KorAP: Find »[drukola/base=interpersonal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...149 150 151 ...159 >

3,967 matches

Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319

variate (abordare interpersonală, experiențială, feministă...). O terapie centrată pe persoană Terapia prezentată este puternic individualizată și centrată pe persoană. Terapeutul își adaptează tratamentul ținând cont de formularea cazului și de particularitățile și preferințele persoanei. Această terapie valorizează experiențele emoționale și interpersonale atât în cadrul terapiei cât și în afara ei. Ea combină intervenții directive și intervenții non directive, motivaționale și non motivaționale. Ea lucrează ambivalența persoanei. Această terapie impune angajarea personală a terapeutului, deoarece travaliul terapeutic cu persoanele suferind de bulimie poate fi

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
cerințele pacientului. Un terapeut femeie este adesea preferabil pentru practica terapiilor corporale și feminine. Rezultate și perspective Terapiile actuale dau rezultate modeste. Farmacoterapia bulimiei nu ajută suficient decât o mică parte dintre persoanele cu această problemă. Terapia cognitiv-comportamentală și terapia interpersonală nu vindecă, în medie, decât o persoană din două. Este suficient spațiu, deci, pentru apariția de noi tratamente mai eficiente. Mai multe abordări terapeutice recente par promițătoare. Utilizarea „ghidurilor pentru a te ajuta singur” (self-helf books) este eficientă ca adjuvant

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
care îi permite să-și păstreze starea de abstinență. Ansamblul acestor terapii a fost reluat într-un program dezvoltat de către Monti. Acest program este centrat pe gestionarea competențelor intrapersonale (controlul dorințelor de a bea, al furiei, al gândurilor negative...) și interpersonale (comunicarea non verbală, competențele legate de capacitatea de a asculta, modalitățile de a primi și de a formula critici...). Asocierea terapiilor cognitiv-comportamentale cu agenți farmacologici Terapiile cognitiv-comportamentale sunt compatibile și au efecte aditive cu tratamentele farmacologice cum ar cele pe

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
Terapia individuală Consultația telefonică Supervizarea echipei Tratamentele auxiliare Concluzii Bibliografie 1. Contribuții teoretice Definiția tulburării de personalitate de limită (TPEL) Definiție Tulburarea de personalitate de limită TPEL se caracterizează printr-un aspect general de instabilitate emoțională, în special în cadrul relațiilor interpersonale, cât și printr-o impulsivitate marcată, ale cărei manifestări clinice sunt următoarele: - eforturi foarte mari pentru a evita abandonurilor; - relații interpersonale intense și instabile; - imagine și cunoaștere de sine perturbate; - instabilitate afectivă și de dispoziție; - trăiri cronice de vid; - intensitate

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
Tulburarea de personalitate de limită TPEL se caracterizează printr-un aspect general de instabilitate emoțională, în special în cadrul relațiilor interpersonale, cât și printr-o impulsivitate marcată, ale cărei manifestări clinice sunt următoarele: - eforturi foarte mari pentru a evita abandonurilor; - relații interpersonale intense și instabile; - imagine și cunoaștere de sine perturbate; - instabilitate afectivă și de dispoziție; - trăiri cronice de vid; - intensitate și gestionare defectoasă a furiei; - comportamente impulsive; - comportamente automutilante (scarificări, arsuri, etc.); - comportamente suicidare. DSM-IV TR menționează și apariția tranzitorie, în

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
caracteristice TEPL. Modulul de reglare emoțională are drept obiectiv întârirea, pe cât posibil, a controlului emoțiilor astfel încât să se poate contracara labilitatea afectelor. Modulul de toleranță la suferință își propune învățarea comportamentelor alternative la conduitele impulsive, automutilatoare și suicidare. Modulul eficacității interpersonale este axat pe învățarea gestionării conflictelor, astfel încât persoana cu TPEL să obțină lucrul de care are nevoie respectându-se în același timp pe sine și respectându-și interlocutorul. In cadrul acestor module, fiecare ședință este structurată în mod clasic: - primirea

