4,292 matches
-
peretele exterior nordic al capelei se află pictat ""Sfântul Rocus (1345-1376), protectorul pelerinilor"", iar pe peretele sudic ""Maica Domnului, steaua mistică a evanghelizării"". Pe aici treceau pelerinii în drumul lor spre Sanctuarul marian de la Cacica, de aceea capela a primit hramul Sf. Rochus (patronul pelerinilor). Călătorii făceau un popas aici, ascultând Sfânta Liturghie și primind binecuvântarea de dinaintea călătoriei. După cel de-al II-lea război mondial, familia Anderl a emigrat în Germania, iar proprietatea lor (casa și grădina) a fost rechiziționată
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
îngrijită timp de mulți ani de către doamna Otilia Luther, până la trecerea sa la cele veșnice. În prezent, de această capelă se îngrijesc fiicele sale. În anul 2008, familia Zaremba din Voievodeasa a renovat această capelă. În fiecare an, de sărbătoarea hramului, parohul din Rădăuți celebrează aici o liturghie. Capela Sf. Treime se află pe strada Horia. Ea a fost construită în perioada 10 mai - 4 octombrie 1904 în grădina casei lui Peter Pohl. Capela a fost sfințită de către pr. Clemens Swoboda
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
Biserica de lemn cu hramul "Sfântul Nicolae" din Fedeleșeni a fost construită în anul 1747 în satul Fedeleșeni din comuna Strunga (aflată în județul Iași, la o distanță de circa 60 km de municipiul Iași). Ea se află localizată în centrul satului, înconjurată de cimitir
Biserica de lemn din Fedeleșeni () [Corola-website/Science/317339_a_318668]
-
al comunității siretene timp de 40 de ani (1894-1934) și administrator apostolic al parohiilor greco-catolice rutene din România (1923-1930). Ca urmare a eforturilor sale, credincioșii greco-catolici ruteni din Siret au reușit în anul 1908 să-și construiască o biserică cu hramul „Schimbarea la Fața a Domnului” sau „Preobrajenia”, hram sărbătorit în fiecare an pe 6 august. Lăcașul de cult a fost sfințit la 14 iunie 1908 de către episcopul Hryhorij Chomyszyn de Stanislav. În perioada păstoririi preotului Zlepko, a fost construită o
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
1894-1934) și administrator apostolic al parohiilor greco-catolice rutene din România (1923-1930). Ca urmare a eforturilor sale, credincioșii greco-catolici ruteni din Siret au reușit în anul 1908 să-și construiască o biserică cu hramul „Schimbarea la Fața a Domnului” sau „Preobrajenia”, hram sărbătorit în fiecare an pe 6 august. Lăcașul de cult a fost sfințit la 14 iunie 1908 de către episcopul Hryhorij Chomyszyn de Stanislav. În perioada păstoririi preotului Zlepko, a fost construită o bisericuța greco-catolica ucraineană în filiala Gropeni. Preotul paroh
Biserica Schimbarea la Față din Siret () [Corola-website/Science/317366_a_318695]
-
germani, veniți din Boemia, Polonia și Transilvania. Aceștia erau de religie romano-catolică. Conform tradiției, doamna Maria, soția lui Dragoș Vodă (1352-1354), care era de religie catolică, i-a ajutat pe coreligionarii săi din Siret să-și construiască o biserică cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Într-o cronică a ordinului franciscan din 12 februarie 1326 este menționată o mănăstire franciscana la Siret, care avea o biserică proprie cu hramul „Trupul Domnului”. În acea biserică ar fi fost înmormântați în acel an doi
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Siret () [Corola-website/Science/317364_a_318693]
-
a ajutat pe coreligionarii săi din Siret să-și construiască o biserică cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Într-o cronică a ordinului franciscan din 12 februarie 1326 este menționată o mănăstire franciscana la Siret, care avea o biserică proprie cu hramul „Trupul Domnului”. În acea biserică ar fi fost înmormântați în acel an doi călugări franciscani polonezi uciși de lituanieni. Mănăstirea era situată la poalele Dealului Horăitul Înalt, pe malul stâng al Pârâului Târgului. După tradiție, lângă mănăstire a funcționat o
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Siret () [Corola-website/Science/317364_a_318693]
-
cu soția sa, care rămăsese ortodoxă. Ca urmare a faptului că Șiretul a devenit sediu al unei episcopii, principesa Margareta Musată a sprijinit construirea în oraș, între anii 1377 și 1380, a unei mănăstiri dominicane, ce avea o biserică cu hramul Nașterea Sfanțului Ioan Botezătorul. În biserică mănăstirii dominicane se presupune, după tradiție, ca a fost înmormântată doamna Musată. Concomitent cu aceasta, a existat și o mănăstire franciscana a cărei biserică era dedicată Maicii Domnului și avea și o fântână considerată
