5,599 matches
-
ei după ce oracolele au anunțat că izbânda va fi obținută cu ajutorul arcului divin. Departe de a acționa după stricte legi de observanță religioasă ori morală, Filoctet se conduce după bunul plac, ființa lui fiind dezordonată și supusă mâniilor și violenței inerente temperamentului de luptător (p. 63). Pătimaș, ieșind din limitele îngăduite ale schemei morale a tragediei, el îl blamează pe Odiseu de parcă ar fi exclusiva cauză a nenorocirilor sale (p. 65). Ca și în Aiax, confruntarea cu regele Itacăi are valoare
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
din Parlament este mai degrabă excepția decât regula. Vorbim, deci, mai degrabă de combinare a puterii, decât de separare. În același timp, colaborarea nestingherită legislativ-executiv nu înseamnă decât tiranie a majorității 4. Acest fapt, cu adevărat periculos dar, din păcate, inerent spațiului politic românesc, este subliniat într-un Raport al Comisiei de la Veneția, publicat în decembrie 2012: Ideea de bază [în politica românească] e aceea că majoritatea politică poate face orice, din simplul motiv că e majoritară. Aceasta este, evident, o
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
De exemplu, la categoria "Membrii puterii legislative nu utilizează funcția publică pentru câștiguri private", Parlamentul României este notat cu 0.27, unul dintre cele mai mici scoruri din lume. Dacă lipsa de separare a puterii executive de cea legislativă e inerentă sistemului democratic iar alte mecanisme de control a abuzului puterii nu există, acestea trebuie inventate. Mai mult chiar, aceste mecanisme trebuie statuate în legea fundamentală, și nu doar în legea electorală, pentru a evita tocmai ca puterea politică de la un
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
sau recesiune, supraviețuire chiar -, iar rațiunea sa de a fi, ființa umană în individualitatea sa, este tratată, atât în teorie, cât și în practică, drept un simplu element nesemnificativ în marele tablou al statelor. Drepturile nu mai sunt posesiile individului, inerente sieși prin naștere, ci niște "daruri" ale statului consfințite printr-un act fundamental. "Drepturile pozitive", "drepturile sociale", "drepturile câștigate" sunt tot atâtea expresii care semnifică acest fapt, că drepturile există prin bunăvoința statutului și nu prin valoarea intrinsecă a persoanei
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
duce la un câștig pentru societate, ci la o pierdere, pentru că se face prin pierderea acelui drept sau a altuia de către altcineva. Altfel spus, suma drepturilor egale e constantă la nivelul unei societăți. Expresia acestui fapt, că drepturile nu sunt inerente ființei umane, ci sunt rezultatul unei acțiuni pozitive a statului, ar fi aceea că autonomia, libertatea și inviolabilitatea persoanei există doar dacă este garantată de stat sau de consensul social patronat de către acesta. Mai mult decât atât, într-o societate
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
exegeză tematologică s-au reliefat toate marile teme prezente în țesătura textului, cum ar fi: tema copilăriei ca descoperire a lumii prin uimire, tema înstrăinării în mediul educativ de tip scolastic, tema fugii și a căutării refugiului. În studiul structural inerent desfășurării analizei, s-au folosit noțiunile de „principiu arhitectonic al textului”, „fluxuri ritmice” și „sintaxă ritmică” din repertoriul teoretic al Școlii Formale Ruse, semnat de Iurii Nikolaevici Tînianov, Boris Viktorovici Tomașevski sau Osip Maksimovici Brik. A fost de asemeni identificată
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
al tuturor neputințelor prin care trec iubitorii de Dumnezeu. Tonul său și curgerea lină a povețelor sunt surprinse într-o traducere de excepție realizată de Valentina Pelin, într-o limbă română perfect accesibilă cititorului contemporan, deși păstrând ușoare nuanțe arhaice inerente textului. Scrisorilor li se adaugă în ediția de față și alte câteva texte de o însemnătate inestimabilă, atât pentru teologi, cât și pentru istorici ai culturii monastice, cum ar fi Așezămintele de la Dragomirna (1763) și Secu (1778), Alcătuirea despre Rugăciunea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
asupra Textului) Un caz particular, desigur, îl reprezintă auto-traducerile. Este cazul unor scriitori celebri precum Panait Istrati, Vladimir Nabokov, Milan Kundera. Autotraducerea este în fapt, text de autor. Originalul și traducerea sunt auctoriale în același grad, auctorialitate care anulează defectul inerent al traducerii: lipsa de identitate între textul original și textul traducerii. Însăși diferența text primar/text secundar dispare. Supremația Autoimaginii este aici de necontestat, pe ambii versanți ai textului. Este un caz extrem, am putea spune, în care un singur
