9,441 matches
-
de evitare activă și pasiv REZULTATE CONSISTENTE RELAȚII CONSISTENTE Stilul „buldog” Stilul „creator de acorduri” Stilul „cerb” Stilul „vulpe” CONDESCENDENȚA DESCHIDERE situația perceperea situației selecția răspunsului comportamentele AGENȚI STRESORI Antecedentele organizaționale ale stresului variabile moderatoare Consecințele stresului Reacții comportamentale, cognitive, fiziologice pasiv LATITUDINEA DECIZIEI POSTULUI activ scăzut înalt înalt scăzut CERINȚELE POSTULUI efort/încordare scăzute efort/încordare crescute B A 2 1 3 4 CARACTERISTICA POSTULUI STARE AFECTIVĂ DE BINE Înaltă Efect constant Scădere suplimentară Înaltă Scăzut Scăzut A B C
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
activității comunicative umane. Credem că minimum două diferențieri existente între limbă și limbaj ar putea fi subliniate: În timp ce limba este un fenomen social, care apare la nivelul societății, limbajul este un fenomen individual. Singularizarea limbajului se realizează atât în plan fiziologic prin particularitățile aparatului fonator, cât și în plan psihologic, prin manifestări individuale. În limbaj se percep diferențieri personale, chiar dacă materialul limbii este același; de asemenea, așezarea cuvintelor în frază și selectarea lor pentru emiterea unor judecăți și raționamente fac din
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
la Hamburg (1885), sau Erich Fromm, emigrat dincolo de Atlantic În 1934. O doctrină antropologică nord-americană Primă asociere coerentă Între antropologie și psihanaliză pentru studierea fenomenelor sociale, culturalismul a stabilit În fapt o distincție Între comportamentul social și comportamentul biologic și fiziologic. Vedem deja schița acestei teorii la Franz Boas, fondatorul antropologiei culturale, după care Margaret Mead (1901-1978) ă În special ă și-a adus o importantă contribuție la edificarea sa. Cultura este percepută de atunci ca o matriță care determină forma
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ierarhice diferite. Hibriditate și genetică În general, există o concordanță Între numele obișnuite ale animalelor, cel puțin ale celor domestice, și specii (de exemplu, specia Câine, specia Cal etc.). Bunul-simț ne permite astfel să constatăm existența a numeroase caractere morfologice, fiziologice și cromozomiale, vizibile chiar și pentru un observator superficial și cunoscute de mult de crescători. Și totuși, deși pertinente, aceste distincții sunt insuficiente și pot fi, cel puțin În parte, Înșelătoare. Într-adevăr, există mai multe diferențe Între rasele de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
în sens de grafie - ca ocupație înalt-intelectuală, responsabilă, dar și ca ocupație înceată (slow), tihnă a gândului și nu ciocănire frenetică de taste. Un protest melancolic la adresa unei epoci și a unei țări grăbite și superficiale (pleonasm?), cu o literatură „fiziologică“ și siliconată, aflată într-o dezesperantă lipsă de repere. E greu să fii răbdător la nervi, e oximoronic de-a dreptul, dar tocmai grija aceasta față de limbaj dă îndreptățirea ultimă a revoltei. Scriu bine, scriu atent, și ce îndatorire mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
emoțiile cotidiene, de intensitate redusă, și cele complexe. Analiza unui discurs compozit (care transmite emoții) poate fi orientată spre trei scopuri majore: 1) receptarea de tip diagnostic: diagnosticarea emoției se face conform regulilor semioticii psiho-medicale și vizează elementele de natură fiziologică și atitudinală (variații în mimica facială, tonusul muscular sau reacțiile electrodermice, de exemplu, oferă date importante despre starea emoțională a individului), dar și elementele de natură verbală și paraverbală (modificări asupra organizării discursului; variații ale vocii: debit, volum, timbru, intonație