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Siret () [Corola-website/Science/317364_a_318693]
-
navă. Dimensiunile sale sunt următoarele: lungime - 33 m, lățime - 12,5 m și înălțimea turnului - 35 m. Ea a fost sfințită la 8 septembrie 1826 de arhiepiscopul de Lemberg, Andreas Alois Ankwicz von Skarbek-Poslawice (1815-1833), primind cu această ocazie și hramul "Nativitas Beatae Mariae Virginis - Nașterea Sfintei Fecioare Maria". În timpul parohului Joannes Wachowski (1831-1872) a fost amenajat cimitirul parohial (1867-1868) și s-a construit la marginea orașului, pe Dealul Horăitul Înalt, o capelă închinata Sfintei Fecioare Maria (1868), care i-a
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Siret () [Corola-website/Science/317364_a_318693]
-
de la înființarea Episcopiei de Siret. În timpul păstoririi parohului Valerian Enășcuț (1993-1999) s-au organizat și dus la bun sfârșit lucrările cele mai complicate: asanarea pereților, înlocuirea pardoselii, a picturii etc. După finalizarea lucrărilor de renovare, la 8 septembrie 2000 (de hramul bisericii) a avut loc consacrarea altarului și resfințirea bisericii de către Aurel Percă, episcop auxiliar de Iași. Cu această ocazie, Consiliul Local al orașului Siret prin primarul Vasile Tablan i-a conferit episcopului diplomă de cetățean de onoare al orașului. Zece
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Siret () [Corola-website/Science/317364_a_318693]
-
Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . Conform tradiției orale, între anii 1377 și 1380, domnită Margareta Mușat, mama voievodului Petru al II-lea Mușat, ar fi ctitorit în Siret o biserică romano-catolică cu hramul Nașterea Sfanțului Ioan Botezătorul. Ea se convertise la catolicism și ar fi ctitorit biserică, pentru a-i servi drept loc de veci. Aici a funcționat între 1371-1434 o episcopie catolică, cu o mănăstire dominicana aferentă. După unele opinii, clădirile mănăstirii
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Siret () [Corola-website/Science/317434_a_318763]
-
stare. Acest cavou nu aparține însă Margaretei Mușat, de religie catolică, deși este sigur că a fost înmormântată la Siret. După cum afirmă istoricul Nicolae Iorga, în perioada anilor 1672-1674, domnitorul Ștefan Petriceicu ar fi construit o biserică ortodoxă, cu același hram că și al bisericii dominicanilor. Domnitorul moldovean a clădit în anul 1673 și Biserica Sfanțul Onufrie din Mănăstioara-Siret, aflată în apropiere. Până în jurul anului 1800, avea un cimitir în curte, acesta fiind mutat atunci în cartierul Ruși. Intrarea în curtea
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Siret () [Corola-website/Science/317434_a_318763]
-
în "Postgasse" (Ulița Poștei), nr. 8, din Viena, în imediata vecinătate a clădirii centrale a poștei din capitala Austriei. Lăcașul de cult a fost construit de iezuiți între 1652-1654. Începând cu 1773 a fost biserică a celebrului seminar greco-catolic cu hramul Sf. Barbara din Viena. În prezent deservește comunitatea greco-catolică ucraineană centrală din Viena. Edificiul a fost inițial biserică a ordinului iezuit. În 1773, după desființarea temporară a ordinului, biserica a fost trecută în folosința parohiei greco-catolice din Viena. În 15
Biserica Sfânta Barbara din Viena () [Corola-website/Science/317441_a_318770]
-
existau chilii și case necesare vieții monahale. Într-un document din 1646 se precizează că Schitul Sf. Onofrei este metoh al Mănăstirii Putna. În locul acestei bisericuțe de lemn, în anul 1673, domnitorul Ștefan Petriceicu zidește o biserică de piatră cu hramul Sf. Onufrie (sau Sf. Onofrei, după cum i se mai spune). Pe peretele pridvorului, deasupra ușii de acces în pronaos, se află pisania cu stema Moldovei, încadrată într-un arabesc, având următoarea inscripție în limba slavona: ""Aceasta biserică a zidit-o
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
limba română. Ritul după care se slujește este ritul ortodox ucrainean cu calendarul pe stilul vechi. În satele în care sunt și credincioși ortodocși români, aceștia participă la slujbele oficiate și în bisericile ucrainene. La sărbătorile mari (de obicei la hramuri) există obiceiul să fie invitați preoți români, ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, preoți din Ucraina și ierarhi ai Bisericii Ortodoxe din Ucraina.
