4,038 matches
-
pentru odihnă). "Ce oameni sunt pe aici? Trufași, sălbatici și avari, ori milostivi și cu frică de zei?"117* se întreabă el. Sunt niște tinere fete și Nausica care cu amabilitate se apropie de el. Ulise este primit cu mare generozitate și marinarul rătăcit, aruncat gol pe țărm, trece de la o plajă pustie unde valurile amare l-au azvârlit la o primire regală. Dorința călătorului de a avea parte de o primire favorabilă se îndeplinește dincolo de dorințele sale și ne este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
regele însuși să spună: "ne vom scoate apoi prețul de la norod, că-i greu unuia singur să facă atâtea daruri" (13.14-15)133*. La aceste ambiguități, s-au propus explicații, încă din Antichitate, deoarece acest amestec de suspiciune temătoare și generozitate excesivă n-a trecut neobservat. Cum se împacă imaginea feacienilor, salvatori de naufragiați, ospitalieri, generoși și cea a unui popor inadaptat, izolat de alți oameni, bănuitori și ostili cu străinii? A fost propusă ideea că teama de străini motivează o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
luată chiar din patul său, îi cedează cupa pentru a bea și propria haină pentru a se înveli noaptea. Își conduce apoi oaspetele și îi oferă un toiag, un modest cadou de ospitalitate, dar care respectă toate formele ritului. Această generozitate umilă se justifică prin pietatea, mila, dreptatea și omenia gazdei, care contrastează absolut cu purtarea crudă a pretendenților la palat: "chiar de sunt și mai nenorociți ca tine, eu tot îi primesc bine pe străini, că oaspeții și cerșetorii ni
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
către pitic care se transformă în uriaș. În interiorul unei familii întâlnim aceleași opoziții între fiica ospitalieră și soacra neospitalieră, sau între copii ospitalieri și părinți neospitalieri. Și aici, în pozițiile familiale, ființa slabă, izolată, dezarmată este cea face dovadă de generozitate în găzduire. Sfârșitul poveștii inversează situația, avariția celor bogați conduce la ruinarea lor, bunătatea celui săra conduce la bogăție. Este evident că zeii văd dincolo de aparențe, că ei sondează inimile și că răsplătesc generozitatea dezinteresată. Oaspetele necunoscut acționează ca un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dezarmată este cea face dovadă de generozitate în găzduire. Sfârșitul poveștii inversează situația, avariția celor bogați conduce la ruinarea lor, bunătatea celui săra conduce la bogăție. Este evident că zeii văd dincolo de aparențe, că ei sondează inimile și că răsplătesc generozitatea dezinteresată. Oaspetele necunoscut acționează ca un fel de "deux ex machina" care permite realizarea dorințelor. O asemenea teodicee în care sunt supravegheate și pedepsite infracțiunile este, fără îndoială, de aparență naivă, dar ea se impune cu toată rigoarea unei legi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pune stăpânire pe Roma datorită prăzilor luate din Cartagina și exemplului Alexandriei" (Guillemin, Ovide et la vie paysanne). Binefacerile unei naturi simple, motivele bucolice proprii idilelor unui Theocrit sunt prezente. Ospitalitatea este pictată ca o idilă: ambianța prietenoasă, masa frugală, generozitatea unui urcior rustic 159 , idealizarea cuplului de bătrâni, buna înțelegere contribuie la simpatia pe care chiar și zeii o încearcă. "După ce astfel i-a înlăturat înclinarea, așezând-o bine, a frecat-o cu izmă verde. Așează pe ea două culori
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care crede că "este făcut să fie cel mai bun prieten"303 se așteaptă la un suflet deschis "în care când sufletul meu se bucură să simtă că se găsește în altul"304. Prietenul-gazdă este în relația sa de o generozitate absolută. "Nu vreau ca prietenii mei să fie mai frământați ca mine de sărăcia mea, ci să mă iubească așa cum sunt; n-aș vrea ca atașamentul lor să devină o grijă binevoitoare, ci un sentiment; aș vrea ca prietenia lor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ființă privilegiată, poziția gazdei care se plasează ca un servitor față de cel pe care îl găzduiește, sunt de fapt, în mod implicit anulate chiar din cauza statutului de oaspete. Există ici nu numai un paradox (să vrei să te plasezi cu generozitate într-o poziția umilă deși ocupi deja această poziție), dar și de criză (prin aceea că situația aceasta nesigură pare artificială și amenințată de superioritate și de puterea de fapt). Știm cât de mult este jocul social ostil amestecului, eterogeneității
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de ușurare, înrudirea între secret și excrement, asocierea cu mirosurile (o știre care transpiră) etc., el subliniază legătura secretului cu analitatea și chiar prin aceasta cu problemele darului, ale datoriei, ale schimbului, ale luării în posesie și stăpânirii. Avariție sau generozitate, de la retenție la cadou, ospitalitatea ne invită să considerăm toate resorturile psihice care sunt în joc. Ostilitate și deposedare Sosirea unui oaspete neașteptat, cu caracter presupus ostil, poate să repună în cauză apartenența însăși la teritoriul său a celui care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
