4,131 matches
-
et nous prennent nos amants!..." [ibidem, p.224]. Pierzându-și complet demnitatea statutului, contele Muffat o tratează pe Nana că pe o femeie de rang înalt: "Îl l'appela madame; îl s'estimait heureux de la revoir" [ibidem, p.223, 290]. Interferențele sociale acționează în ambele sensuri, provocând o miscare socială ascendentă și una descendentă. Imitarea Parizienei va fi mai mult sau mai putin reușită, în conformitate cu etajul ierarhic 352. Mișcarea ascendentă caracterizează metamorfozele stării sociale a femeilor din paturile de jos și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de hotar ale semanticii vocației din Puterea sufletească. Oarecum, această schiță nu se suprapune schemei determinismului prin finalitate, pentru că operațiile cuprinse de aceasta din urmă limitarea zonei de valabilitate a determinismului prin cauzalitate și universalizrea legislației finalității apar printr-o interferență care atribuie naturii ceea ce aparține culturii ("non-naturii"), anume scopul; și atribuie culturii ceea ce aparține naturii ("non-culturii"), anume un temei natural pentru ideal. Prima schiță a vocației se completează cu câteva judecăți despre două categorii de oameni mari: "sunt oameni mari
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
utilizate exclusiv pentru descrierea pacing-ului antibradicardic. Pozițiile I, II și III menționează camerele unde au loc stimularea, detecția și respectiv răspunsul la detecție (triggering sau inhibiție) . În acest context, sensing-ul se referă specific la detecția depolarizărilor cardiace spontane sau a interferențelor care sunt interpretate ca depolarizări cardiace spontane, apărute în afara perioadelor refractare ale generatorului de puls. Poziția IV este utilizată numai pentru indicarea prezenței (R) sau absenței (O) unui mecanism de modulare a frecvenței. Poziția IV este astfel unică, ea referindu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
și de istorie și critică literară a secțiunii a III-a, Științe sociale. Comitetul de redacție era alcătuit în 1962 din Const. Ciopraga, G. Istrate, I. D. Lăudat, N. I. Popa, Valeriu Stoleriu, Ariton Vraciu. Rubrici: „Studii, contribuții, interpretări”, „Evocări”, „Comentarii”, „Comemorări”, „Interferențe”, „Poetică și limbaj”, „Puncte de vedere”, „Perspective istorico-literare”, „Perspective de cercetare literară”, „Recenzii”, „Note”. Conține articole de lingvistică generală și comparată, de istorie a limbii române, de lingvistică romanică, germanică, slavistică, de stilistică și poetică, folcloristică, istoria literaturii române și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285340_a_286669]
-
realiza o limită de separație netă între sistem și solvent se folosesc celulele glisante ca în figura de mai jos: Din figură se vede că pe măsură ce difuzia avansează, schimbarea de concentrație este observată optic prin absorbția luminii sau prin metoda interferenței. În continuare vom reda variația concentrației (a) și a gradientului (b) corespunzător în timpul difuziei: Se observă că după un timp dat t, de la începutul difuziei, concentrația scade în partea soluției (sistemului) și crește simetric în partea mediului de dispersie (solventului
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
sociale. I. Comunicarea politică: obiect incert Comunicarea politică este un obiect de studiu greu de definit, întrucît se sprijină pe concepte deja supraîncărcate de sens, ale căror relații nu pot fi decît problematice și ale căror manifestări sînt multidimensionale. 1. Interferența: comunicare politică. Trebuie să ne impacientăm pentru că expresia "comunicare politică" este imprecisă, deoarece termenii care o compun sînt polisemantici? Comunicarea este un concept caracterizat printr-o supraîncărcătură de sens, în limbajul obișnuit și în diversele discipline, situația ei înrăutățindu-se
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
