5,226 matches
-
ridicându-i rochia atât cât să vedem că n-avea nimic pe dedesubt și făcând-o să chicotească În limba ei, fără să ridice nasul din tigaie, de chiar ai fi zis că se rușinează. Pe urmă am văzut-o fluturând degetele de la mâna stângă peste umăr și am fost sigur că-i spune părințelului să aibă răbdare nițel, deși ăsta nu părea deloc grăbit și nu-i nici o grabă, Încă-i sâmbătă până luni nu ne-o lua nimeni la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
glumă, Pepino, nu te joci cu ăștia... Ba s-o fută pe mă-sa, c-o să le punem pielea-n băț și-o să defilăm cu ei de-a lungul și de-a latul acestui loc de verdeață. Steagul Revoluției va flutura prin toate orașele și cătunele piei jegoase de comuniști. Noi Îi vom stârpi, noi vom scăpa omenirea de ei, de toți absolut. O să le piară urma și graiul. Nimic nu mai e al lor, decât numai moartea. Toate orașele și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
umană... * Mai apoi s-a spus că de la aleșii poporului a pornit. Ei ar fi făcut-o, și de fapt n-a fost nici un fel de Revoluție, de vreme ce nicăieri În acest ținut de verdeață și răcoare n-au fost văzute fluturând drapele din piei jegoase de comuniști. Au făcut-o oricum În folosul lor, și pe spinarea acelei scursuri toxice a poporului care duce peste tot cu sine această istorie teribilă și incredibilă: voi sunteți poporul, jeguri nemernice! Ce-ați făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
am crezut o secundă că-i Steluța. Era ceva mai Înaltă și mai robustă decât Steluța. Avea brațe puternice, fierte de vipie, și maioul negru i se mula pe un bust sănătos, cu sâni mici și erecți. Șortul larg Îi flutura până-n dreptul genunchilor drapelul american, dungat alb-albastru pe un crac și cu stele roșii pe celălalt. Când a trecut prin dreptul nostru i-am văzut privirea ochilor negri răzbătând Îndârjită prin sudoarea ce-i șiroia pe frunte. - P-astea, vere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu toată mulțimea. Apoi, ca într-un număr de magie, totul se limpezi și din nou mica gară răsări cu tot cu mulțime.. și, încet, încet, trenul porni îndepărtându-se. O vreme, încă, se mai văzu mulțimea de mâini întinse spre cer fluturând batiste și pălării, din ce în ce mai mici.. tot mai mici... Satul pribegiei noastre rămânea în urmă, tot mai în urmă, cu lacrimi și o tristețe adâncă, cu neputință de înfățișat în cuvinte. În urechi îmi mai răsună, o vreme, printre huruitul și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mai rău ca moartea. Aristocrația se irosea pe zi ce trecea și pierdea orice importanță socială. Trăiau totuși cu o speranță absurdă, că se va întâmpla ceva.. că va veni cineva și îi va salva. „.. Las’ că vin ei... americanii..!”, flutura pe buzele multora. Realitatea era... că eram abandonați sub ocupație rusească și comunistă. A intervenit și seceta... Ce vară fierbinte... vara lui 1946!.. De la Paști și până la Rusalii, o dată s-a îndurat Cerul să zvârle câțiva stropi, și de atunci
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
a venit și a dărâmat toate adevăratele valori...Valoarea se confunda cu nonvaloarea. Viața devenise prea brutală, rea și dușmănoasă... Pentru ei nu mai era altă soluție decât expatrierea... Se asista la prăbușirea unei lumi. Totuși, pe buzele multora mai fluturau cuvintele: „Las’că vin americanii... vin și ne scapă..!” Se petrecea în lume ceva sinistru... înspăimântător, ceva ce învăluia totul într-o ceață care cuprindea din toate părțile. Și totuși, mulți, foarte mulți trăiau cu speranța absurdă, că vor veni
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
se statatornici o prietenie nemărturisită, dar trainică, și, mai mult, o încredere reciprocă, care se întărea surprinzător de repede. Era iubit, respectat și nimeni n-ar fi îndrăznit să-i înfrunte vreo hotărâre. Avea sclipiri de bunădispoziție, un zâmbet bun fluturându-i pe buze,. Era tipul de om care zâmbește și în fața morții.. o sfidează.. În ochii lui citeai un fel de trufie, o privire de om ce știe să înfrunte orice primejdie zâmbind. Era tonic pentru toți... Ce s-ar
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
propria-i ființă.. întrebându-se la nesfârșit.. „Cum de mi-am pierdut cumpătul, măsura,.. cum ?!”, în el redeșteptându se gândurile, bântuindu-l ca stafiile o casă pustie. În ochii lui nu mai găseai trufia de altădată, ori acel zâmbet, liniștitor, fluturându-i pe buze, nici privirea aceea bună și blândă... În ea, se vedea, acum, o ură fără margini. Zăcea, așa, întins pe spate, cercetând cu ochii închiși cerul. Mereu îi reveneau în minte vorbele bătrânului uncheș.. ”.. în țara asta..sunt