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și Portugaliei, un nou impuls a fost dat integrării europene de propunerea lui Jacques Dclors, Președinte al Comisiei din ianuarie 1985, acesta a propus celor douăsprezece membre ale Comunității o "mare aspirație colectivă" destinată să promoveze "reapariția valorilor de solidaritate inerente, în ceea ce are mai bun civilizația europeană". Era vorba de a defini în maniera lui Jean Monet un obiectiv mobilizator mai precis realizarea unei "mari piețe comune" și de a fixa date pentru a-l pune în practică, limita maximă
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
convențiile, să se înscrie în critica socială sau să articuleze idei, curente care pot eventual fi rezultatul unor mișcări sociale progresiste. Așadar, dacă cultura media promovează în mare măsură interesele clasei care controlează marile conglomerate media, atunci produsele acesteia sînt, inerent, implicate în conflicte sociale între grupurile aflate în concurență și dau glas unor poziții conflictuale, uneori promovînd forțe progresiste sau de rezistență. Ca urmare, cultura media nu poate fi considerată pur și simplu un instrument de dominare ideologică, ci trebuie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
teoretice de practică, să dezvolte o politică de opoziție orientată spre producerea unei schimbări treptate în cultura și societatea contemporană contribuind la dezvoltarea unei contrahegemonii ca reacție la hegemonia conservatoare din ultimii ani. O perspectivă critică vede cultura ca fiind inerent politică și, în multe cazuri, ca promovînd poziții politice specifice forțelor de dominare și de rezistență. O asemenea perspectivă vede cultura existentă ca pe un teren de luptă și decide să se alieze formelor de rezistență și contrahegemonie, împotriva forțelor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
neo-instituționalism în studiul comparativ al guvernării / 25 CASETA 2.1 Diversele abordări ale studiului guvernării / 38 CASETA 3.1 Normele sistemelor politice trecut și prezent 49 CASETA 4.1 Ideea de progres social și politic / 64 CASETA 4.2 Caracterul inerent subiectiv al dezvoltării politice / 69 CASETA 5.1 Legitimitate și legitimare / 77 CASETA 5.2 Statul și societățile plurale / 83 CASETA 6.1 Geografie și sisteme politice / 96 CASETA 7.1 Putem vorbi despre o "nouă" politică? / 120 CASETA 8
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
definiție generale, și astfel în esență comparative. Este imposibil să ne referim la insituții precum cabinetele, legislativele, partidele, etc. fără a face comparații. Ne putem închipui că ne preocupăm doar de o anumită țară, dar în realitate conceptele fundamentale sunt inerent comparative deoarece se aplică instituțiilor care există în mai multe țări, dacă nu chiar în toate. Din moment ce nu putem analiza politica guvernamentală dintr-o țară fără ajutorul acestor concepte, și din moment ce ele devin coerente doar dacă se aplică și altor
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
La aceasta urma să se adauge o dependență ideologică prin care statelor non-occidentale li se transmitea că modelul vestic de guvernare era superior din punct de vedere politic (Chilcote, 1981: 296-312; Hopkins și Wallerstein, 1982: 41-82). CASETA 4.2 Caracterul inerent subiectiv al dezvoltării politice Un exemplu viu al caracterului subiectiv al dezvoltării politice a constat în mult dezbătuta problemă privind dreptul membrilor grupurilor minoritare (în special grupurile religioase) de a adopta practici considerate de majoritatea populației ca fiind regresive. Problema
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în lume nu au fost stabile. Doar în regiunea atlantică și în majoritatea țărilor din Commonwealth a existat un nivel ridicat de stabilitate. Căderea comunismului în Europa de Est a spulberat și ea opinia că sistemele cu un singur partid puternice erau inerent stabile. Partidele joacă într-adevăr un rol important în recrutarea elitei politice, atât în forurile legislative, cât și, într-o măsură mai mică, în guvernele naționale. Partidele joacă un rol mai puțin important în elaborarea politicilor, chiar și în țările
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sau Japonia sunt privite ca fiind în mod tradițional centralizate; același lucru pare să fie valabil și în cazul multor țări din America Latină, dacă nu în toate. Pe de altă parte, țări precum Statele Unite, Marea Britanie și Germania sunt privite ca inerent descentralizate. Într-adevăr, deși în ultimii ani, în Europa de Vest, presiunea pentru descentralizare a crescut, tradițiile trainice persistă și par a justifica în continuare faptul că unele state rămân centralizate în timp ce altele sunt descentralizate. Astfel, centralizarea franceză pare să fie consecința
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sfârșit, există cazuri în care prim-miniștrii sunt simpli deținători de funcții (așa cum erau majoritatea prim-miniștrilor francezi înainte de 1958). În unele țări precum Belgia, Austria și chiar Marea Britanie au existat alternativ prim-miniștri "puternici" și "slabi". Astfel, modelul este inerent flexibil: condițiile politice generale, situația specifică și calitățile deținătorilor de funcții sunt factorii care par să justifice, mai mult decât instituția în sine, gradul de limitare a rolului prim-miniștrilor, sau, dimpotrivă, gradul în care aceștia sunt lideri puternici. Președinți