de Munte în fiecare vară, ținând aproximativ o sută de comunicări despre literatura, cultura și istoria maghiară și despre legăturile literar-culturale româno-maghiare. Ca istoric literar, B. n-a reușit să realizeze mari sinteze reprezentative. În schimb, a contribuit la studierea interferențelor spirituale româno-maghiare cu multe date noi, pe care le-a publicat sub formă de articole, note, materiale documentare în „Dacoromania” și în „Erdélyi Irodalmi Szemle”. A scris cu predilecție despre personalități ale trecutului cultural maghiar care au avut legături cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285750_a_287079]
-
operă mai amplă, întinsă, voluminoasă (etc.) permite o sporire a complexității, a tensiunii și a amplorii operei; Alte obiective; de urmărit: 1. structura operei literare; moduri de organizare și de expunere compozițională; 2. apartenența la un gen, la o specie (interferențe Ț eventuale Ț de gen, de specie); 3. mesajul operei; 4. tema operei; 5. semnificațiile titlului; 6. raportul dintre autor și lumea prezentată sau evocată în epocă; (cât de mult se apropie sau se depărtează autorul de realitatea istorică; deci
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
1. comuniunea om Ț natură; 8. dorul; 2. jertfa pentru creație; 9. jalea; 3. moartea; 10. înstrăinarea; 4. viața; 11. revolta; 5. iubirea; 12. ireversibilitatea timpului; 6. binele; 13. aparența înșelătoare; 7. răul; 14. etc. Alte obiective; de urmărit: 1. interferența literaturii populare cu cea cultă (autori consacrați care au scris basme, legende, balade, doine etc.); 2. corespondența cu literatura cultă (ex.: a. doina de jale Ț elegia; b. Cântecul despre soartă Ț meditația; c. strigătura Ț epigrama; d. basmul Ț
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
personaj, în cadrul unui dialog (sau al unui monolog); - narațiunea se desfășoară în timp și în spațiu (deci este, în egală măsură, o modalitate temporalo - spațială); - de aici: împletirea cu celelalte moduri de expunere (descrierea, dialogul, monologul); Procedee specifice narațiunii: a. interferența planurilor; b. antiteza dintre personaje; c. rememorarea și evocarea unor momente semnificative; d. reflectarea în conștiința unui personaj, a unor evenimente; e. ramificarea unor conflicte f. îmbinarea națiunii cu descrierea, cu monologul interior. Evitarea monotoniei, a formei liniare a narațiunii
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
trecut; accentul cade pe evocare; d. memorialistică: axată tot pe evocare, (dar) a drumului formării unui personaj; e. psihologică: analiza stărilor sufletești ele personajelor; f. didactică. C. a. simplă: liniară, axată pe un conflict central; b. complexă: ramificată, bazată pe interferența conflictelor. Alte caracteristici: - la nivel morfologic:accentul cade pe verb, pe locuțiunile verbale etc., ca forță motrice a acțiunii; în timp ce în descriere, ca imagine picturală, pe grupul nominal (substantive, adjective etc.) sau pe verbe statice; - timpurile verbale: imperfectul, perfectul simplu
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
dicțiunea, mai ales în cazul dramei în versuri, este amenințată să devină mai puțin fireascăl se ajunge la un compromis între intonația firească a frazei și cerințele unei declamații mai mult sau mai puțin teatrale. Alte obiective, de urmărit: 1. interferența cu alte genuri, cu genul liric - prin monolog, cu genul epic- prin relatarea unei întâmplări etc. SPECII LITERARE DOINA - este o creație lirică; aparține literaturii populare; deci, autor(i) anonim(i); caracter colectiv; transmitere prin viu grai etc.;circulă într-
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