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Nicoară”. Se Întoarce În Maramureș, unde organizează gărzile naționale, sfaturile sătești, apoi constituie Sfatul național, care propune delegații pentru Marea adunare de la Alba Iulia. Drumul spre Alba Iulia a fost un triumf. Peste tot satele, În frunte cu preoții localnici, fluturau steagul tricolor, În sunetele imnului „Deșteaptă-te române!”. La 23 de ani, Ilie Lazăr reprezintă la Marea adunare generală plasa Șugatag. Manifestările se desfășoară sub președenția lui Gheorghe Pop de Băsești, având alături pe Teodor Mihali, Ștefan Cicio-Pop, Vasile Goldiș
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Ce-a vântului mișcare o trage din compas. De plâns e sticla care ascunde acul, mată. Magnetul ea-l întoarce cu-n fier, ca pe un ceas. Marsilia un altul, și cum femeia-și cheamă Și-aleargă-n port, pe plajă, și flutură-o năframă, Neobservând că intră în mare pas cu pas143. În volumul Florile Răului (Les Fleurs du mal, 1857) Charles Baudelaire elogiază "Vinul" mai ales în poemul intitulat Vinul peticarilor (Le vin des chiffonniers): În mahalaua veche, un labirint de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
mâinile (dacă nu ajungem la tălpi, putem menține mâinile pe gambe). Depărtăm genunchii și începem să mișcăm ușor picioarele înainte și înapoi. Percepem întinderea în zona inghinală (abdomenul inferior). Urmărim să evităm să forțăm mișcarea. Realizăm doar un ușor balans. Fluturăm genunchii în sus și în jos. Întindem brațele lateral, puțin depărtate de trunchi, cu palmele orientate în jos. Plasăm tălpile la sol, menținând picioarele apropiate, flexate din genunchi și zona lombară - în contact cu solul. Mișcăm genunchii în jos și
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
eficientă a Partidului Autonomist. În iunie 1917, guvernul britanic, neluînd în seamă semnalele venite din Irlanda care arătau o schimbare a percepției poporului irlandez, i-a amnistiat pe conducătorii rebeli care fuseseră condamnați la închisoare pe viață. Mii de irlandezi fluturînd steaguri tricolore au umplut străzile Dublinului pentru a-i întîmpină. Figură cea mai marcanta dintre acestia era Eamon de Valera, singurul șef de detașamant care scăpase de execuție. Plecați din Dublin trădători, s-au întors acasă eroi. Naționaliștii republicani au
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
de răceala patului pufos care îmi dă fiori de plăcere... Reușesc să mă ridic și ca să mă încălzesc încep să mă învârt încet pe loc, apoi mai repede, mai repede, ca într-un spectaculos dans al dervișilor, cu fustele lor fluturând, în căutarea unei stări de spirit care să-i detașeze de materia impură și să-i apropie de transcendent... Mă plimb câteva ore, pe străzile ce și-au pierdut din freamătul obișnuit al zilei. Câțiva copii, înfofoliți, cu căciuli de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
acum la cinci persoane. Nu mai rămânea decât o minune ca să refacem unitatea! Minutele treceau și această speranță nu mai părea posibilă... 233 Deodată, Întorcând capul spre intrarea aeroportului, vedem cele două persoane dragi nouă, târând În grabă bagajele și fluturând precipitat În mâna stângă, ca pe un stindard victorios, buclucașul pașaport. Îmbujorate la față și cu tricourile transpirate, râdeau printre lacrimi, și-și făceau semnul crucii, mulțumind lui Dumnezeu că-și rezolvase situația favorabil. Ce se Întâmplase de fapt după
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
intacte nu puteau trage. La postul de comandă al generalului, singurul aparat de radio existent capta emisiunile propagandistice În limba engleză transmise de japonezi la postul Penang: Îi vom mătura pe apărătorii din Singapore! Peste câteva ore deasupra fortăreței va flutura drapelul Japoniei. Orașul nu va mai purta numele de Singapore. Maiestatea sa imperială a aprobat rebotezarea orașului cu numele de Shōnan, adică Lumina Sudului...”617. Ocupația japoneză a durat până la Încheierea celui de-al Doilea Război Mondial 618. Celebra Închisoare
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
St.Mary’s Cathedral), cluburi selecte (Royal Selangor Club,1884), terenuri de crichet, spații comerciale, hoteluri, etc. Dataran Merdeka este punctul cel mai fierbinte, locul unde s-a proclamat independența statului. Un obelisc din marmură albă (100 m) pe care flutură steagul malaezian, ridicat În mijlocul unui teren verde gazonat, utilizat pentru meciurile de crichet, marchează acest moment crucial din istoria federației malaysiene. Malaysia musulmană o regăsim În edificii moderne de excepție, meritorii pentru puterea de creație a unui popor Îngenunchiat secole
