5,879 matches
-
eroul ei. Existența succesivă în lumi imaginate datorită "intuiției suprafirești" și "substructurii folclorice" (copilul găsit, născut din vegetale sau copilul din flori cu ascensiune miraculoasă, ideea selecției suprafirești - copilul este un ales, instrumentul voinței divine) duc la ideea unui bovarism folcloric, opus bovarismului livresc pe care îl trăiește locvacea, fantezista Agripină 246. Dacă Agripina "vorbește eseistico-analitic", Brânduș "se exprimă într-un limbaj epico-sintetic"247. Dialogul dintre Brânduș, cel care are sensul revelației, cel care știe, are acces la sacru, și Agripina
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Sfântul, "Izvorâtorul de mir", este cunoscut pentru vindecările date celor care, suferinzi fiind, se ungeau cu mirul izvorât din moaștele sale. "Numele banal" este pus în relație de către Nicolae Steinhart, în Jurnalul fericirii și cu hramul bisericii românești din New York. "Folcloric de simplu, dezarmat și candid", "simbol viu al unui popor fără acces la o "limbă universală", dar cu intuiția directă a marilor adevăruri elementare și veșnice"254, Dumitru vine să mărturisească "în barul hemingwayano-huxleyan" "Logosul, întruparea lui Dumnezeu și mântuirea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
descuie lacăte, ajută nașterile etc.), rămășită evidentă a riturilor de trecere. Ea face parte dintr-un lung proces de asociere (luna, oceanul, scoicile, perla, voalul - spuma mării care a creat-o pe Afrodita - mătrăguna, iarba fiarelor), bazat pe aceeași logică folclorică prin care se încearcă explicarea marii taine: viața, fecunditatea, nașterea 435. Mătrăguna este o deschizătoare de porți (fiare, uși, nașteri) și legată de moarte, de sexualitatea neîncepută, hermafrodism, zonele lunare 436. Piatra șerpilor și mătrăguna au caracter magic 437. Portretul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
profan se abolește 536; 2) cântecele Leanei - mesaje ezoterice - pornesc de la versuri străvechi ale căror semnificații sunt adaptate experienței estetice a omului modern 537 pentru a asigura receptarea mesajului; 3) fabricarea automată și exterioară a "inspirației populare", prin copierea motivelor folclorice și reproducerea ritmului poeziei populare duce la un lamentabil eșec, despre care Eliade avertiza în articolul Teme folklorice și creație artistică (acestea fiind expresii perfecte ale unei anumite forme de viață colective, forme moarte, nu mai pot servi ca izvor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și frivolă, ca și căutarea de simboluri și eroi, deoarece în inspirația din temele populare nu are ce căuta originalitatea; artistul modern poate doar să aprofundeze aceste teme, regăsind izvorul irațional care le-a generat. Izvorul viu care alimentează producția folclorică este "prezența fantastică", "o experiență irațională, alimentată veacuri de-a rândul de o anumită viață asociată"539. Ceea ce se imită din producția populară nu sunt formele, expresiile, realizările, ci tehnica și izvorul 540 - gestul, tehnica prin care au fost realizate
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de simboluri și eroi. În inspirația din temele populare nu are ce căuta originalitatea; artistul modern poate doar să aprofundeze aceste teme, regăsind izvorul irațional care le-a generat. Eliade îndemna la crearea unei drame fantastice românești pornind de la teme folclorice ca priveghiul morților, jocurile de copii - considerate resturi din ceremonialele inițiatice și riturile agricole - Noaptea Sfântului Andrei, solstițiul de vară, misterul topitoriilor metalelor prețioase, teme care conduc către izvorul etern de creație, prezența fantastică 686). Teatrul înseamnă transpunerea unor scenarii
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
adevărul a ceea ce se poate numi ființă"783. Mitul eternei reîntoarceri (spre care converg toate celelalte mituri), necontenita aspirație și permanenta întoarcere a omului la starea originară, depășirea limitelor sunt punctele de intersecție ale operei lui Mircea Eliade cu basmul folcloric 784*. Basmul Tinerețe fără bătrânețe..., cules de către Petre Ispirescu, pare a fi "necunoscut în literatura folclorică europeană", după cum apreciază Lazăr Șăineanu în vasta sa lucrare, Basmele românilor, interpretându-l în ciclul intitulat Tipul zânelor promise 785**. Schema lui proprie, care
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mituri), necontenita aspirație și permanenta întoarcere a omului la starea originară, depășirea limitelor sunt punctele de intersecție ale operei lui Mircea Eliade cu basmul folcloric 784*. Basmul Tinerețe fără bătrânețe..., cules de către Petre Ispirescu, pare a fi "necunoscut în literatura folclorică europeană", după cum apreciază Lazăr Șăineanu în vasta sa lucrare, Basmele românilor, interpretându-l în ciclul intitulat Tipul zânelor promise 785**. Schema lui proprie, care nu se mai regăsește în folclorul altor popoare a determinat o clasificare aparte a lui786. Basmul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