deoarece metodele de investigație au rolul de al ține pe cercetător la distanță de opinia sau înclinația personală. Nu, pentru că diferitele întrebări și lucruri pe care le alege ca să le studieze sunt bazate pe opinia și înclinația personală. În general, interferența dintre valori și obiectul de cercetare se întâmplă rar și la un nivel scăzut în domeniul științelor naturii. Însă, există o controversă considerabilă asupra măsurii în care sociologii și ceilalți oameni din domeniul științelor sociale pot sau ar putea să
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
importante în structura socială a țării noastre, dar mulți oameni au rămas ancorați de vechile concepții și valori. Schimbările culturale răspund noilor nevoi și dorințe ale indivizilor și grupurilor umane care sunt generate de un complex de factori economici, de interferențele culturilor și în special de interrelațiile lumii de azi. Nici o schimbare nu se realizează simultan în întreaga societate. O schimbare într-un domeniu nu este urmată obligatoriu de schimbări în alte domenii ale culturii, fapt ce poate cauza tensiuni culturale
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cetățenia putea fi acordată numai străinilor de religie creștină, deci nu și evreilor), a declanșat revărsarea valului antisemit în societatea românească. Frustrarea a cuprins opinia publică autohtonă, care a simțit că independența câștigată pe câmpul de luptă este ciuntită de interferențele Marilor Puteri care obligau la revizuirea constituției în contra spiritului românesc. Obținerea independenței de stat a legitimat și prilejuit politic elevarea principatului România la rangul de regat, iar pe Carol la titul de rege (10 mai 1881). Monarhia devenea, astfel, cupola
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
chintesența identitară a popoarelor. În opoziție cu inclusivismul patriotismului civic cimentat pe cetățenie și binele public, patriotismul etnic este exclusivist. Bărnuțiu protestează în termeni vehemenți împotriva "străinismului", promovând o formă de purism național, un românism purificat de orice fel de interferențe din afară care să altereze instituțiile strămoșești. În doctrina bărnuțiană găsim elementele unei pedagogii a xenofobiei, anti-străinismul pe care îl militează fiind consecința extremă a patriotismului definit pe coordonate etnice. Bărnuțiu este alarmat de constatarea că niciodată spiritul național n-
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al III-lea, al IV-lea și al V-lea ale PCR ținute în 1924 (Viena), 1928 (Harcov), respectiv 1931 (lângă Moscova) s-au desfășurat sub semnul unei astfel de "confuzii", drept care ele trebuie interpretate ca rătăciri doctrinare cauzate de interferența Cominternului în afacerile domestice ale Partidului. Apostazia Partidului la doctrina antinațională este astfel desăvârșită. Concluzii: renaționalizarea memoriei istorice românești. Inițiate timid încă din anii '60, autohtonizarea politică și autarhizarea culturală românească se intensifică progresiv, atingând cote maxime spre sfârșitul anilor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
laturile cubului înscris în sferă reprezintă universaliile ontologice apa, pământul, focul, aerul; * vârfurile triunghiului înscris în fețele cubului (laterale, bază) sunt definite de structurile de semnificație ritul, ritualul, ceremonialul. Coordonatele spațio-temporale ale mitului sunt reprezentate de dans și de muzică. Interferența notațiilor ritmice construiesc, în același timp, un spațiu temporal, dar și o temporalitate spațială. "Categorie a imaginarului" 105, mitul se structurează polifonic, instanțele discursive fiind realizate de text, muzică și dans. Liantul structural dintre cele trei instanțe semantice este construit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