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în timpul guvernelor britanice de stânga (Griffith, 1985: 207-22). Exemplele nu sunt neapărat tipice, dar faptul că membrii sistemului judecătoresc provin adesea din rândul segmentelor înstărite pare să constituie un temei pentru a sugera că în rândul lor există o tendință inerentă spre conservatorism. Au existat semne ale unei tendințe contrare în unele țări, în special în Italia și într-o măsură mai limitată în Franța. Începând cu anii '70 s-au constituit grupuri de judecători mai "progresiști". A existat, în special
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
copt și târziu; copacii mă privesc de sus fără a-și zbengui prea tare coroanele pe jumătate golașe; în cuiburi de ciori, rămase pustii, domnește acum liniștea absolută; câinii se gudură pe lângă mine așteptând ceva bun de mâncare. Încăierările sunt inerente dar și inutile în același timp în acest context: așteptări mari, câștigul zero. Nu am ce să le ofer deocamdată, dar degeaba... Mă simt ceva mai bine, aerul curat îmi oxigenează plămânii creierul judecă normal. Îmi clătesc ochii ,,numărând’’ în
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
și au ajuns la concluzia că după încetarea tratamentului controlul perceput asupra anxietății continuă să crească, dar numai în cazul pacienților care au fost distrași în timpul exercițiilor de expunere. Pericolele terapiilor comportamentale Terapiile comportamentale prezintă anumite pericole. Cel mai important, inerent în cazul acestor proceduri, este posibilitatea sensibilizării. Un principiu de condiționare spune că expunerea la stimulul temut care are ca rezultat o reducere a anxietății va diminua frica resimțită în viitor. Expunerea de scurtă durată, în care anxietatea nu scade
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
observat o serie de autori (Kenardy et al., 1996; Rose și Bisson, 1998), există dovezi empirice insuficiente care să susțină intervențiile rapide de scurtă durată, cum ar fi debriefingul, după o traumă. Nu înseamnă că acesta este inutil; deficiențele metodologice inerente ale studiilor existente pur și simplu nu permit formularea unor concluzii ferme. Se impune necesitatea unei evaluări riguroase a strategiilor de tip debriefing, dar sînt și o serie de probleme fundamentale asupra cărora nu există un consens. Ce este de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
dimineața devreme. Nu voi mai face asta niciodată). Cu toate acestea, vinovăția caracterologică are un potențial mult mai problematic (S-a întîmplat din cauza mea, pentru că nu sînt bun de nimic). În astfel de cazuri, terapeutul trebuie să evidențieze erorile logice inerente din autoevaluarea pacientului, subliniind distincția dintre un comportament rău sau imprudent și o persoană rea. Această strategie este deosebit de importantă în tratamentul unei persoane care a săvîrșit în timpul evenimentului traumatic, fără nici o îndoială, un lucru rău: de exemplu, din greșeală
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
aceeași în toată perioada de definitivare a ediției de față (începând cu volumul I). Suntem convinși că, în condițiile complexe de după Revoluția din decembrie 1989, evocarea unor tradiții democratice, totuși indiscutabil „europene“ ale vieții politice românești - cu luminile și umbrele inerente oricărui început -, precum și a unor figuri exemplare din trecutul nostru (dintre care se detașează, în aceste volume, chipurile regelui Carol I și al lui I.C. Brătianu, ale căror merite reale de făuritori ai României moderne nu au fost cunoscute de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
toate afacerile ce priveau administrațiile rusești. Advocatul de care vorbim se numea Constantin Ștefănescu-Șuhățeanu, supranumit și Vulcan din cauză că era înalt și oacheș. Era fratele lui Barbu Delavrancea. Epoca de ocupație rusească a fost însemnată și prin multe drame rămase necunoscute, inerent, firește, războiului. Iată o întâmplare ce mi-a povestit-o d. colonel Obedenaru, căpitan la Comenduirea pieței pe timpul războiului din 1877. Îl las să vorbească: „Aveam obiceiul, pe când eram la Comenduirea pieții, ca în fiecare dimineață - dimineața de tot - să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ministerul Basarabiei care reprezenta guvernul central. Am cunoscut atunci pe aproape toți fruntașii politici, care erau, de fapt, făuritorii Unirii și care la început erau toți în același partid. Nu începuse încă risipirea lor prin diferitele partide din țară, cu inerentele lor neînțelegeri. Am cunoscut pe Pantelimon Halipa, Ion Pelivan, doctor Ciugureanu, Ion Costin, Vasile Bîrcă, Anton Crihan și mulți alții. Ion Inculeț era fiul unui țăran chiabur din jurul Chișinăului. Familia lui se stabilise, după moartea tatălui, la Chișinău. Locuia la
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]