buclei temporale prin revenirea profesorului după treizeci de ani, la bătrâna cafenea Select din Piatra Neamț, sub identitate străină, doar pentru "un ceas, cel mult un ceas și jumătate"820 - "o oră de repaus" - amintește de aventura lui Făt-Frumos din basmul folcloric care, nemaiputând "îndura ne-timpul" revine la palatele tatălui, încheindu-și ciclul destinului 821. Odată plecat din "paradisul Ființei", reîntoarcerea nu mai este cu putință, iar căderea în istorie - inevitabilă. Există o componentă specifică fantasticului eliadesc, care îl diferențiază net
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
-i, exclamând, numele (s.m.)"826. Evenimentele relatate își păstrează coerența până la final: călătoria lui Dominic Matei nu putea fi decât în viitor, căci el întruchipează omul postistoric, iar finalul (moartea care nu se poate întâmpla, la fel ca în basmul folcloric, decât în spațiul matricial) nu este ambiguizant decât în aparență: necunoscutul foarte bătrân descoperit înghețat este Dominic Matei, născut a doua oară, în lumea civilă, în momentul plecării în Elveția, ca Martin Audricourt. Schimbarea identității și a aspectului fizic, înainte de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
semnificativă este, totuși, noua interpretare a "setei sufletului". Libații funerare pentru a potoli setea morților sunt atestate în numeroase culturi. Credința că "Apa Vieții" asigură învierea eroilor este răspândită, de asemenea, în mituri și folclor"888. În nuvelă, sursa fantasticului folcloric este evidentă în alegerea izvorului "dătător de puteri", ca și în supranumele inițial, "Făt-Frumos cu ochii în lacrimi"889. Aventura (termen pe care Eliade îl folosea cu înțelesul lui primar, de "risc existențial"890) lui Dayan reiterează structural încercările inițiatice
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Editura Junimea, Iași, 1992, pp. 177-178: Eliade își exprima convingerea că la baza credințelor populare stau fapte și nu creații fantastice, fără a pierde însă din vedere procesele de alterare și exagerare a realității specifice mentalității primitive, legile de creație folclorică. Așadar, faptul inițial a fost o experiență care a suferit alchimia obscură a mentalității primitive; ele au fost îmbrățișate de colectivitate, deoarece corespundeau legilor sale mentale, orizontului său fantastic. 425 Ștefan Borbély, op. cit., p. 175; Eugen Simion, op. cit., p. 263
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Enciclopedic, București, 1999. 537 Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 225. 538 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 313. 539 Ibidem, p. 313. 540 În alt articol, Mircea Eliade, "Gabriel Negry și problemele dansului folcloric", în op. cit., p. 328, 329, analizează dansul care trebuie să-și aibă izvorul tot în prezența fantastică, ca și "gestul și plastica și muzica". 541 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, pp. 314-315
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
aibă izvorul tot în prezența fantastică, ca și "gestul și plastica și muzica". 541 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, pp. 314-315; Eliade îndemna la crearea unei drame fantastice românești pornind de la teme folclorice ca priveghiul morților, jocurile de copii - considerate resturi din ceremonialele inițiatice și riturile agricole - Noaptea Sfântului Andrei, solstițiul de vară, misterul topitoriilor metalelor prețioase, teme care conduc către izvorul etern de creație, prezența fantastică. 542 Doina Ruști, op. cit., p. 109
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
romantismul ca mișcare culturală promotoare a sensibilității față de natură s-a manifestat în întreaga Europă, efectele la nivelul conștiinței publice și la nivelul schimbărilor în societate au fost diferite. Bunăoară, deși în conștiința populară românească, mai cu seamă în tradiția folclorică, natura este valorizată favorabil, abordările academice și reformele instituționale au fost insulare, pe când în Germania impulsul provenit din societatea civilă a fost multiplicat la nivelul societății politice și al instituțiilor statului, astfel încât putem vorbi despre internalizarea atitudinii ecologiste deopotrivă la
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
proiecte din cadrul programului Eco - Școala. * înființarea corului religios „ Lumină Sfântă”, cu care am susținut programe corale de colinde( de Sfintele Paști, de Crăciun) la diverse evenimente locale; participare împreună cu corul de elevi la trei ediții(2005,2006, 2009) ale Festivalului folcloric „ Al. Vasiliu-Tătăruși”; * coordonator SNAC organizând numeroase activități cu Școala Specială „Mihail Sadoveanu”, Pașcani; * lider la CNS Impact Pascani-club de inițiativa comunitară pentru tineri; * organizare și coordonare de expoziții de pictură și grafică pe diferite teme religioase cu ocazia sărbătorilor; * organizare
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
B... și judecătorii/ Lupul s-a făcut miel"), aluzive etc. Se impune aici o diferențiere: dacă metafore ca "lupul", "mielul", "Zeus" etc. sunt active pentru o perioadă limitată în timp (timpul/ moda politică!), "timpul" de circulație a metaforelor de sursă folclorică (Ileana Cosânzeana, Baba Cloanța, Cenușăreasa) rămâne permanent deschis recontextualizărilor, în presa scrisă. Este o observație concludentă pentru capacitatea limbajului publicistic de a "selecta"/ de a "clasa" tipurile de metafore: pe de o parte, metaforele adaptate circumstanțelor, variabile, pe de altă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