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Cred că straniul fenomen se explică astfel: mai întâi individul devine foarte plin de sine. Vine și o clipă când e atât de plin de sine, încât nu-și mai încape în piele. La unii fenomenul se manifestă în plan fiziologic prin îngrășarea rapidă și excesivă, dar nu e o regulă. Apoi, când situația devine insuportabilă, iar omul nu-și mai încape deloc în piele, nici măcar bine înghesuit, își iese din piele cu totul - sau, poate, doar fragmentar (aici las psihologii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
embrionare, când se înregistrează ritmuri intense de diviziune în vederea realizării creșterii embrionului, diferențierii de țesuturi și organe, după care, odată organogeneza încheiată, protooncogenele vor fi trecute într-o stare de funcționare la nivel foarte redus sau chiar represate (silențiere genică fiziologică, normală), astfel că, după nașterea organismului, ele devin nefuncționale sau pot fi activate numai în cazul unor traumatisme sau al desfășurării unor diviziuni celulare pentru înlocuirea celulelor lezate de traumatisme sau care au suferit moarte fiziologică. Când protooncogenele suferă mutație
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
chiar represate (silențiere genică fiziologică, normală), astfel că, după nașterea organismului, ele devin nefuncționale sau pot fi activate numai în cazul unor traumatisme sau al desfășurării unor diviziuni celulare pentru înlocuirea celulelor lezate de traumatisme sau care au suferit moarte fiziologică. Când protooncogenele suferă mutație sau sunt activate anormal și amplificate funcțional, în urma unor infecții virale sau translocații cromozomale, ele sunt convertite în oncogene celulare. Neoplazia este o condiție patologică în care se încalcă regulile fundamentale ale comportamentului celular normal. Malignitatea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
dar abia în anul 1978, prin cercetările lui Bishop și Varma, au fost descoperite PROTOONCOGENELE - gene care, prin produșii lor, reglează mecanismul diviziunii celulare. Proteinele codificate de aceste gene reglează mecanismele diviziunii, asigurând o multiplicare celulară corectă și o creștere fiziologică normală a organismului. În anumite situații, sub acțiunea mutațiilor spontane, a infecțiilor cu virusuri oncogene, a acțiunii unor substanțe mutagene-carcinogene etc., structura și funcția protooncogenelor sunt afectate, fiind perturbate astfel mecanismele reglatoare ale diviziunii celulare. Celulele scapă de sub controlul mecanismelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
nu sunt încă identificate. Informația genetică pentru programul de mobilizare și invazie celulară este prezentă în genomul tuturor celulelor și este utilizată în condiții normale, în diferitele etape ale dezvoltării ontogenetice. Celulele endoteliale au proprietatea de mobilizare ca trăsătură normală, fiziologică, în angiogeneză. În embriogeneză și morfogeneză, mobilizarea și invazia celulară sunt procese normale și asigură arhitectura viitorului organism. În perioada implantării embrionului în mucoasa uterină, astfel de proprietăți sunt manifestate de trofoblaste. Există o deosebire principială între manifestarea normală, fiziologică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fiziologică, în angiogeneză. În embriogeneză și morfogeneză, mobilizarea și invazia celulară sunt procese normale și asigură arhitectura viitorului organism. În perioada implantării embrionului în mucoasa uterină, astfel de proprietăți sunt manifestate de trofoblaste. Există o deosebire principială între manifestarea normală, fiziologică, a proprietăților de mobilizare și invazie celulară în embriogeneză și mobilizarea și invazia celulelor maligne. În condiții normale, fiziologice, aceste proprietăți dispar odată cu dispariția stimulului fiziologic (celulele endoteliale) sau cu inițierea citodiferențierii (trofoblaste), dar celulele neoplazice mențin permanent în stare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
