5,715 matches
-
i-am răsfoit la timp activitatea lui de filozof și de psiho log. Nu-i cunosc, spre rușinea mea, decât titlurile câtorva cărți: Filozofia lui Spinoza, Cadențe filozofice, Filozofi și sisteme, Despre interpretarea filozofică, Despre Neant, Probleme noi În filozofie, Henri Bergson, Titu Maiorescu - Logica. Stau necitite și cu filele netăiate În rafturile mele. Altele mi-au fost preocupările și pasiunile [...]. Homer Învață pe poeți să spună minciuni... Aristot, Poetica, XXIV PRIN TOAMNA LUI 1913 A APĂRUT ÎN REDACȚIA NOII REviste
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
faptului că este posesoarea brevetului numărul 1 ca stewardesă, ea are la activ peste 8 milioane de km parcurși în zbor. La împlinirea a 7 milioane de km, în 1971 ceea ce reprezenta un record european a fost felicitată personal de Henri Coandă. Astăzi, la 85 de ani1, doamna Huțan a rămas cu amintirile. Dar tradiția familiei continuă. Fiul și nepoata sa au ales cariere legate tot de aviație, continuând pasiunea se pare, ereditară pentru zbor. Acest text a văzut pentru prima
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
care l-ar ajuta să poată ajunge la o performanță demnă de înaintași ? Ce credeți că pot învăța din istoria ce ne-o aduceți în fața ochilor în premieră tinerii ofițeri piloți și cei aflați în pregătire la Academia Forțelor Aeriene "Henri Coandă" din Brașov? D.F.: La ambele întrebări răspunsul meu este: piloții de azi să fie mândri că sunt piloți ai Aviației Române, o aviație care s-a acoperit de glorie în două războaie mondiale. Să nu acționeze mașinal, ci să
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
am scris acele memorabile cuvinte „VĂ IUBESC POPOR ROMÂN!”, rostite de marele patriot, Ilie Ilașcu, din celula condamnaților la moarte. Lozincile au fost arborate, două în oraș, în Piața Unirii și pe Bulevardul ștefan Cel Mare, și cealaltă în sala “Henri Coandă” a Palatului Culturii, unde s-a desfășurat simpozionul. La simpozion au luat parte Nina Ilașcu, Gheorghe Ghimpu, Grigore Vieru, Elvira Opran, Vitalia Pavlicenco, Tamara Sunița, Valentin Țigău, Constantin Simirad, Elisabeta Alexa, Ioan Alexa, Dimitrie Alexa, Constantin Ciopraga, Alexandru Husar
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
de colaborare didactică externă, în principal în cadrul Programului Lifelong Learning secțiunea Erasmus, cu următorii parteneri: * Universite de Picardie „Jules Verne” Amiens, Franța * ENSEIRB Bordeaux, Franța * ENSIETA Brest, Franța * Institut Polytechnique de Grenoble, Franța * National Technical University of Athens, Grecia * Universite Henri Poincare, Nancy. Franța * ESIGELEC Rouen, Franța * Universite Paul Sabatier Toulouse, Franța * Technische Universitaet Darmstadt, Germania * Technical University of Crete, Grecia * Universita degli Studi di Sannio, Benevento, Italia * Universita della Calabria, Italia * Universita di Catania, Italia * Universita degli Studi Magna Graecia
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
stagii de documentare la Institutul Politehnic din Grenoble, Institutul Politehnic din Torino. După anul 2000 cadrele didactice din catedră au stabilit acorduri bilaterale de mobilități ale cadrelor didactice și studenților cu : Universitatea Jules Verne de Picardie din Amiens (2000-2012), Universitatea Henri Poincaré Nancy I (2001 2013), Universitatea din Angers (2008-2012), Universitatea Marseille III (2007 2011), Universitea de Tehnologie din Belfort Mont Beliard (2005-2010), Universitatea din Porto (2004-2010). In fiecare an la aceste universități au efectuat stagii Socrates-Erasmus câte 24 studenți de la
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