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
deosebit. Dataran Putra este un squar circular ceremonial, cu o suprafață de 300 m2, având În mijloc marcată o floare uriașă cu 13 petale deschise, pe fiecare petală și În rondul central fiind ridicat câte un pilon În vârful căruia flutură un steag, cu stema statelor Confederației Malaysia. Squarul este deschis spre o șosea circulară și Chahar Baghs, spațiu verde circular, un 515 adevărat Eden, format din arbuști și ronduri de flori, scări de marmură ce coboară spre râu, Plaza Mercu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
300 picioare În interiorul craterului unui vulcan stins 830. Noaptea se vestea grăbită din adâncuri și luna nu pășise Încă, dincolo de hotarele răsăritului. O netulburată tăcere ne Împresură de pretutindeni, zborul umbrelor parcă din altă 830 Ibidem, p. 99. 650 lume fluturau prin aer, Închipuiri ușoare de Întuneric și de lumină mută. Munții din adâncuri Își clătinau piscurile lor cu păduri cu tot, albastru neted al cerului se frânse În mii de bucăți, nourii răzleți și albi se izbiră unul de altul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
1941 - 17 ianuarie 1942), I. Iacobici. De altfel, acesta s-a opus angajării masive a României pe frontul de est și a fost demis 2. Maniu, care scrisese Conducătorului, încă de la 27 februarie 1942, că steagul românesc a ajuns să fluture “deasupra unui lagăr de sclavi, pentru a le indica naționalitatea”, a protestat și el în termeni foarte aspri, susținând că “armatele române nu trebuie să invadeze teritorii care nu le-au aparținut” și că “nu este admisibil să ne prezentăm
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
septembrie 1941 - 17 ianuarie 1942), I. Iacobici. De altfel, acesta s-a opus angajării masive a României pe frontul de est și a fost demis. Maniu, care scrisese Conducătorului, încă de la 27 februarie 1942, că steagul românesc a ajuns să fluture “deasupra unui lagăr de sclavi, pentru a le indica naționalitatea”, a protestat și el în termeni foarte aspri, susținând că “armatele române nu trebuie să invadeze teritorii care nu le-au aparținut” și că “nu este admisibil să ne prezentăm
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
fi făcut focul sub chiupuri de-a lungul drumului de la Botoșani la București. Părintele a prevăzut chiar și un sac de gunoi, pe care unul dintre bărbații grupului îl poartă cu el de-a lungul rândului. Atunci când unul dintre pelerini flutură descumpănit caserola goală de polistiren alb, bărbatul, îmbrăcat cu cea mai bună vestă de piele pe care o are și cu căciulă neagră de miel pe cap, cam nepotrivită pentru temperatura de afară, se repede la el, prinde caserola și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
gândul de a merge spre rândul consistent ce se formase deja puțin mai departe, pe bulevardul Regina Maria. La trecerea de pietoni, sunt abordat de doi bărbați tineri, îmbrăcați cu geci de piele, blugi și adidași albi în picioare. Îmi flutură rapid pe sub nas o legitimație, așa cum ai surâde unui necunoscut. Nu am apucat să văd nimic, dar îmi cer răstit să-i urmez. Cunosc celebra „metodă Maradona”, folosită de falși polițiști, bazată pe intimidare și teamă ; clientul arată actele și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu cineva. Femeia este originară din comuna Vădeni, județul Brăila, merge „să ia mila de la oameni” și la Iași, și la București, unde sunt pelerinaje importante. „Aici la București lumea este mai avută, dar nu mai darnică. Banul ți-l flutură mai mult pe la nas, decât să ți-l dea la buzunar, la Iași sunt mai săraci pelerinii, dar mai omenoși, dau din puținul lor. Acolo e și mai criză ca aici !” Mai are și alte surse de venit, la Iași
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în trecut. Un calendar de perete de mari dimensiuni (de fapt fotografia arhicunoscută a Părintelui Arsenie Boca tânăr, cu privirea sa magnetică, îngrijorată și clarvăzătoare în același timp), pe care scrie „Calendar Arsenie Boca 2011”, este expus chiar în fața tarabei, fluturându-și filele în vântul subțire și rece de toamnă-iarnă. Pelerinii sunt bucureșteni în marea lor majoritate, oameni care au ieșit „la pelerinaj” așa cum ar fi mers la o plimbare în Cișmigiu. Familiile se mobilizează prin telefon : „Haideți, măi mamă, veniți
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]