4,059 matches
-
disperarea și neputința ating paroxismul. Apariția unor monștri arhetipali, devoratori potențează aceste trăiri agonizante. Traversând un asemenea calvar, individul respectiv se poate identifica și empatiza cu martirii din istoria umană. Decodificând simbolic, matricea perinatală II, ea înseamnă experimentarea plenară a infernului, când, așa cum scria Grof (1998, p. 141), omul traversează „o tortură emoțională și fizică insuportabilă, fără nici o speranță de scăpare”. Sumarizând, această matrice semnifică pentru ființa umană una dintre cele mai crude și mai terifiante experiențe de care poate avea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
stipulează în cartea sa, Tărâmurile inconștientului uman (1983), substanțele psihedelice sunt amplificatori ai conștiinței, care prilejuiesc autoexplorări profunde, cu dezvăluirea unor vestigii psihologice (preponderen traumatice), inaccesibile mijloacelor standard. Consumul sălbatic și abuziv de droguri, fără un control specializat, scenele de infern dantesc, cauzate prin derapajele psihologice și comportamentale ale mișcării hippie, au condus la proscrierea oficială de către guvernul american a utilizării psihedelicelor, inclusiv în beneficiul terapiei și al cercetării. Așa cum am mai consemnat și anterior, această interdicție secantă și nenuanțată, nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și morminte, de Sábato, vorbește despre starea noastră de adormire ca despre „o vremelnică periferie a morții, tărâmurile prevestitoare în care facem ucenicia marelui somn, biete zvonuri nedeslușite ale întunecoasei aventuri de pe urmă, ciorne neclare ale misteriosului text final, cu infernul pregătitor al coșmarurilor“. Suntem oare în stare să acceptăm că în fiecare noapte, cu fiecare somn, ne facem „ucenicia“, în așternutul nostru confortabil și parfumat? E prea mult pentru cineva care vrea doar să se odihnească și, eventual, să viseze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
în Occident. A fost dezbătută tema "Meditațiuni asupra Iadului"710 care începea cu prezentarea a trei citate: ale Sfinților Bernard, Ieronim, Carol Boromeu, toate ilustrând groaza celor care au înțeles ce înseamnă iadul. În demersul său, autorul a demonstrat existența infernului, care era acceptat în forme diverse atât de popoarele barbare, cât și de protestanți, apoi a fost făcută o descriere a acestui loc de suferință veșnică și pedepsele ce îi așteaptă pe cei care ajungeau acolo. Textul a fost redactat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
invitat: "Am înțeles atunci că o mână, poate, pentru cine știe să o observe, să reflecte emoțiile la fel de bine ca și un chip". Idealistul a descoperit că misiunea sa este de distrugere, că nu-i rămâne decât să plece "în infern" pentru o moarte probabilă și dorită care va pune capăt viselor sale. Gazda îl privește atunci (O welch ein Licht!) și va termina prin a răspunde la luarea lui de rămas bun printr-un singur cuvânt, murmurat foarte încet: "Adio
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
să mă strecor ca șarpe în camera de alături și târându-mă așa pe jos, să le rog pe surorile lor și pe servitoare să facă un pic de liniște"503. Este vorba de o temă recurentă și care caracterizează infernul lui Kafka care nu poate decât să se închidă în sine însuși 504 și asupra lui însuși și să lucreze. Intruziunea celuilalt se impune sub o formă acustică, vacarmul tatălui care "râde și cântă, bătând din palme pentru a-l
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sunt oare cea mai zâmbitoare specie din toată speța feminină? Poate pentru a păstra un fel de mască?" 265 Palatul Bardo din Tunis, transformat în muzeu arheologic. 266 Quatrième Belvédère, p. 87, "Perseverența femeii este capabilă să schimbe toate torturile infernului într-un trandafir unic", (Mishima). 267 Troisième Belvédère p. 224. 268 Marguerite Yourcenar, Mishima ou La vision du vide, Gallimard, 1980, p. 26. 269 La Mandiargues referentul semnelor de multă vreme rătăcit în povestirea și în frază pare să ia
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
1, ff. 88-95). Vezi și amintirile lui Vasile Lazăr - care a intermediat `nt`lnirile lui Vladimir Macoveiciuc cu liderul legionar Filon Lauric, `nsoțit de Nistor Chioreanu, precum și schimbul de mesageri `ntre partizanii bucovineni și legionarii din București -, Șase ani `n infern, Editura Marineasa, Timișoara, 2000, pp. 11-17. Vladimir Macoveiciuc avea să fie ucis pe 8 iulie 1946 la Vicovu de Jos - ASRI, fond „D”, dos. 144, f. 435; Adrian Brișcă, Radu Ciuceanu, op.cit., p. 192 (document de la ASRI, fond „P”, dos
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
linie moartă la șstațiaț Târgu Frumos XE "Târgu Frumos" unde ne-au ținut toată noaptea și vagoanele s’au Încins, căldura a devenit insuportabilă. Atunci am Început să ne dăm jos hainele de pe noi. Noaptea șa douaț a fost un infern. O parte din noi au Înebunit, au Început să sară, să țipe, să muște. Trebuia să te lupți cu ei să nu te omoare, și dimineața s’au văzut destui morți Între noi. Marți dimineața am crezut că are să se