Lorca sau chiar Nero - tot așa a venit ora când pământenii, stând confortabil în fața televizoarelor, se socotesc Armstrong; aventura cosmică prin persoane interpuse umple deodată un vid din existența lor!... Cucerirea Lunii este un alibi pentru conștiința curată a umanității. Henri de Montherlant continuă: - E totuși odios să poți merge pe Lună în timp ce casa mea poate să ardă sau eu să fiu asasinat fiindcă telefonul nu avea curent. Un joc pentru copii, lansat de italieni, face ravagii: astronauți-soldați transformă Luna într-
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
culturali, frecvent mediatizați, dar fără valoare literară, și mulți anonimi în căutarea afirmării. Grosso modo, împărțirea poate fi următoarea: 1. Valori autentice, cedând în fața ispitelor materiale ale partidului. De exemplu, oamenii de știință (cum ar fi George Emil Palade sau Henri Coandă) au pactizat cu regimul din dorința de a înființa sau conduce unele institute de cercetare în România, în timp ce unii scriitori și artiști valoroși (Nicolae Balotă sau Marcel Chirnoagă) pactizau în speranța de a grăbi publicarea unor cărți sau vernisarea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
separată, intitulată ironic „Români deplasați“, unde sunt prezenți membri ai așa numitului exil colaboraționist. Pentru coerența lucrării, acești autori au fost prezentați împreună cu ceilalți. Iată autorii trecuți de antologator la această categorie: Constantin Antonovici, N. Baciu, George Beza, Eugen Caraghiaur, Henri Coandă, Iosif Constantin Drăgan, Alexandru Frâncu, Ioan Guția, Constantin Michael-Titus, Dean Milhovan, Barbu Niculescu, George Emil Palade, Michel Steriade, George Uscătescu și Lisette Verea. În continuarea rubricii sunt amintiți „Alți români deplasați“. Aceste nume, nefiind însoțite de texte, nu au
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ne vom spori eforturile pentru a valorifica și mai bine condițiile și posibilitățile de care dispunem, pentru a exprima cât mai pregnant prin spectacolele noastre chipul eroic al constructorului socialismului și comunismului.“ (Săptămîna culturală a Capitalei, 28 iulie 1972) COANDĂ Henri „Climatul societății românești de astăzi ne îndreptățește nădejdea că ne aflăm în fața unei ere în care talentul și geniul poporului nostru se vor afirma din plin. Aș defini această eră ca o eră a ideii. În care conceptul de om
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
sufletul ei, persoanalitatea ei distinctă, în raport cu a altor epoci. Mișcarea noastră literară de astăzi nu poate face excepție de la această regulă suverană, cu atât mai mult cu cât istoria pe care se grefează este excepțională.“ (Contemporanul, 31 martie 1972) ZALIS Henri „Una dintre cele mai strălucite particularități ale scrisului odobescian mi se pare a fi polivalența. Reflectam deunăzi la exemplul acestui mare și inimos învățat, după ce recitisem cuvântarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la plenara lărgită a Comitetului municipal de partid București.“ (Informația
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
căror cauze misterioase, am reușit să străbat indemn toate încercările prin care am trecut, în așa fel încât să-mi pot privi propriul suflet "fără dezgust"?... Dar să trecem mai departe... Sufletul lui Făcând, acum 30 de ani, elogiul vicontelui Henri de Bornier, poet și autor dramatic, a cărui fragilă celebritate e azi așa departe de noi, încât mă-ntreb dac-a existat vreodată, Edmond Rostand evoca, în discursul său de recepție la Academia franceză scena aceasta: ... În noaptea de Crăciun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