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
acesteia în intervalul dintre crize o încurajează în dorința sa de a aplica celelalte competențe de toleranță la suferință. Sedințele iau sfârșit utilizându-se același scenariu descris mai înainte: sinteză, prescrierea sarcinilor și ritualul de încheiere a ședinței. Modulul eficacității interpersonale Obiective Primul obiectiv al acestui modul este acela de a permite participanților să analizeze situația interpersonală în care se află astfel încât să poată determina obiectivele pe care doresc să le atingă. Al doilea obiectiv este acela de a-și însuși

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
toleranță la suferință. Sedințele iau sfârșit utilizându-se același scenariu descris mai înainte: sinteză, prescrierea sarcinilor și ritualul de încheiere a ședinței. Modulul eficacității interpersonale Obiective Primul obiectiv al acestui modul este acela de a permite participanților să analizeze situația interpersonală în care se află astfel încât să poată determina obiectivele pe care doresc să le atingă. Al doilea obiectiv este acela de a-și însuși sau de a consolida competențele necesare unei administrări eficiente a relațiilor. Participanții sunt invitați să aplice

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
care se îndeplinesc cu plăcere, - echilibrul dintre dorința de a menține relația cu orice preț și respectul de sine. Sunt evocate trei tipuri de eficacitate: - eficacitatea obiectivului, - eficacitatea relației, - eficacitatea respectului de sine. Cereri și refuzuri Pentru a aplica competențele interpersonale sunt utilizate două categorii de interacțiuni: cererile și refuzurile. Mijloacele pentru a le aborda sunt următoarele: discuțiile în grup, analizele de situație, stabilirea de priorități în raport cu situațiile, practica în imaginație și jocurile de rol directe, inverse sau de modelare. Este

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
le aborda sunt următoarele: discuțiile în grup, analizele de situație, stabilirea de priorități în raport cu situațiile, practica în imaginație și jocurile de rol directe, inverse sau de modelare. Este prezentat, bineînțeles, și ansamblul competențelor în ceea ce privește afirmarea de sine necesare acestor competențe interpersonale. Atunci când Doamna B. este confruntată cu un refuz, ea este invadată de o astfel de teamă încât trăiește în mod regulat atacuri de panică. Ii sunt propuse două etape: - să lucreze asupra controlului respirator pentru a avea posibilitatea de a

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
de auto-observație Fișele de auto-observație permit pacientului să transmită zilnic un ansamblu de informații esențiale demersului terapeutic. Aceste informații care se referă la aplicarea și eficacitatea strategiilor de conștientizare totală, la reglarea emoțiilor, la toleranța la suferință și la eficacitatea interpersonală sunt analizate împreună cu animatorii de grup. Celelalte informații sunt abordate împreună cu terapeutul individual. Analiza comportamentală progresivă Principiul analizei comportamentale progresive este acela de a determina antecedentele comportamentului problemă, de a-l defini în termeni obiectivi, precizând frecvența acestuia, durata, intensitatea

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
observe (doar să remarce) B Să descrie (să numească) C Să participe (să se implice total) D Să nu judece E Să conștientizeze momentul prezent (fiecare moment pe rând) F Să fie eficient (să se centreze pe ceea ce reușește) Eficacitate interpersonală G DEAR MAN (obiectiv) H GIVE (relație) I FAST (respect de sine) Competență(e) Reglarea emoțiilor K PLEASE (să reducă vulnerabilitatea) L MASTER (să devină expert) M Să creeze experiențe pozitive N Să acționeze invers Toleranță la suferință O ACCEPTE

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
prin intermediul acestor arsuri de țigară, Doamna B. stopează amplificarea angoasei legate de teama de se vedea dată pe ușă afară: acestea sunt întăriri pozitive care amplifică riscul manifestării ulterioare a comportamentului problemă. In același timp, Doamna B. scapă de conflictul interpersonal care o opune lucrătorului benevol care i-a reproșat sosirea cu întârziere; evitarea consecinței negative „conflict” funcționează, de asemenea, ca o întărire a comportamentului problemă. Dar aceste arsuri o obligă pe Doamna B. să-și acopere brațele cu mâneci lungi

