6,016 matches
-
a ansamblului. Industriile artistice moștenite de la secolele de dominație musulmană lîna oilor dar mai ales galioanele încărcate cu aur și metale prețioase aduse din America îi furnizează bogățiile. Fără îndoială, o parte din acest aur trece în mîinile negustorilor francezi, italieni sau flamanzi stabiliți la Sevilla. Dar mai rămîne destul pentru a înarma infanteria spaniolă care domina timp de aproape un secol cîmpurile de bătălie ale Europei. Filip al II-lea se stabilește în inima Spaniei, din care face centrul Europei
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
piese: Goetz von Berlichingen (1773) și își corectează Jurnalul de călătorie în Italia înlocuind cuvintele străine cu cuvinte germane. O mișcare asemănătoare are loc în Italia, unde istoria romană cunoaște o recrudescență deosebită și unde poetul Alfieri îi îndeamnă pe italieni să-și recîștige cu armele în mîini trecuta măreție romană. În sfîrșit, în Spania, părintele iezuit Francisco de Masden publică în spaniolă o istorie a țării sale, care glorifică măreția sa trecută (1783). Spiritul cosmopolit și proiectele de uniune europeană
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Vaud, "patrioții", partizani ai libertății, vibrează la aflarea evenimentelor din 1789 și speră să fie și ei eliberați de "despoții" lor. "Pelerini ai libertății", numeroși refugiați politici, poeți sau scriitori străini (englezul Wordsworth, prusacul Wilhelm de Humboldt, rusul Karamzin sau italianul Alfieri) aleargă în Franța pentru a asista la venirea timpurilor noi. Ei își informează compatrioții despre evenimentele și ideile revoluționare prin intermediul povestirilor, cărților, articolelor. Rămași în țara lor, în Germania, poetul Goethe, filosofii Kant și Fichte sînt cuceriți de noile
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
din interiorul ținutului numeroase materii prime și produse, precum pește, piei lucrate, carne sărată și grîu, pe care le cumpărau genovezii și le duceau tocmai în Italia. Prin ținuturile tătărăști de la gurile Dunării, care se chemau pe la 1360 Țara Moldovei, italienii făceau comerț de la Cetatea Albă și la Chilia, pentru care se certau în secolul al XIV-lea genovezii și venețienii, pentru negoțul de grîu. Aceste porturi s-au dezvoltat repede nu numai prin comerțul local, ci și prin legăturile comerciale
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
c�ntec de leb?d? al teoriilor organiciste �n Fran?a, o carte �ntre alte cincizeci de titluri publicate �n cincisprezece ani, cu toat? rigurozitatea pie?ei. �n aceast? colec?ie au fost publicate opere ale sociologilor ru?i, germani, italieni, americani ?i francezi, bine�n?eles. 4) �n toamna anului 1895, depunerea statutului Societ??îi de sociologie din Paris, care, �n anul urm?tor, avea s? ?în? reuniuni lunare, fiecare centrat? pe o tem? �n exclusivitate ?tiin?ific?. Worms asigur
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
conflicte care s-au produs vreodat? undeva, cu toate consecin?ele dezastruoase asupra unei imagini sociale at�ț de greu cucerite (Weiss, �n [52]). La c?derea fascismului mussolinian, sociologia disp?ruse aproape complet de pe scena intelectual? ?i ?tiin?ific? italian?: nici faimoasa criminologie pozitivist? de la sf�r?ițul secolului anterior, nici ?coală de sociologie a lui Pareto n-au avut posteritate �ntr-un univers ideologic fundamental ostil, dominat acum �ntrutotul de marxism. Doar inteligen?ia catolic? milanez? mai p?streaz? sociologia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a Atlanticului a avut o importan?? decisiv? pentru dezvoltarea sociologiei �n Europa Occidental?; �ns?, �n cursul acestei �ntoarceri la casa p?rinteasc?�, ea va reg?și vechii demoni ai tradi?iilor na?ionale: cameralismul anglo-saxon, idealismul german, turbulen?a politic? italian?� �n Europa de Nord, sociologii s-au ocupat �n principal de condi?iile punerii �n act a politicilor sociale ale Welfare State-ului. Aceast? orientare a f?cut, de exemplu, ca sociologia olandez? de la sf�r?ițul anilor ?aizeci s? cunoasc? conflicte
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
3,38 1,87 1,63 1,18 0,62 Japonia Asia Caraibe Orientul Mijlociu Chină America Central? Africa Oceania 0,38 0,32 0,21 0,21 0,12 0,07 0,06 0,03 Limbile Englez? Francez? German? Spaniol? Italian? Rus? 79,17 5,93 3,19 2,14 2,09 1,57 Portughez? European? (altele) Japonez? Chinez? Arab? 0,36 4,56 0,18 0,06 0,01 Sursa: Current Sociology, 39(1), 1991, p. 14 �n sf�r
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