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
spunem că ieșirea Greciei din zona euro va fi însoțită de un impact negativ atât pentru Grecia, cât și pentru euro-zonă. Prin ieșire, grecii vor intra într-un cerc vicios al instabilității monetare și financiare. Abia atunci ar putea vedea infernul. Semnalul este deja dat. Retragerile masive din bănci ne spun că puțini oameni, cu adevărat raționali, greci sau străini, ar putea avea încredere în revenirea la drahmă. În aceste momente, țara nu poate ține stabilă o monedă proprie. Inflația va
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
aibă nici un fel de inițiativă. Orice cetățean mediocru ajuns șef într-o amărâtă de instituție își va căuta și va cultiva în jurul său pe unii și mai proști și mai mediocrii. Îl va dușmăni și-i va face viața un infern colegului care a avut curajul să-i vorbească în ședință sau care crede el că a ridicat ochii la amanta lui. Amanta este adevărata instituție la noi. Ea știe tot,ea face tot, ea decide tot. Tot amanta avansează ,,supușii
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
apărută la Editura Humanitas, București, 2014. Iată descrierea despre care vorbim: Or, (...) indulgențele s-au răspândit enorm după ce credința în purgatoriu a devenit o dogmă. Tradus pe înțelesul tuturor, perioada pe care păcătosul va trebui s-o petreacă în acest infern provizoriu și purificator poate fi redusă parțial sau chiar anulată dacă, în timpul vieții sale pământești, păcătosul spune cutare rugăciune, săvârșește cutare faptă, face cutare gest pios, sau dacă, după moarte, apropiații săi îi plătesc pomeniri ori se roagă pentru sufletul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
drept vorbind, sufletul lumii acesteia și misterul transcendentului în imanență. El nu va avea din universul nostru decât carcasa materială. Și probabil din firimiturile acestei case care și-a pierdut rostul, el va strânge lemnele cu care să-și încălzească infernul".Partea diavolului, Editura Humanitas, București, 2006, p. 24. 3 C.G. Jung arată: Suntem un neam orbit. Trăim doar la suprafață, doar în ziua de azi și nu ne gândim la ziua de mâine. Ne purtăm răul cu trecutul, neîngrijindu-ne
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a crematisticiica intrinsec absurdă"; a treia dimensiune este dată de ,,spectacolul mizeriei populare". Capitalismul, Editura Institutul European, Iași, 2001, vol. I, pp. 112-115. 3 Jean Baechler arată: ,,Pervertirile gemene ale fascismului și comunismului, care au făcut din secolul XX un infern și o rușine pentru specia umană, sunt produse ale anticapitalismului". Capitalismul, Editura Institutul European, Iași, 2001, vol. II, p. 196. 4 Jean Jeacques Rousseau, arată: ,,De aceea consider că subiectul acestui Discurs (se referă la opera sa - n.n.) constituie una
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Memorialistica a fost pe vremea comunismului fructul oprit, marea revelație adusă în literatură de anul revoluționar 1989. Piața editorială românească a fost pur și simplu invadată, după căderea comunismului, de mărturii fundamentale privind viața politică și culturală din perioada interbelică, infernul sistemului concentraționar comunist, viața literară în intervalul 1950-1989, luptele scriitorilor cu cenzura și, mai recent, mărturii din interiorul aparatului, aparținînd unor foști demnitari comuniști din vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu. Principala revelație oferită de apariția acestei cărți este
Stuff and Whatever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12554_a_13879]
-
și a celor care sechestrează, Italia care face pe toți să danseze... și mai știu eu ce... Zbieretele unei libertăți totale vibrând în mijlocul constrângerii noastre teribile de la interminabila coadă de la benzină... Cruzimea decurge ( și) din puritate, ( din excesul ei, tiranic)... Infernul conștiință încărcată... Tipii inferiori silindu-se să intre în societatea celor ce li se par superiori, printr-un exces de informație, de cleveteală și de bârfe crezând că astfel restabilesc echilibrul... Foamea, fiica puterii. Foamea ca sursă a puterii umilitoare
Creionul de argint by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13688_a_15013]
-
familie înstărită, de intelectuali evrei din Maramureș, o adolescență și o tinerețe petrecute în mediile artistice românești și pariziene, o maturitate plină de capcane și o senectute încărcată de melancolii și de izbînzi spirituale. Victimă a holocaustului, a trăit direct infernul lagărelor naziste, scăpat ca prin minune - singurul, de altfel, din familia sa - și socotind această întîmplare drept miracolul celei de-a doua nașteri, el s-a convertit la creștinism și a îmbrățișat confesiunea catolică, a crezut, apoi, pentru o clipă