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
soluțiile propuse pentru atingerea sau susținerea acestui obiectiv. Tabel 2. Analiza soluțiilor Doamnei B. Siestă tardivă de mai multe ore Igiena condițiilor de viață Somn deficitar noaptea trecută Oboseală Amantul sună la ușă Surpriză, decepție Amantul nervos, nu vorbește Competențe interpersonale Indispoziție Raport sexual fără entuziasm Amantul vine să-și petreacă seara apoi pleacă Singurătate ” Nu mă iubește suficient pentru a-și părăsi soția” Tristețe Reglare emoțională și toleranță la suferință ”Prietenul meu nu rămâne să doarmă la mine!” Nu sunt

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
părăsi soția” Tristețe Reglare emoțională și toleranță la suferință ”Prietenul meu nu rămâne să doarmă la mine!” Nu sunt decât o prostituată!” Constatarea eșecului existenței mele Tristețe Tensiuni musculare Culpabilitate Sosirea cu întârziere la refugiul de animale Critică primită Competențe interpersonale Furie Insulte Competențe interpersonale Rușine Reglare emoțională și toleranță la suferință ”Am să mă cărăbănesc!” Angoasă Arsuri de țigară Doamna B. hotărăște să lucreze pe două planuri: reglarea emoțiilor și toleranța la suferință, și competențele sale interpersonale. Intr-o primă

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
emoțională și toleranță la suferință ”Prietenul meu nu rămâne să doarmă la mine!” Nu sunt decât o prostituată!” Constatarea eșecului existenței mele Tristețe Tensiuni musculare Culpabilitate Sosirea cu întârziere la refugiul de animale Critică primită Competențe interpersonale Furie Insulte Competențe interpersonale Rușine Reglare emoțională și toleranță la suferință ”Am să mă cărăbănesc!” Angoasă Arsuri de țigară Doamna B. hotărăște să lucreze pe două planuri: reglarea emoțiilor și toleranța la suferință, și competențele sale interpersonale. Intr-o primă etapă, terapeutul și Doamna

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
Critică primită Competențe interpersonale Furie Insulte Competențe interpersonale Rușine Reglare emoțională și toleranță la suferință ”Am să mă cărăbănesc!” Angoasă Arsuri de țigară Doamna B. hotărăște să lucreze pe două planuri: reglarea emoțiilor și toleranța la suferință, și competențele sale interpersonale. Intr-o primă etapă, terapeutul și Doamna B. elaborează lista competențelor de reglare emoțională și de toleranță la suferință care ar putea să fie aplicate în momentul apariției emoțiilor negative. Doamna B. le înscrie pe o hartă de criză, în

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
terapeutic, terapeutul păstrează mereu în minte patru întrebări care orientează intervenția sa - Comportamentele vizate fac parte din repertoriul persoanei? In alți termeni, au fost acestea deja învățate în cadrul modulelor psihoeducaționale de reglare a emoțiilor, de toleranță la suferință, de eficacitate interpersonală sau de conștientizare totală? - Sunt întărite comportamentele inadaptate și în ce mod? Sunt întărite comportamentele adaptate (chiar într-o măsură aproximativă) și în ce mod? In alți termeni, care este forma sub care sunt controlate contingențele? - Comportamentele adaptate sunt inhibate

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
Terapeutul îi cere Doamnei B. să manifeste un comportament corector-supracorector. El o invită pe Doamna B. să-și mobilizeze competențele de reglare emoțională în așa fel încât aceasta să pună capăt manifestării emoționale în desfășurare (corecție), și competențele privind eficacitatea interpersonală prin exprimarea furiei sale într-o manieră respectoasă atât față de sine cât și față de celălalt (corecție), cât și să-și prezinte scuzele sale terapeutului pentru că l-a insultat (supracorecție). Doamna B. are douăzeci de minute pentru a realiza acest obiectiv