fran�aise de sociologie, XXXX (1), 1989, p. 137-154. [59]�MAZON Brigitte, Aux origines de l�EHESS. Henri et VERRET Michel, Leș Champs de la sociologie fran�aise, Armand Colin, Paris, 1988. (2), 1980, p. 233-250. [62]�PINȚO Diana (ed.), Contemporary Italian Sociology, Cambridge U.P.-�d. de la MSH, Londres-Paris, 1981. [63]�POLLAK Michael, �La planification des sciences sociales�, Actes de la recherche en sciences sociales, 2-3, 1976, p. 105-121. [64]�POLLAK Michael, �Paul Lazarsfeld, fondateur d�une multinaționale scientifique�, Actes de la recherche
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Regele vă invită". Acum chiar că au să ia foc acolo sus la minister. E clar că le-a intrat în cap că vizita polonezilor a fost un fel de acțiune de PR1. (Au sunat și de la Externe în legătură cu niște italieni "pasionați de vânătoare.) Trebuie să oprim chestia asta. Andrén zice că n-are nicio putere, "treaba a încăput pe alte mâini". Maestrul de vânătoare al Curții Regale sosește pe Gotland în jurul datei de 25. (B.-A. e sigur că asta
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
cântărire a faptelor lui, în comparație și cu ale celorlalți vecini ai noștri, pe care ni i-a rezervat destinul istoric. Marele geniu politic și militar al românilor, Ștefan cel Mare, care-i cunoștea bine pe toți, îi mărturisea medicului italian Muriano, când se afla spre sfârșitul vieții, pe patul său de suferințe, că toți sunt o apă și un pământ. „Eu sunt înconjurat în toate părțile de dușmani și am avut, de când sunt domn al acestei țări, 36 de războaie
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pentru vina de a fi răpit copii de-ai mongolilor spre a-i vinde sclavi. Caffa a rezistat mai bine de șase luni, din noiembrie 1307 și până la 20 mai 1308, apărată numai de 300 de greci și 300 de italieni, care au așteptat zadarnic un ajutor de pe uscat. În cele din urmă, dând foc orașului, luptătorii au izbutit să se salveze până la unul, pe corăbiile lor. În acest timp, Papa se mulțumi doar cu numirea, în 1307, a unui legat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
piper, 300 ml ulei de măsline Verdețurile se pun în apă clocotită, se lasă până se răcesc, apoi se scurg și se toacă mărunt și se amestecă cu gălbenușurile. Se condimentează și se pune uleiul ca la o maioneză. SOS ITALIAN 1 pahar de vin alb se pune la fiert la foc domol, se adaugă pătrunjel, ceapă, usturoi și ciuperci tocate fin. După 20 de minute, se adaugă sare, piper și o lingură de ulei. Înainte de a fi servit, sosul se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
la terenul de bază al escadrilei, lansând bombe <...>. Nu au atins aerodromul plin de avioane, nici gara, ci satul învecinat, făcând câteva victime nevinovate. 18 Sept. <1941>. Escadrila Sanitară <scris inițial: " Escadrila Albă ", apoi modificat> primește vizita unui avion trimotor italian pilotat de prințul Ruspoli din Ministerul Propagandei italian, venit în mod special spre a vedea de aproape această curiozitate a aviației. Stăm în cort pe lădițe. 8 Oct. <1941>. Escadrila este invitata unui grup de vânătoare care își serbează a
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
1664. Iar în vizita din 1648 la catolicii sași din Câmpulung, arhiepiscopul a menționat că ei trăiau din negoțul cu mărfuri pe care le vindeau-cumpărau în Transilvania. Încă din secolul al XV-lea Câmpulung a fost reprezentat pe hărți: geograful italian Fra Mauro în 1459 l-a înregistrat pe harta lumii cu numele de „Campolongo”, iar Iohannes Honterus, eruditul umanist din Brașov l-a înregistrat pe harta lumii cu numele de Longenow. În secolele XVII-XVIII în acest târg se organizase Sfântul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ritm accelerat a comerțului și industriei. La această înfloritoare situație a economiei s-a ajuns printr-o înțeleaptă coordonare a politicii fiscale și monetare de către Alexandru Ghica și Gh. Bibescu. Primii coloniști care s-au stabilit la Brăila au fost italieni din Veneția și Trieste, specializați în comerțul agricol; au venit apoi austrieci, unguri și germani, care erau cu toții de religie romano-catolică și aveau nevoie de o biserică și de un preot, care să cunoască mai multe limbi. Monseniorul I. Molajoni
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Criza economică (1889) i-a determinat pe mulți străini să se repatrieze (în primul rând au plecat mulți unguri), astfel încât numărul catolicilor a scăzut de la 3200 la 2800 de persoane. Preoții catolici de la Brăila au slujit și la comunitățile de italieni de la Greci și Iacobdeal. Societatea „Sfântul Ladislau” din Budapesta a înființat școli catolice cu limba de predare maghiară, cu o mică subvenție anuală, în localitățile unde existau mai multe familii de maghiari. La Brăila s-a deschis o școală maghiară
