să răspund pe temeiul celor prezentate în această lucrare. Fără îndoială, filosoful român nu a "respectat", în programul reconstrucției sale filosofice, exigențele kantiene ale metafizicii ca știință. Dar în privința "epistemei" introduse de Kant privind re-cunoașterea de sine a omului, el croiește și dezvoltă ideile în model kantian. Structura formală a finalității în legătură cu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
singulare (de pildă, celei kantiene). Există atâtea re-cunoașteri câte reproblematizări ale temeiului "natural" al filosofiei (omul). Unele reconstrucții filosofice pot amâna re-cunoașterea ca atare. Astfel, filosofiile născute de necesitatea momentului, interesate de soarta omului în existența cotidiană determinată istoric, sunt filosofii ale amânării și sunt apropiate, ca model teoretic, de științe sau de diverse teologii, chiar de anumite ideologii. Prin urmare, ele se definesc prin raportare la o "valoare" pe care Ortega y Gasset, apoi și Constantin Noica o numeau "exactitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sau de reinstaurarea fundamentului metafizicii. El nu săvârșește un asemenea act, dar izbutește să ofere temeiul pentru o "lucrare" în acest sens. De aceea cred că modelul filosofic personalist energetic are încă puterea de a institui proiecte metafizice. Nici alte filosofii contemporane care reconstruiesc umanul în formule filosofice asemănătoare personalismului energetic (și mă refer îndeosebi la unele variante personaliste) nu ajung și la o reinstaurare a fundamentului metafizicii, deși un asemenea act ar fi cu totul firesc, în orizontul lor. Primul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
instituie în temei teoretic pentru dezvoltări de antropologie culturală, "știință" a personalității, filosofie a culturii, filosofie socială și politică, etnopsihologie etc., fără a fi problematizat într-un mod nemijlocit temeiul metafizicii. Și tot la fel se întâmplă cu alte "personalisme", filosofii care au în comun cu filosofia lui C. Rădulescu-Motru, între altele, conceptul central al persoanei umane. Așadar, deși își are geneza într-un gest al "despărțirii" de Kant, personalismul energetic poate fi privit și dinspre actul de refundamentare a metafizicii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de sine a omului; ea are ca fundament conceptele de realitatea originară (ca energie), evoluție, finalitate și personalitate. Concluzia la care C. Rădulescu-Motru ajunge are această încadrare ontologică și de aceea ea este ferită de accentele "sceptice" distribuite în multe filosofii contemporane când este vorba de problema omului. De altminteri, el s-a ferit cât a putut de o atitudine filosofică îngăduitoare cu un anume "scepticism", poate și datorită poziției acestuia în filosofia lui Kant (scepticismul îi apare lui Kant ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ideea că personalismul energetic este o filosofie originală, care are între sursele sale filosofia lui Kant, fără a fi însă, datorită acestui fapt, propriu-zis kantiană. Chiar dacă noțiunea personalității, precum și ideea finalității au fost construite de Rădulescu-Motru într-o "perspectivă" kantiană, filosoful român așază între datele primitive ale sistemului său, alături de acestea, alte două concepte, anume realitatea originară (ca energie) și evoluția (energiei spre personalitate). Analogia dintre structura formală a conceptului kantian al finalității și determinismul prin finalitate personalist energetic a constituit
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
spiritul științei și filosofiei moderne, în "Revista de filosofie", 2/1994. HEIDEGGER, M., Kant et le problème de la métaphysique, Gallimard, Paris, 1953. HEIDEGGER, M., Interpretation phénoménologique de la "Critique de la raison pure" de Kant, Gallimard, Paris, 1982. HRIȘCA, C., C. Rădulescu-Motru filosof al culturii, Editura Dacia, Cluj, 1987. LIEBMANN, O., Doctrina principală și principala eroare a lui Kant, în vol. col. Filosofie neokantiană în texte, traducere de Octavian Nistor, Editura Științifică, București, 1993. NOICA, Constantin, Kant și metafizica, după interpretarea lui Heidegger
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
universitare despre Kant, Editura Agora, Iași, 1994. PHILONENKO, A., L'Oeuvre de Kant, Librairie philosophique J. Vrin, Paris, 1981, 2 vol. POP, Grigore T., C. Rădulescu-Motru, în vol. Lecturi filosofice, Editura Scrisul romînesc, Craiova, 1991. RALEA, Mihail, C.Rădulescu.Motru filosof al culturii, în "Revista de filosofie", vol. XVII, 1932. RENOUVIER, Ch., Critique de la doctrine de Kant, Félix Alcan, Paris, 1906. RUYSSEN, Th., Kant, Félix Alcan, Paris, 1915. SCHIFIRNEȚ, Constantin, Prefață la vol. C. Rădulescu-Motru, Timp și destin, Editura Minerva, București
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
HUME, D., Cercetare asupra intelectului omenesc, traducere de Mircea Flonta, Adrian-Paul Iliescu, Constanța Niță, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. HUSSERL, E., Criza științelor ca expresie a crizei existențiale radicale a umanității europene, traducere de Thomas Kleininger, în vol. col. Filosoful rege?, Editura Humanitas, București, 1992. HUSSERL, E., Criza umanității europene și filosofia, în vol. Scrieri filosofice alese, traducere de Alexandru Boboc, Editura Academiei Române, București, 1993. HUSSERL, E., Filosofia ca știință riguroasă, traducere de Alexandru Boboc, Editura Paideia, București, 1994. IONESCU