scrisă. Este o observație concludentă pentru capacitatea limbajului publicistic de a "selecta"/ de a "clasa" tipurile de metafore: pe de o parte, metaforele adaptate circumstanțelor, variabile, pe de altă parte, metaforele deschise, constante, situate mai presus de modă, de sursă folclorică, mitică, sapiențială etc. Se fac trimiteri la expresii precum "La Pastele cailor": ,, La Paștele cailor - Brenciu viseaza la Al Jazeira". Informația nu lipsită de ironie, face referire la dubla calitate a lui Horia Brenciu, de muzician și om de televiziune
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
la Marburg, un tânăr teolog german, Friedrich Dedekind (1524-1598), a compus un poem, În 1549, intitulat Grobianus, În care deplânge decăderea moravurilor epocii. Opera sa a cunoscut un succes rapid, iar numele „Grobianus” a devenit un simbol. Preluat din tradiția folclorică germană, „Grob” Înseamnă grosier, necizelat, neșlefuit. Renașterea a lansat voga grobianismului prin operele unor Sebastian Brant, Erasmus sau Rabelais. Semnificația care i se dădea În epocă era aceea de maniere proaste, grosolane, incivilitate. Grobianul timpului era acela care nu respecta
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Împrejurări paradoxale”. Cei doi eroi trăiesc Într-o lume complexă, sucită, paradoxală, Încercând să se adapteze fără să renunțe la convingerile lor. Un cunoscut specialist În folclor, Ovidiu Papadima (Un roman al Înțelepciunii noastre populare), constată, pe bună dreptate: „Mitologia folclorică cu perspectivele ei cosmice: credințele, legendele și povestirile de seară generate de ele, cântecele bătrânești; cărțile populare, cu duelurile lor de iscusință În Întrebări și răspunsuri: proverbele, zicătorile și ghicitorile; obiceiul pământului cu minuțioasele și Înțeleptele norme de comportament, stabilind
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
În final la Chișinău. La Fribourg suntem invitați pe rând să intervenim la cursul de antropologie al profesorului Ruegg, la studenții de la masterat. Le vorbesc despre noua elită care se ridică din rândul acestei comunități. Nu e vorba de elita folclorică, pitorească, Înveșmântată cu straiele lor specifice, ci de elita cultă, de specialiști, de cei formați În universități, inclusiv În facultatea noastră, la Iași. Pun Întrebări atât de naive, Încât Îmi dau seama că nu știu mai nimic despre acest fenomen
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
din copilărie, iar neprihănirea domnișoarelor este, pe cât posibil, păstrată. Însă înainte de a se căsători, tinerii și tinerele își recapătă uneori o oarecare libertate, care face să li se ridice părul măciucă burghezilor. În anumite zone rurale, tot soiul de obiceiuri folclorice, mai mult sau mai puțin obscene, le permiteau tinerilor să se apropie unii de alții, să se distreze împreună, să se aleagă. În Provence de pildă, în timpul carnavalului, fetele sunt fugărite de băieți și se lasă bucuroase mânjite cu noroi
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
atunci când flirtează, o fată tânără face să cadă acel zid de conveniențe care separă categoric purtările burgheze de purtările populare, considerate ca fiind vulgare și amorale. În mod straniu, flirtul nu evocă în niciun fel în spiritul contemporanilor practicile țărănești folclorice, evantaiul larg al apropierilor permise uneori în zonele rurale. Aceste rituri cât se poate de reale par să le rămână complet necunoscute orășenilor, care au o viziune destul de idilică, foarte siropoasă, asupra universului provincial și țărănesc. Trebuie să reamintim că
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
culturale sătești Îi sorb parcă și astăzi din ecou vocea trubadurului. Că Sandu a fost și a rămas un trubadur, un risipitor de poezie proprie ori a colegilor, a cunoscuților, a celor ce l-au sensibilizat, dar și a poeziei folclorice. Gazetele timpului, din Moldova, dar poate și de aiurea, Îi găzduiesc Încă - necercetate și neidentificate - produsele nopților... Prezentându-ni-l pe Alexandru Malin Tăcu În ,,Călătorul profund”, Aurel Ștefanachi notează: ,,Fără să-mi asum un excurs critic asupra atât de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
etapelor istorice; documente istorice în care, pe lângă o prezentare propriu-zisă a factualității de ansamblu, sunt cuprinse și referințe asupra nevoii de educație, organizării instituțiilor de învățământ, conținuturile și curricula școlară etc. Cealaltă categorie, izvoarele nescrise, poate fi concretizată în tezaurul folcloric și cultura orală legată de cutume și norme morale (proverbe, pilde sau învățăminte), dar și numeroasele urme materiale arheologice care oferă cercetătorilor informații utile în studiul procesului educativ desfășurat de-a lungul istoriei omenirii. Cunoașterea cât mai precisă a condițiilor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]