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din Sibiu și din Brașov și cobora până la Dunăre, „drum fără de pulbere”. Vămile erau la hotare (adică acolo unde intrau mărfurile în țară) și în interiorul țării (ca vămile „de pe plaiuri”, la Câmpulung, Târgoviște, Calafat, Slatina, Jiu). Catolici bulgari, unguri, sași, italieni, croați, alungați de vitregiile vremii din țările lor de baștină, s-au stabilit pe pământurile oltenești, datorită prosperității economice și regimului politic. În 1644 la Craiova erau negustori și militari catolici de etnie maghiară, bulgară, sârbă, croată, înscriși în registre
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
locuri de muncă avantajoase, încrezători în perspectivele lor economice și sociale. Comunitatea romano-catolică creștea de la an la an. Pentru construirea bisericii romano-catolice din Craiova împăratul Franz Joseph I (1830-1916) a donat 2005 galbeni. După 1880 au venit în Oltenia mulți italieni ca muncitori sezonieri în domeniu agriculturii. Astfel, numărul catolicilor din această parohie creștea pe măsură ce trecea timpul. Dacă în 1859 erau în această parohie doar 618 enoriași, în 1864 numărul lor era de peste 1100. Episcopul Iosif Anton Pluym (1863-1869) a venit
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
două sate de catolici, Cioplea și Popești”. „Dobrogea avea în cele trei sate Caramurat, Culelia și Malcoci 1900 de catolici germani (șvabi), care în majoritate au venit aici din Rusia”. „În localitatea Cataloi din Dobrogea există o colonie de 470 italieni”. „Aceste cinci parohii de țară sunt considerate a fi cele mai bune ale Arhidiecezei de București, deoarece sunt singurele cu populație omogenă. Celelalte șaptesprezece sunt parohii de oraș, cu o existență marginală, cum ar fi Giurgiu, cu 550 de credincioși
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
păstrându-și setea zborurilor înalte; vrednicii frați franciscani conventuali au început să facă și să refacă, oferindu-ne astfel argumentul cel mai convingător, al puternicelor rădăcini de credință și învățătură, însămânțat cu multă trudă și nenumărate jertfe, de către înaintașii lor, italieni, francezi, elvețieni, etc., și, mai ales, de către primele generații de preoți români. Binecuvântata „luptă cea bună” a fraților din generații diferite a fost extraordinară, performantă, după anii 1989-1990, iar frații cei mai tineri au preluat din mers, cu inspirație și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
centru religios, al tuturor românilor uniți din București, care mi-au fost încredințați mie, spre a-i păstori” (22.XI.1911). Cu câtă diplomație a reușit arhiepiscopul să ridice această biserică, în orașul cu 11 naționalități, între care, maghiarii și italienii își disputau între ei, întâietate în a avea o biserică, nicidecum nu se punea problema, pentru uniți! Cât de mult l-au durut vorbele lui I. C. Brătianu, prietenul său, care i-a spus: „biserici latine poți să ridici câte vrei
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
nostru, nu ar fi putut fi creat statul albanez. Serbia ar fi obținut un debușeu pe Marea Adriatică, iar actualul război ar fi putut fi evitat de lumea întreagă. Franța și Italia s-ar fi certat dur pe subiectul Grecia, iar italienii, dacă n-ar fi vrut să angajeze singuri lupta împotriva Franței, ar fi trebuit să accepte extensia teritorială a Greciei până la nord de Durazzo**. Prin civilizația sa, Albania este aproape în întregime greacă. Orașele din sud sunt clar orașe grecești
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
ceea ce s-a întâmplat. Viitorul nostru Astăzi, după o luptă de doi ani, iată un punct asupra căruia nu mai poate exista nici o îndoială: faptul că nu mai putem spera să-i înfrâgem pe ruși, pe englezi, pe francezi, pe italieni, pe români și pe americani, să obținem asupra lor o victorie absolută, o victorie care să echivaleze cu înfrângerea totală a inamicilor noștri. Pe de altă parte, nu vom ajunge la o pace de concesii decât cu condiția evacuării teritoriilor
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
fost ministrul Afacerilor Străine al României în perioada 15 octombrie 28 noiembrie 1919. S-a stins din viață la București, la 31 august 1924. În idem, p. 211. 43 Antonio-Paterno-Castello, marchiz de San Giuliano (1852-1914). Om de stat și diplomat italian. Deputat și ministru până în anul 1905, și-a început cariera diplomatică în acel an, de pe cea mai înaltă treaptă a diplomației, fiind ministru de externe al Italiei (1905-1906). A fost apoi ambasador al Italiei la Londra (19061909) și la Paris
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]