precedă orice formă și susțin orice creație(...). Cufundarea în apă simbolizează (...) regresiunea în preformal, reintegrarea în modul nediferențiat al preexistenței." 196 Cele trei "praguri" existențiale nașterea, nunta, înmormântarea construiesc o matrice semantică a apei a cărei procesualitate este realizată de interferența simbolismelor: distrugerea maleficiilor, denominația, consacrarea socială, trecerea și pe-trecerea lumii. Metamorfoza apei deschide porțile dintre lumi, lumea "de aici" și lumea "de dincolo", convertind "trecerea" și "petrecerea" la etern: de exemplu, în Africa de Nord, se aruncă apă peste pașii celui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fie sănătos, să crească, să aibă mulți copii și multe bogății. 198 În Bucovina, ritualul nașterii, al nunții și al înmormântării prezintă elementul acvatic procesual, ca structură de semnificații arhaice, prezentificate prin "gest", "muzică" și "dans", aflat într-o continuă interferență cu celelalte universalii ontologice focul, aerul, pământul. a. Nașterea La naștere, apa apare sub forma unor "praguri" existențiale care, o dată oficiate, deschid drumul pământesc al nou născutului. Fiecare moment, care precede sau urmează nașterii propriu-zise, este învestit ritualic: apa desface
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
flăcării. Pe plan microcosmic, focul are rolul de a transforma virtualitățile materiei în stare manifestă care să pună în mișcare potențialitățile gnoseologice ale umanului. Caracteristica principală a focului, de punere în act a puterilor latente ale elementelor arhetipale, face posibilă interferența permanentă, dintre universaliile ontologice. Astfel, într-o colindă bucovineană, apa se naște din foc care, la rândul lui, își are obârșia în "pomul vieții": "Acolo-n jos și mai în jos, / Pe cel câmpușor frumos, / Sunt doi meri mândru-nfloriți
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
găini găinățate, / În pod aruncate. Da, eu să fiu păuniță, / Podoghiță, / De la munte scoborâtă, / De toată lumea iubită, / Feciorii ce m-or vedea / În brațe că m-or lua, / În frunte m-or săruta, / În fruntea jocului m-or purta!"434 Interferența dintre sacru și profan transformă valențele focului într-o reminiscență anistorică a unui illo tempore în care sacralitatea a căpătat față umană. Pentru rememorarea ritualică a unor scene biblice se fac, în Joia Mare, de dinaintea sărbătorilor pascale, focuri în ogrăzi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
centrului", fiind marcat de "stâlpul cosmic" care încadra satul în universal, dobândind, astfel, valențe sacre. Acest stâlp cosmic avea rol apotropaic și desăvârșea satul arhaic.452 CAPITOLUL II EPISTEMA LINGVISTICĂ A SPAȚIULUI IMAGINAR II.1. EPISTEMA LINGVISTICĂ UN SPAȚIU AL INTERFERENȚELOR Din punct de vedere filosofic 1, episteme reprezintă, pe de o parte, cunoșterea adevărată, științifică, opusă lui doxa, respectiv, cunoașterea teoretică, aflată în opoziție cu praktike și cu poietike. La Platon, eidos și episteme sunt "solidare", episteme, adevărata cunoștere a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
spiritual pe care comunitatea tradițională și-l asumă de la leagăn până la mormânt: "Foaie verde de-avrământ, / Cât am umblat pe pământ, / Am cântat și-am să mai cânt / Până m-or băga-n mormânt, / C-așa am fost eu făcut."221 Interferența genurilor transformă "cântul" în "poveste" a propriei vieți în care personajul liric are valențele unui indice al narativității: "Nu pot citi și nici scrie, / Să-mi pun doru pe hârtie; / Nu pot scrie, nici citi, / Știu din gură-a povesti
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ȘI SEMNIFICARE 18 I.2. SPAȚIUL IMAGINAR 33 I.2.1. DE LA ARHETIP LA IMAGINE MITICĂ 39 I.2.2. SEMNIFICAȚIE ȘI PROCESUALITATE 48 CAPITOLUL II EPISTEMA LINGVISTICĂ A SPAȚIULUI IMAGINAR 111 II.1. EPISTEMA LINGVISTICĂ UN SPAȚIU 111 AL INTERFERENȚELOR 111 II.1.1. LIMBAJUL POETIC STRUCTURĂ 114 ȘI FUNCȚIONALITATE 114 II.1.2. SEMNUL POETIC PREDICAȚIE ȘI DEVENIRE 116 II.2. DISCURSUL POETIC 117 II.2.1. SISTEME DE SEMNE 117 II.2.2. INSTANȚE DISCURSIVE 119 II.3
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]