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
enervarea suspinând? Ințeleg că sunteți decepționată în legătură cu această atitudine; mă întreb dacă, în locul dumneavoastră, nu m-aș fi înfuriat și eu! Oricum ar fi, sunt încântat de această situație! Datorită lui M.C. vom exersa și vom perfecționa competențele privind eficiența interpersonală și toleranța la suferință! Terapeutul interacționează direct cu mediul dacă și numai dacă pacientul nu este capabil să acționeze singur, dacă și numai dacă viața pecientului sau aceea a altei persoane este în pericol, sau atunci când mediul este intransigent și

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
și istoric. Vezi capitolul 3. Behaviorism. Cognitivism. Comportamental, cognitiv și emoțional. Eysenck, 1953. Scheele, 1982. Directă, indirectă, euristică, de schimb. Vezi capitolul 1. Bandura, 1977. Lazarus și Folkman, 1984. Kanfer și Saslow, 1969. Lazarus, 1973. Behavior, Affect, Sensation, Imagery, Cognition, Interpersonal, Drug. Cottraux, 1979. Cottraux, 1990 și 2004. Grila SECCA este prezentată în capitolele 6, 7, 8, 11 și 14 ale acestei lucrări. Cititorul va găsi acolo exemple privind utilizarea acesteia. Factori declanșatori inițiali, factori istorici de menținere, evenimente precipitante, tratamente

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
și Wilson, 1993; Fairburn, 1997. Ea se desfășoară pe parcursul a opt ședințe. 30 până la 45% cazuri de recădere. O formă prescurtată de terapie cognitiv-comportamentală este eficientă la unii pacienți. Fairburn și Brownell, 2002. Este vorba, în majoritatea cazurilor, despre conflicte interpersonale sau despre dificultăți de adaptare asociate unui anumit moment al vieții; este vorba uneori despre singurătate, asociată sau nu unor deficiențe de competență socială, sau unei probleme de doliu. Aceste persoane ar prezenta elementele unui prognostic terapeutic negativ cum ar

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
pe concepte psihologice noi, absente sau secundare în modelul lui Fairburn (Striegel-Moore și Smolak, 2001; Thompson, 2004). Această teorie pune accentul pe temperament (teoria lui Cloninger), pe reprezentările de sine și pe reacțiile emoționale asociate (teoria lui Higgins), pe relațiile interpersonale (teoria lui Benjamin) și pe influența socială (teoria socioculturală). Thompson, 2004. ∗ Éric Peyron Doctor în științe, psihiatru, DU în alcoologie și DU în terapie comportamentală și cognitivă la Sainte-Foy-les-Lyon. Kallmen și al., 2003. Subiecții alcoolo-dependenți rămân "mult mai amenințați de

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
antidepresive pentru a pune capăt vieții sale sau suferinței de moment. De exemplu, Doamna B. nu-și administrează antidepresive decât atunci când se simte tristă. Modulul de conștientizare totală. Modulul de reglare emoțională. Modulul de toleranță la suferință. Modulul de eficiență interpersonală. Beck, Steer și Brown, 1998. Scor superior sau egal cu 27. După tentativa care a condus la inițierea terapiei. In cursul lunii a șasea de tratament, Doamna B. a consumat heroină atunci când se afla într-o situație de conflict interpersonal

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
interpersonală. Beck, Steer și Brown, 1998. Scor superior sau egal cu 27. După tentativa care a condus la inițierea terapiei. In cursul lunii a șasea de tratament, Doamna B. a consumat heroină atunci când se afla într-o situație de conflict interpersonal cu amantul său. Atunci când utilizarea competențelor este cotată cu 0, acest lucru înseamnă că Doamna B. nu s-a gândit să le folosească. Cotația 1 indică faptul că Doamna B. s-a gândit la ele dar nu le-a utilizat

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]