printr-o formulă modernă, sincretismul baladesc medieval al poeziei și muzicii. În tradiția menestrelilor medievali, poetul și-a pus pe muzică versurile, dar a interpretat și poeme de Pindar, Rutebeuf, François Villon, Charles Baudelaire, Lorenzo de Medici, Edgar Allan Poe, Henri de Regnier, Mihai Eminescu și George Bacovia. Numele său a fost prezent în cele mai importante reviste culturale și literare din România: „Convorbiri literare“, „România literară“, „Orizont“ ș.a. În cele peste patru decenii de activitate literară, Cezar Ivănescu a publicat
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Janet, publicat în „Revista de Psihologie'", 1967, 13(2). La Universitatea Comenius din Bratislava, prezintă, în 1972, conferința "La conception psychologique de Pierre Janet sur la personalité“. Între 1975-1977 are o susținută corespondență și face schimb de lucrări științifice cu Henri F. Ellenberger, Universitatea din Montreal, autorul monumentalei lucrări The Discovery of the Unconscions: The History and Evolution of Dynamic Psychiatry. Preocupările de cercetare din domeniul psihologiei vârstelor și a educației se regăsesc în statutul de coautor la două dintre volumele
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
pentru mine pentru a scrie frenetic despre ea ! Marfa (românească) și banii (francezi) Evenimentul : Le Panorama du cinØma roumain contemporain, organizată de „Artroumainș, o asociație formată din numai trei oameni (Dan Burlac, Alexandru Spahiu și Vava “tefănescu). Invitați : Marina Vlady, Henri Colpi, Henry Chapier (în seara de deschidere), Horațiu Mălăele (invitat special), Nae Caranfil, Alexandru Solomon, Corneliu Porumboiu, Dragoș Bucur, Andi Vasluianu și subsemnatul. Afișul : Iia românească de Matisse, procesată corespunzător adăugat ochelari de soare, lărgit decolteul etc. Locul : cinema Le
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
bea vin bun (Vinarte e unul dintre sponsori), iar seara, la etaj, se dansează sobru tango (directoare : formidabila Silvia Balea). între 26 aprilie și 3 mai, aici s-au proiectat zece lungmetraje (de la Steaua fără nume din 1965, al lui Henri Colpi, și Reconstituirea din 1969, al lui Lucian Pintilie, la cele mai, să zicem, recente : Filantropica, Occident, Furia, Maria, Marfa și banii, Examen, în fiecare zi Dumnezeu ne sărută pe gură, Italiencele), șase scurtmetraje, majoritatea premiate (de la Ajutoare umanitare, din
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
deplin scopul : să trezească pasiunea pentru cinematograful românesc, în condițiile unei producții de austeritate. Prefer să vorbesc despre lucrurile care m-au tușat cel mai mult uman, nu doar profesional la acest eveniment, poate lucrurile surprinzătoare, lucrurile cu care rămâi. Henri Colpi, de pildă (87 de ani), venit special din sudul Franței pentru a asista la proiecția filmului său de acum fix 40 de ani, povestind cum a trebuit să-l înlocuiască la câteva scene pe Claude Rich întrucât acesta se
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
greu decât aerul. Acest zbor efectuat la Cotroceni (București), a constituit un adevărat triumf și a umplut de mândrie sufletele românilor de pe ambele pătți ale Carpaților. În același an primul avion cu reacție (fără elice), costruit și pilotat de românul Henri Coandă (părintele aviației reactive) a zburat în decembrie 1910 lângă Paris, la închiderea Salonului Internațional de Aeronautică [1], [2], [3], [4], [11], [15]. Tehnică construirii aeronavelor și a navigației aeriene evoluează foarte rapid. Primele avioane cântăreau câteva sute de kilograme
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