Vicariatul Ortodox Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317450_a_318779]
-
un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1698 în Câmpulung Moldovenesc și strămutat în anul 1887 în satul Ciumârna din comuna Vatra Moldoviței aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în apropierea drumului național 17A și are hramul "Sfântul Nicolae", sărbătorit la data de 6 decembrie. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Deși a fost una din primele biserici de lemn documentate din Bucovina istorică, fiind publicată încă din 1896, a fost uitată
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
Numele său este menționat într-un zapis din 17 ianuarie 7237 (1729). Fiind legat de locul unde probabil a copilărit, domnitorul Ioan Teodor Callimachi a acordat privilegii și scutiri de dări câmpulungenilor. Vechea biserică de lemn avea dimensiuni mici și hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Cel mai vechi document în care este menționat acest lăcaș de cult este protocolul discosului, în care sunt înscrise veniturile bisericii începând din noiembrie 1790. În biserică au fost introduse condicile mitricale pentru cei născuți începând cu
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
s-a procedat la urgentarea lucrărilor în scopul de a se face sfințirea temeliei bisericii noi în prezența înaltului oaspete. Astfel, la 3/15 iunie 1887, parohul Tit Onciul de la Parohia „Adormirea Maicii Domnului” a predat cheia bisericii filiale cu hramul „Nașterea Domnului” parohului Vasile Cocorean de la Parohia „Sfântul Nicolae”, fiind de față vicarul protopresviterial George Balmoș, precum și epitropii de la ambele parohii. Apoi, la 5/17 iunie 1887, s-au transportat la biserica „Nașterea Domnului” Sfântul Antimis, chivotul cu Sfintele Taine
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
o placă de marmură albă. Tatăl lor, preotul Ioan Scriban, își are mormântul în curtea bisericii. Pe pereții pronaosului sunt zugrăviți în mărime naturală și cei doi arhierei din familia Scriban: Neofit și Filaret, așezați față în față, lângă intrare. Hramul bisericii este Sfânta Treime (sărbătorit a doua zi de Rusalii). Conform evidențelor Parohiei "Sf. Treime", la această biserică au slujit ca preoți: La această biserică a activat ca epitrop și casier, pentru o perioadă de 26 ani, Gheorghe Andrușcă (n.
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
dovedit cercetările arheologice efectuate la sfârșitul secolului al XX-lea, a existat o construcție de lemn pe temelie de piatră care a fost distrusă posibil în urma unui incendiu. Arheologul Paraschiva-Victoria Batariuc presupune că ar fi vorba de vechea mănăstire cu hramul Sfântul Ilie Tesviteanul menționată într-o însemnare în limba slavonă anterioară anului 1443 făcută pe un codex care a aparținut cardinalului Ioan de Ragusa și lăsat prin testament, după moartea acestuia, în 1443, bibliotecii Universității din Basel. Profesorul Petre S.
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
cel Bun. a fost construită în anul 1488 de către domnitorul Ștefan cel Mare. Deasupra ușii de intrare în pronaos se află o pisanie cu următorul conținut: ""Io Ștefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, domn [al] Țării Moldovenești, am zidit acest hram (casă) în numele Sfântului Prooroc Ilie; și s-a început în anul 6996 (=1488), luna mai 1; și s-a sfârșit în același an, octombrie 15"". Inițial, aici au fost mănăstire și școală de pregătire teologică. Localitatea care s-a format
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
început în anul 6996 (=1488), luna mai 1; și s-a sfârșit în același an, octombrie 15"". Inițial, aici au fost mănăstire și școală de pregătire teologică. Localitatea care s-a format în jurul bisericii a luat denumirea de Sînt-Ilie, după hramul bisericii. Biserica a fost reparată și zugrăvită în secolul al XVII-lea de mitropolitul Varlaam Moțoc (1632-1653). Arheologii presupun că atunci au fost realizate lucrări la fundație, s-au construit doi contraforți pe laturile de nord și de sud în dreptul
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
în anul 1708 la Moscova. Icoanele din biserică sunt realizate de către pictorul rus Chiril Ulanov, a cărui semnătură și datare este întâlnită în mod discret pe icoane. Prezența în stânga ușii împărătești a icoanei Sf. Treimi și existența unei icoane a hramului, Sf. Prooroc Ilie, datând din 4 ianuarie 1841 (conform unei inscripții în limba română cu caractere chirilice), duce la concluzia că icoanele nu au fost realizate pentru această biserică, ele fiind aduse aici de la o biserică cu hramul Sfânta Treime
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
icoane a hramului, Sf. Prooroc Ilie, datând din 4 ianuarie 1841 (conform unei inscripții în limba română cu caractere chirilice), duce la concluzia că icoanele nu au fost realizate pentru această biserică, ele fiind aduse aici de la o biserică cu hramul Sfânta Treime, probabil de la Biserica de pe Poartă de la Curtea domnească din Iași, care a ars într-un incendiu. Este posibil ca pictura exterioară să fi fost executată în timpul domniei lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1545) , dar zugrăveala care se vede în
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
ortodoxă construită între anii 1834-1846 în orașul Huși (județul Vaslui). Ea se află situată pe str. Ștefan cel Mare nr. 143. Conform tradiției și a unor documente vechi, actuala biserică "Sf. Dumitru" a fost construită în locul unei biserici cu același hram, mai vechi și probabil mai mici și care se afla în apropiere. Ca urmare a faptului că în biserică se află un hronograf manuscris din secolul al XVIII-lea, istoricul Nicolae Stoicescu datează construcția primei biserici în secolul al XVIII
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]