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cele patru concepte fundamentale amintite mai devreme. Abordarea problemelor în scopul dezvăluirii semnificației personalismului energetic în spațiul filosofiei actuale respectă următorul scenariu: înfățișarea problemei așa cum ea rezultă, în linia sa logică, din textul lui Rădulescu-Motru; prezentarea punctului de vedere al filosofului exprimat la o anumită distanță în timp, acolo unde este cazul; evocarea unor interpretări, socotite exemplare de autorul lucrării de față, despre felul în care Rădulescu-Motru a rezolvat acea problemă; discutarea punctelor de vedere, opțiunilor, rezultatelor semnificative corespunzătoare din filosofia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Viorel Cernica • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei moderne, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis Collin • Marile noțiuni filosofice 3. Justiția
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
101 Ibidem, p. 113. 102 Hegel, Logica, Teoria conceptului, § 204, p. 318. 103 E. Cassirer, La théorie kantienne de l'histoire, în vol. L'idée de l'histoire, Les Éditions du Cerf, 1988, p. 136. 104 Corina Hrișcă, C. Rădulescu-Motru filosof al culturii, Cluj, Editura Dacia, 1987, p. 71. 105 Gheorghe Al. Cazan, Studiu introductiv la C. Rădulescu-Motru Personalismul energetic și alte scrieri, p. XLIII. 106 Nicolae Gogoneață, Coordonate ale filosofiei lui C. Rădulescu-Motru, în "Revista de filosofie" 2/1992, p.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
IV-a, cap. II. 193 Ibidem, p. 621. 194 Ibidem, p. 560. 195 Ibidem, p. 588. 196 Ibidem, p. 581. 197 Ibidem, p. 588. 198 Nietzsche, A doua considerație inoportună, Editura Ararat, 1994, p. 96. 199 C. Hrișcă, C. Rădulescu-Motru filosof al culturii, p.118. 200 N. Gogoneață, Coordonate ale filosofiei lui C. Rădulescu-Motru, p. 162. 201 Cf. C. Rădulescu-Motru, Revizuiri și adăugiri, vol. I-VIII București, Editura Floarea darurilor, 1996-2001 202 C. Rădulescu-Motru, Vocația..., p. 665. 203 N. Berdiaev, Sensul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ce-o fi, chiar dacă mă ruinez, plus actrița. Vecin 2: (cu un ton special) Păi cu chestia asta chiar că ne încurci! Vezi că mai sînt debarale, balcoane, baia. Las-o pe actriță pentru alt joc... Au rămas dependințele și filosoful. Răul lovește în punctul cel mai vulnerabil. Cu o pasivitate care e un al nume al bicisniciei, descumpănite gazdele cedează neașteptat de ușor în fața cinicei intruziuni. Dispuse la concesii, ele consimt, cu o strîngere de inimă, ca un spasm al
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
DANA MARINESCU, artist plastic, ... o piesă care o să placă, colorată, plastică, cu multe dimensiuni și profumzime... RADU ANTON ROMAN, scriitor, ... o piesă foarte bună, cu elemente de fantastic și umor... Regulamentul de bloc Actor, poet, dramaturg, absolvent al facultății de filosof ie, înzestrat cu lirism și sarcasm, tandru și ironic, gentilom și boem, cabotin și grav, dînd impresia de egoism și indiferență exact atunci cînd este mai generos și solidar, visînd mereu la propria-i autenticitate, Constantin Popa nu și-a
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
fasonarea didactică În perspectiva accesibilității acestuia. Conținuturile culturale ale școlii nu sunt identice cu cele generate, sau cu care este obișnuită elita culturală. Cultura nu poate fi transferată În școală fără riscul unei minime banalizări, ocultări, falsificări. Cum remarcă un filosof al istoriei, A. Toynbee, „hrana intelectuală dată poporului sub formă educativă duce lipsă de vitamine și de savoare”. O altă problemă constă În aceea că educația se poate transforma Într-o simplă trambulină de resituare socială, de câștigare a unui
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
impuse de la „centru”. La noi, pregătirea psihopedagogică este una de rabat, facultativă, suplimentară, o corvoadă În plus pentru student, care, doar ca o măsură de precauție, urmează „facultativ” și modulul psihopedagogic. Aproape toți studenții visează că vor ajunge poeți, critici, filosofi, cercetători etc. În realitate, aproape toți studenții universității ajung profesori și conștientizează importanța pregătirii psihopedagogice după ce au terminat o facultate. Eu Însumi am trecut printr-o mică dramă În contactul cu realitatea școlii. Reprezentările despre meseria de profesor induse În timpul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
este un lucru ce arată cât de puternici și de valoroși suntem. Avem tendința să fixăm negativul pe cineva anume, nemaifiind În stare să schimbăm această reprezentare. Repudiem negativitatea și ne ținem la distanță față de ea. Nu mai știu ce filosof a venit cu următoarea idee: de unde vine răul, de acolo poate surveni și binele. Cu alte cuvinte, răul nu e ceva absolut, ci „gradul zero” și sorgintea binelui. E o față pervertită a lui, o „Împietrire” păguboasă, o stare stagnantă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mai largă. „Locuirea” este un mod propriu al omului de a-și apropria viața și a se integra În cosmos. În opinia lui Heidegger, felul În care noi, oamenii, suntem pe pământ este dat de locuire. „A fi om”, spune filosoful german, „Înseamnă a fi, ca muritor, pe pământ, adică a locui”. „Locuirea” se naște odată cu raporturile pe care le Întreține cu evenimentele lumii, cu lucrurile și cu semenii. „Locuirea” are un caracter dual, presupunând atât dimensiuni reale, cât și imaginare
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]