În perioada implantării embrionului în mucoasa uterină, astfel de proprietăți sunt manifestate de trofoblaste. Există o deosebire principială între manifestarea normală, fiziologică, a proprietăților de mobilizare și invazie celulară în embriogeneză și mobilizarea și invazia celulelor maligne. În condiții normale, fiziologice, aceste proprietăți dispar odată cu dispariția stimulului fiziologic (celulele endoteliale) sau cu inițierea citodiferențierii (trofoblaste), dar celulele neoplazice mențin permanent în stare activată programul de mobilitate și invazie, precum și căile preformate de transducție a semnalelor activatoare ale mobilității și invaziei celulare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
astfel de proprietăți sunt manifestate de trofoblaste. Există o deosebire principială între manifestarea normală, fiziologică, a proprietăților de mobilizare și invazie celulară în embriogeneză și mobilizarea și invazia celulelor maligne. În condiții normale, fiziologice, aceste proprietăți dispar odată cu dispariția stimulului fiziologic (celulele endoteliale) sau cu inițierea citodiferențierii (trofoblaste), dar celulele neoplazice mențin permanent în stare activată programul de mobilitate și invazie, precum și căile preformate de transducție a semnalelor activatoare ale mobilității și invaziei celulare. În realizarea acestui program intervin proteine cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și colaboratorii au identificat produsul oncogenei sis. El a fost denumit factor de creștere de origine plachetară și a fost simbolizat PDGF. Această descoperire a permis să se facă pentru prima dată legătura dintre oncogene și proteine celulare cu activități fiziologice cunoscute. Transformarea malignă este intim legată de dereglarea mecanismelor care modulează diviziunea celulară. Ciclul celular al celulei eucariote are două componente: interfaza sau compartimentul replicativ și mitoza sau compartimentul distributiv (fig. 18.1): a) Interfaza sau compartimentul sintetic (replicativ) realizează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
târziu. Stimulul reprezentat de legarea factorului de creștere la suprafața celulei trebuie să fie transmis prin citoplasmă, în nucleu, având ca rezultat o angajare de lungă durată a celulei în procesul proliferării. Prima dovadă a implicării diferitelor protooncogene în calea fiziologică a transducției semnalului mitogenic a fost adusă în anul 1983, de către Charles Stiles, Phil Leder și colaboratorii lor. Ei au observat că transcrierea cu o rată crescută a protooncogenei c-myc a reprezentat evenimentul timpuriu al răspunsului limfocitelor și al fibroblastelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
săi au identificat produsul oncogenei sis, pe care l-au numit factor de creștere derivat din plachete și a fost desemnat PDGF. Această descoperire a permis să se facă pentru prima dată legătura dintre oncogene și proteine celulare cu activități fiziologice cunoscute. Proteinele codificate de protooncogene sunt verigi dintr-o rețea moleculară de transmitere a semnalelor de proliferare celulară. Protooncogenele pot codifica pentru factori de creștere și pentru receptori ai acestora. Factorii de creștere reprezintă molecule care sunt ele însele semnale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cu oncogenele, în sensul unei relații de tip dominanță-recesivitate sau al unei relații de tip epistazie. Fără a interfera direct, activitatea protooncogenelor și a GST are aceeași finalitate și anume asigurarea creșterii și diviziunii normale a celulei, adică desfășurarea normală, fiziologică a proliferării celulare. Proteinele codificate de genele supresoare de tumori, ca și cele codificate de protooncogene, pot regla creșterea și diviziunea celulară, prin controlul transcrierii altor gene implicate în aceste procese cruciale ale celulei vii. Dacă într-o celulă mutația
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