Desenul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13696_a_15021]
-
unui centru de mașini sau în pântecele încins al uzinei", diferența ține doar de instrument, iar nu de vocație sau responsabilitate. Pe acest fundal al "angajării’, delimitarea "adversarului" de exponenții spiritului partinic se operează previzibil și vulgata partinică releagă în infern pe esteticienii "idealiști", adepți ai "artei pentru artă". "Tendința" artei, capacitatea ei de a incorpora și ilustra credibil mesajul partinic, și aici conformitatea cu preceptele leniniste de la 1905 este vizibilă, separă creația dedicată "poporului" de domeniul nefrecventabil al textelor "șovăitoare
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
ales în grupul diversionist nu s-au temut oare că ați putea trăda cauza sovietică, divulgând românilor secretele operațiunii? Contau probabil pe faptul că sunt evreu, care a gustat din plin veninul teroarei legionare! Războiul v-a purtat și în infernul de la Stalingrad. Ce experiențe ați trăit acolo? Soldat într-o formație de geniu (basarabenilor nu li se încredințau pe-atunci armele), am fost expus doar atacurilor aeriene. Astfel, neîncrederea autorităților ne-a salvat multora viața - mai mult, ne-a salvat
Mihail Friedman "Cultura - un imperiu al binelui" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16601_a_17926]
-
în sine se revelă drept o zădărnicie dementă. Imaginii utopice a individului ce se ameliorează prin concursul social, pe făgașul ideologiei, îi corespunde imaginea individului ce se pierde prin sine însuși. Chiar interiorizarea nu e decît o bolgie a unui infern atașat ființei: "Pentru noi nu există scăpare/ decît să fugim înlăuntrul nostru atît de adînc/ încît lovindu-ne de propriile suflete/ să constatăm că sîntem bieți soldăței de plumb// copii mai deștepți ori aproape cretini/ cînd vor, orice vor fac
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
Orwell în 1984 sau de Huxley, în Minunata lume nouă, în care categoriile de sunt înlocuite însă cu specii ciudate de "Vărgați" și "Sfrijiți", hălăduind, într-o continuă dezorientare, pe un acoperiș părăginit, ce ține loc de paradis și de infern deopotrivă, un fel de azil de noapte celest, în care promiscuitatea, meschinăria, violența sunt - ca și în lumea reală - la ele acasă. Personajele bălmăjesc într-una, fără noimă, bombănesc, fiecare pe limba lui: "Sfrijitul 1: (care a privit scena tot
Ithaca, estetica și "est-etica" by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16629_a_17954]
-
se înfățișează dominat de trei figuri emblematice: geniul atemporal, Amorul de plumb, răsturnat, cu aripile prăbușite, cadavrul feminin, expus pe catafalc. Lor le corespunde o figurare demoniacă, de asemenea întreită: "Demonii bacovieni nu sînt Monis, Eac și Radamante, judecători în infernul antichității, numele lor e Poe, Baudelaire, Rollinat - și este perfect de înțeles că într-o lume damnată din cauza viețuirii în proximitatea funestă a poeziei trei poeți defuncți să apară ca genii rele, negatoare, salutînd sarcastic opera urmașului". Culegerea Scîntei galbene
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]
-
poeziei trei poeți defuncți să apară ca genii rele, negatoare, salutînd sarcastic opera urmașului". Culegerea Scîntei galbene provoacă o "surpriză" și anume poezia Note de primăvară, "cu totul singulară în opera lui Bacovia prin aceea că reprezintă o ieșire din Infern, o cîntare a încrederii, a luminii, a frăgezimii aurorale". "Excepția" nu i se pare însă comentatorului una "contradictorie". Deoarece, pe de o parte, între albul absolutizat din poezia menționată și negrul purtat de florile carbonizate, de metalul ars, de mangalul
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]
-
lui Bacovia nu coboară din transcendentalitatea ei, ci își lărgește aria de la orașul provincial la o întreagă societate, adică la societatea așa cum o vedea un Max Nordau (foarte citit în epocă), i se pare a fi o altă față a Infernului - sau o contemplare a Infernului". Celor trei demoni literari pomeniți, li se alătură "hidosul burghez" și partenera lui, "femeia modernă". Clădit pe același principiu ca și Plumb, cel de-al doilea volum al lui Bacovia își amplifică, în fond, suprafața
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]
-
transcendentalitatea ei, ci își lărgește aria de la orașul provincial la o întreagă societate, adică la societatea așa cum o vedea un Max Nordau (foarte citit în epocă), i se pare a fi o altă față a Infernului - sau o contemplare a Infernului". Celor trei demoni literari pomeniți, li se alătură "hidosul burghez" și partenera lui, "femeia modernă". Clădit pe același principiu ca și Plumb, cel de-al doilea volum al lui Bacovia își amplifică, în fond, suprafața vizionară prin anexarea socialului. El
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]