La 26 noiembrie, o delegație guvernamentală română condusă de președintele Consiliului de Miniștri, Chivu Stoica, a plecat la Moscova pentru încheierea unui acord economic. în general, diplomații occidentali au considerat că vizita avea la bază dorința românilor de a specula generozitatea afișată de sovietici în cazul polonez, sperând în obținerea unor concesii similare. Observația era doar parțial adevărată. întâlnirea fusese solicitată de guvernul român încă din septembrie 1956, scopul fiind obținerea unui ajutor economic pentru acoperirea deficitului balanței de plăți externe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pâine și aveau și o familie de care trebuiau să aibă grijă... dar și așa ne dădeau două bucățele de pâine sau doi cartofi... erau oameni buni... munceau și erau înfometați ca și noi... doar puțini ne-au tratat inuman. Generozitatea civililor ruși din satele vecine i-a impresionat pe deportați. Unii i-au invitat în casele lor pentru o masă caldă, o felie de pâine cu miere sau chiar o cană de ceai și ceva conversație. Deși norocul putea aduce
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
evreilor un lichid gras și vâscos, cu o duhoare Îngrozitoare, a Început să inunde prima groapă comună. Căldura, În pătura superioară a cadavrelor a accelerat descompunerea corpurilor. Primarul târgului a prezentat soluția ca Încă una dintre faptele sale bune, din generozitate față de evrei: „Câteva zile după Îngropare am fost anunțat de rabin Împreună cu câțiva evrei că vor să mai pună pământ peste gropi Întrucât a ieșit la suprafață sucul de cadavre și că vor să facă o slujbă religioasă ceeace eu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
la toate popoarele civilizate”: „Vechi cimitire evreiești sunt presărate În toate orașele europene și constituie pentru generațiile de edili, așezăminte intangibile”. Prima grijă a poporului evreu o constituie cimitirul, se sublinia În memoriu. Cimitirul din Iași este o dovadă a generozității poporului român, a atitudinii sale tolerante, a Înțelegerii de care a dat dovadă, de generații, pentru necesitățile religiei evreiești, pentru acordarea de drepturi religioase, ca În țări „din cele mai civilizate”. „Populația evreiască din Iași, trecută prin atâtea catastrofe În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
cum fac majoritatea. A.V. În istoria artelor plastice sunt mai rare cazurile de pictori, de sculptori care au scris despre confrații lor eseuri, cronici de expoziție. Dumneavoastră ați fi putut să vă lipsiți de aceste comentarii, dar ați avut generozitatea de a vă lua în serios rolul de cronicar al fenomenului artelor plastice din Iași. L.S. Eu când am scris despre colegii mei (mulți dintre ei nu mai sunt în viață) un portret, un eseu, am eliminat unele aspecte care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
zic nu? Da, dar „muzicalmente“ nu i-am depistat valoarea competitivă. Șablonul era strident, lecția bine învățată, gestica fără greșeală. Atitudinea de divă heavy-metal mă cucerea și mă irita în egală măsură: aș fi vrut să fiu doar eu „beneficiarul“ generozității ei erotice? Deh, ce nu gândește gândul alcoolizat! Am avut ocazia și n-am ezitat să cumpăr - printre primele mele CD-uri, care costau atunci o sumă deloc neglijabilă - Stiletto (1990), cu fotografia atât de senzuală și... stilată în felul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
de față, n-ar fi vorba mai degrabă de-o „alchimie financiară“, vorba lui George Soros. Marlowe nu e doar un personaj chandlerian - el e un extract al epocii sale, străbătută după o complicată formulă existențială în care cinismul, melancolia, generozitatea, indiferența, spaima, tăcerea, singurătatea și moartea sunt fragmente palpabile ale vieții cotidiene. Marlowe și-a dobândit „autonomia“ mai degrabă fără voia decât cu voia autorului. Mai întâi prin filme și prin serialele transmise la radio, iar mai apoi, când cărțile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
acest lucru, autoarea invocă tot felul de spectre și stereotipuri balcanice. Comunismul reprezintă nimic altceva decât o istorie rescrisă "cu cinism" a dictaturilor din Balcani. Totuși, ca în orice țară balcanică, "cruzimea" merge mână în mână cu "atâta blândețe și generozitate spontană"260. Astfel, pe când călătorea cu trenul prin România, compartimentul ei s-a umplut treptat de "personaje amintind ilustrațiile din secolul al XIX-lea, cu tâlhari balcanici niște bărbați cu barbă, în haine brodate, țesute de casă, cu pumnale lungi