oncogene celulare dacă suferă alterări structurale și funcționale. Protooncogenele c-erb A, max, fos B, pkc, c-abl, ret și c-H-ras manifestă o asemenea ambivalență a expresiei lor. În condiții normale, proteinele codificate de protooncogene au rol în desfășurarea unor procese celulare fiziologice normale, legate de citodiferențiere și morfogeneză. Ele sunt componente ale sistemului intracelular de semnalizare, acționând ca activatori sau, după caz, ca inhibitori ai proliferării celulare, depinzând de ambivalența expresiei lor ca și de contextul spațio-temporal al evenimentelor celulare, exemplul tipic
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
caspaza 3 în apropierea domeniului BIR3, rezultând un fragment carboxi-terminal cu capacitate proapoptotică (Clem și colab., 2001), conferită de domeniile CARD și RING Zn finger, și un fragment amino-terminal alcătuit din cele trei domenii BIR, care este degradat rapid. Semnificația fiziologică a clivajului determinat de caspaze nu este încă complet elucidată (Liston, 2003). 30.3.3. ROLUL IAP ÎN CANCEROGENEZĂ Principalii factori de risc pentru apariția proliferărilor maligne sunt factorii de mediu, vârsta și predispoziția genetică. Acești factori de risc conferă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
plantele transgenice de Arabidopsis care exprimă ARN antisens VIP1 și ARN antisens pentru histona H2A-1 manifestă rezistență la boala cancerului de colet. Dar, mecanismele moleculare din planta gazdă pe care le exploatează A. tumefaciens în cursul infecției servesc altor funcții fiziologice ale plantei gazdă, astfel că silențierea unor asemenea gene endogene trebuie să aibă efecte pleiotropice negative. Silențierea oncogenelor reprezintă o altă strategie în rezistența mediată prin silențiere genică posterioară transferului T-ADN (PTGS) care interferă cu dezvoltarea tumorilor de colet
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
VIP1 ȘI VIP2 (Ward și colab., 2002). Dumas și colaboratorii (2001) au demonstrat că produșii virE2 interacționează cu lipidele membranare spre a forma mari canale de porți de voltaj, ceea ce ridică problema dacă expresia constitutivă a lui virE2 compromite procesele fiziologice ale plantei. Figura 33.6. Rezistența la tumori de colet indusă de silențierea bacteriooncogenelor iaaM și ipt din T-ADN. A. plantă de tip sălbatic care prezintă o dezvoltare masivă a galei tumorigenice și dezvoltare redusă (pitică); B. o plantă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
gamă de procedee, permițînd chirurgului să-l aleagă pe cel mai bun, în sensul de a indica tehnica în care acesta are experiența cea mai mare, dar și ușurința practicării metodei și, nu în ultimul rînd, alegerea procedeului cel mai fiziologic, pentru ca viitorul bolnavului să se desfășoare cît mai normal. Experiența autorului în chirurgia pancreasului pusă la dispoziția cititorului Monografiei este interesantă și prin aceea că atacă frontal unele probleme care au făcut vîlvă atît în literatura străină, dar și în
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
Aceste fistule, după cum se știe, au o evoluție clinică deosebit de gravă, în primul rînd datorită marilor pierderi ale sucului pancreatic sau ale sucurilor digestive, care nu întotdeauna pot fi recuperate prin îngurgitare, iar compensarea lor pe cale parenterală sau mai fiziologic - pe cale digestivă, întîmpină greutăți. Mai mult, și asta se întîmplă ori de cîte ori secționăm pancreasul și apoi îl refacem, atît secțiunea cît și suturarea parenchimului lezează acinii glandulari, dar și canalele excretoare care, punînd în libertate enzimele proteolitice, generează
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
pancreas restante, atît în suturile interglandulare, cît și în suturile între glandă și tubul digestiv, de obicei. 4. Obligativitatea ca după pancreatectomiile drepte să se facă restabilirea celor trei circuite digestive, alegînd procedeul cel mai avantajos din punct de vedere fiziologic, dar și cel mai ușor de realizat, care să garanteze și durabilitatea. 5. Morbiditatea după pancreatectomii este destul de mare, ea constînd, cel mai frecvent, din complicații postoperatorii, uneori majore, pe care le vom studia in extenso. 6. Mortalitatea după
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]