din Franța, apoi la Reg[ina] Maria pentru jurnalul de perete, cu d-na Georgescu la inspectoratul [din] Str. Romei, apoi cu ea și pentru ea la Minister. Mici neajunsuri gospodărești cu proviziile C[urti], apoi la același film colorat „Henri V“, care rulează aici la Luxor și Trianon, cu Chirana, apoi acasă, în casa încălzită, destinsă de închircirea frigului crâncen de azi. Noroc că ziarele ne asigură că iarna nu va fi grea, dar frig ca azi nu am văzut
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
vor veni la 6; în casă e o liniște ideală, doar pendula bate calm și discret, ca un greere într’un lemn; azi e slujbă mare acolo, pentru că e patronul bisericei. Am fost eri în grabă și am văzut filmul „Henri V“; pe cât se pare, se intenționează să-l scoată de pe program în urma unor anumite intervenții. Tu caută și-ți croește acolo o viață cuminte de muncă și mândrie; aici unii din prietenii noștri pronostichează aceeași despărțire care a separat timp
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
II, pp. 313 și 334)"/>. Călătorind prin Bucovina, Nicolae Iorga vede peste tot „fețe evreiești”, cu „nasuri coroiate” (sau „coroietice”) și cu „perciuni evlavios coborâți pe lângă urechi” <endnote id="(428, pp. 12, 238, 244)"/>. Tot la Începutul secolului XX, lui Henri Stahl comercianții evrei din București - cu nasurile lor coroiate - Îi apar „ca păsări de pradă cu pliscuri coroiate” <endnote id="(843, p. 117)"/>. În jurnalul său, Mihail Sebastian descrie chipul femeii pe care o iubește (actrița Leni Caler) În următorii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
anume acest tip de evrei : „roșcați, cu pistruie”, „cu barba roșie, Încâlcită și mântuită’n țurțuri”, barbari „care par că vin de-a dreptul din Asia Înfocată” <endnote id="(429, pp. 7 și 93)"/>. Tot „roșcați și pistruiați” Îi vedea Henri Stahl la Începutul secolului XX pe evreii comercianți care ar fi „asediat” cartierul bucureștean Dudești- Văcărești <endnote id="(843, pp. 103 ș.u.)"/>. Într-un interviu acordat la 10 ianuarie 1938 ziarului Paris-Soir, poetul Octavian Goga, pe atunci prim-ministru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mirosea a toate acestea la un loc... Trebuie să recunosc nasului meu Însă gloria de a fi Înfruntat cu un adevărat eroism această duhoare ciumată, fără ca totuși să se strâmbe câtuși de puțin” <endnote id="(439, p. 82)"/>. În 1910, Henri Stahl Îl invocă pe primarul ultraantisemit al Vienei, Karl Lueger (1897-1910), fiind, chipurile, excedat de putoarea și de murdăria din cartierul evreiesc al Bucureștiului <endnote id="(843, pp. 103 ș.u.)"/>. Un ton sarcastic adoptă și Willy Pragher, la Începutul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și „Înghețată de usturoi” <endnote id="(682, p. 70)"/>, iar Isaac Babel Își aducea aminte de casa natală din Odessa, „mirosind a ceapă și a destin evreesc” <endnote id="(793, p. 273)"/>. Plimbându-se pe la Începutul secolului XX prin București, Henri Stahl suportă cu greu cartierul evreiesc, În care totul „duhnește teribil a usturoi și a crasă murdărie”. De fapt, conchide H. Stahl, mirosul de „extract de usturoi” domină, dar el este amestecat cu duhoarea de „mucegai, vax, lucruri vechi, rufe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
s-ar afla, „laolaltă, cele mai urâte și cele mai frumoase femei din lume”. „Contrastul este izbitor - conchide Riis -, femeile [evreice] bătrâne fiind ca Baba- Cloanța, cele tinere - niște frumuseți nepământene” <endnote id="(897, p. 59)"/>. La Începutul secolului XX, Henri Stahl Încearcă să Înlocuiască un stereotip (toate evreicele sunt frumoase) cu un altul, de fapt un antistereotip (toate evreicele sunt urâte). H. Stahl Îi receptează pe locuitorii cartierului evreiesc al Bucureștiului cu o antipatie fățișă : „La ferestre sau În fața caselor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]