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
muribund, iar nu de la tânăra și dinamica civilizație apuseană. Aceasta nu a făcut decât să influențeze profund istoria ulterioară a Răsăritului"263 . Singurele trăsături pozitive pe care Dervla Murphy este gata să le evidențieze, ar fi: "statornicia", "bunătatea fără margini", "generozitatea dezinteresată"264, calități ce nu sunt avantajoase, totuși, dintr-o perspectivă pragmatică. Imaginile românilor sunt ambivalente și în cazul acesta ( ca în cel al predecesorilor britanici care au trecut pe aceste meleaguri de-a lungul secolelor): românii sunt vinovați de
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
între oameni, este un mit cu care apărătorii lumii libere s-au confruntat permanent. Foarte mulți oameni sunt socialiști pentru că sunt simpatizanți ai ,,egalității între oameni". Se întâmplă așa nu pentru că ar fi de partea colectivismului, ci pentru că dintr-o generozitate specifică omului evoluat, mai cred încă în acest mit. Mult timp capitalismul a fost ,,cauza tuturor relelor din societate". Orice se întâmpla rău în plan individul, sau chiar în plan național și internațional era considerat a fi datorat acestui sistem
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de sărac. Pâinea cea de toate zilele pe masa oricărui om, reprezintă cea mai mare victorie a speciei umane de-a lungul existenței sale. Frica socială, despre care vorbeam, este liantul fundamental care ne ține împreună și ne obligă la generozitate, pe noi oamenii, niște ființe generoase dar și egoiste. Pentru că se întâmplă ceva interesant ,,evitarea pericolului nu presupune numai ,,fuga de" ceea ce induce frica, ci și ,,fuga spre" ceea ce oferă protecție, siguranța persoanei. Grupurile umane, familia, relațiile interpersonale, sunt cele
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
decât împreună. Suntem prieteni, așa cum frumos se exprima Aristotel 324. Clasicul grec arată că organizarea socială, până la stat, nu are un alt scop dect atingerea fericirii și virtuții. Mises arată că acceptarea ,,celuilalt" nu se produce ca un gest de generozitate al oamenilor, ci apare ca o obligație, deoarece numai așa un om își poate atinge propriile sale dorințe 325. Lumea în care trăim este o lume a cooperării, așa a fost construită și așa există dintotdeauna. Chiar primele ritualuri magice
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
egoiste pentru că un copil are întotdeauna tendința de a strânge la piept jucăria și de a o ascunde de ceilalți copii. Ulterior, prin efort și educare învățăm, de la ,,celălalt" apropierea și cooperarea în favoarea noastră ca ființe umane, sociale. Omul învață generozitatea prin exercițiu cultural, de comunicare și interrelaționare umană. Învățăm cu timpul, și creștinismul ne-a arătat în mod clar că trădarea însemnă suferință, că minciuna este o neadecvare care se plătește mai mult decât cu suferința momentului pe care o
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
său cultural, după cum de multe ori asistăm la manifestările aculturale ale unor copii ce s-au născut în mijlocul unor medii extrem de elevate. Acumularea de tip social însemnă asimilare de valori, apropiere, vecinătate, dezvoltarea unor capacități care țin de altruism și generozitate. Bizanțul nu este fostul Imperiu Roman, dar nici capitalismul de mai târziu. El este o sinteză intermediară, expresia vie a faptului că lumea occidentală se va dezvolta pe acumulările Greciei Antice, Romei Antice, dar și pe contribuțiile esențiale ale Orientului
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
același timp, spre deosebire de alte religii, omul se simte realizat numai identificându-se cu ceilalți oameni. Izolarea nu este specifică lumii noastre. Contactul cu ceilalți oameni este obligatoriu și se produce prin măreția dragostei. Creștinismul este o religie anti-egoistă, a maximei generozități. Prin generozitatea sa și a lui Dumnezeu, omul devine om, oferit sieși prin ceilalți. Prin dragostea 258 față de semenii săi, față de familie și ceilalți oameni, creștinul împlinește porunca lui Dumnezeu. Dragostea este la îndemâna tuturor și funcționează ca un dar ceresc
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
spre deosebire de alte religii, omul se simte realizat numai identificându-se cu ceilalți oameni. Izolarea nu este specifică lumii noastre. Contactul cu ceilalți oameni este obligatoriu și se produce prin măreția dragostei. Creștinismul este o religie anti-egoistă, a maximei generozități. Prin generozitatea sa și a lui Dumnezeu, omul devine om, oferit sieși prin ceilalți. Prin dragostea 258 față de semenii săi, față de familie și ceilalți oameni, creștinul împlinește porunca lui Dumnezeu. Dragostea este la îndemâna tuturor și funcționează ca un dar ceresc, izbăvitor. Chiar dacă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]