4,995 matches
-
hirotonit preot, la Assisi 767. Cu toate că avea o sănătate șubredă, întorcându-se în țară, a întreprins un apostolat plin de roade și de aceea, în trei rânduri i s-a încredințat oficiul de maestru de novici pentru frații clerici și laici ai ordinului franciscan. În anul 1929 a îmbrățișat ritul greco-catolic, fiind trimis în dieceza de Oradea, unde și-a desfășurat apostolatul la Drăgești, Gruilung, Decănești și Calea Mare. A fost paroh secund al catedralei din Oradea, oficiu ce i s-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a ieșit în pierdere"789. O altă sursă de supraviețuire a publicațiilor catolice a fost,așa cum am mai spus, cea a donațiilor. Periodic, la începutul sau la sfârșitul revistei, erau trecuți cei ce ajutaseră financiar respectiva tipăritură: preoți, măicuțe sau laici (era trecut numele și suma donată). Publicațiile Aurora franciscană și Curierul parohiei catolice din Galați au avut numeroase probleme financiare și de aceea, apariția lor s-a datorat în mare măsură donațiilor primite de la membrii Ordinului franciscan. În aceste condiții
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a luat ființă L'Osservatore romano (considerat publicația oficială a Vaticanului). Pentru această ocazie specială a fost constituit un Comitet de organizare cu sediul în Vatican (via della Tipografia), din care făceau parte personalități marcante ale Bisericii Catolice (preoți și laici), precum: contele Giuseppe dalla Torre, director al L'Osservatore romano președinte; Contele Cavaler al Ordinului Marii Cruci, Dr. Ing. Franco Rotti, președinte al Consiliului central al guvernatorului orașului Vatican membru; mons. Dr. Giuseppe Monti, înlocuitor la cenzura cărților, profesor la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lui de către "Înaltul Cor Episcopesc al Bisericii Catolice române de ambele rituri din România"909, autorii memoriului l-au prezentat ÎPS de Iași, dar și tuturor episcopilor din România (fie ei romano sau greco-catolici). Au fost incluși în acțiune și laici, care urmau a fi "mobilizați pentru sprijinirea efectivă a ideii"910. Colaborarea episcopilor și a clerului a fost considerată vitală pentru reușita proiectului, laicii având un rol secundar: "fără concursul deplin, ba chiar autoritar unde împrejurările îl vor cere, al
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și tuturor episcopilor din România (fie ei romano sau greco-catolici). Au fost incluși în acțiune și laici, care urmau a fi "mobilizați pentru sprijinirea efectivă a ideii"910. Colaborarea episcopilor și a clerului a fost considerată vitală pentru reușita proiectului, laicii având un rol secundar: "fără concursul deplin, ba chiar autoritar unde împrejurările îl vor cere, al Înaltului Cor Episcopesc, ideea este sortită pieririi chiar înainte de a se încerca realizarea ei"911. Imperativul obținerii acordului episcopilor din țară (indiferent de rit
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și de București, sau între comunitățile romano-catolice românești de aici, iar între cele cu specific etnic diferit sau rit diferit, colaborarea a fost cu atât mai dificilă contrar dorinței Sfântului Scaun, ce a dorit unificarea comunităților catolice prin presă). Includerea laicilor în proiectul amintit a demonstrat amploarea, consistența și profesionalismul celor care l-au realizat. S-a păstrat însă o ierarhie clară, în care autoritatea ecleziastică se afla pe trepta cea mai înaltă, laicii urmând să participe fie prin sponsorizări, fie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dorit unificarea comunităților catolice prin presă). Includerea laicilor în proiectul amintit a demonstrat amploarea, consistența și profesionalismul celor care l-au realizat. S-a păstrat însă o ierarhie clară, în care autoritatea ecleziastică se afla pe trepta cea mai înaltă, laicii urmând să participe fie prin sponsorizări, fie prin munca efectivă în domeniile unde erau specializați. Autorii memoriului au sperat ca proiectul acesta să fie însușit de episcopul de Iași, precizând că "ideea înființării unui cotidian catolic român la București este
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tuturor publicațiilor catolice românești, iar pentru cele unite, au constituit elementele de bază, fiind un deziderat și o preocupare fundamentală. Un aspect inedit pentru o publicație catolică din România a fost faptul că cei ce lucrau la acest ziar erau laici și nu preoți, inclusiv directorul și conducătorul său, Theodorian Carada. Ei erau în mare parte greco-catolici, fapt ce a determinat o oarecare tensiune între aceștia și ierarhii romano-catolici din capitală 950. Particularitățile acestui cotidian (în comparație cu celelalte publicații catolice din România
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și inițiativele propuse de uniți sau în colaborare cu aceștia nu s-au mai materializat, acest fapt dovedit în mare măsură eșecul realizării unității catolicismului românesc prin presă. Revenind la Albina, echipa de redacție era formată în mare parte din laici, care erau plătiți special pentru această muncă și care se ocupau doar de editarea ziarului; astfel, el se deosebea față de majoritatea publicațiilor catolice, unde redactorii și autorii erau preoți ce aveau și alte responsabilități și care nu erau plătiți pentru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
noastră parohială. În prima zi a lunii octombrie 1921 i-am comunicat Nunțiului Apostolic că îi voi ceda camerele cerute pentru redacție. Pe 24 octombrie 1921, Mgr. N. Marmaggi îmi cerea și o a treia cameră, pentru administratorul ziarului, un laic. În data de 7 noiembie 1921 începea publicarea ziarului Albina. Văzând că Albina, care apare cu autorizația Nunțiaturii Apostolice, dar fără cenzură ecleziastică, cu toate că trata des subiecte ecleziastice, nu servește interesele catolicilor de rit latin, nu ni se poate cere
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
poziție oficială. Dispute, propuneri și abordări diferite au existat mereu, iar când ele deveneau vizibile și nocive pentru Biserică, erau mediate prin intervenția Papei. Aceste modificări și mutații din cadrul Bisericii catolice au fost povocate și de presiunile unor centre catolice laice grupate în jurul unor intelectuali de prestigiu din statele occidentale (Spania, Italia, Franța, Germania etc.) ce au înființat ziare și reviste în care au apărat Biserica Catolică de atacurile la care a fost supusă. Rolul laicilor în cadrul Bisericii a devenit tot
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de presiunile unor centre catolice laice grupate în jurul unor intelectuali de prestigiu din statele occidentale (Spania, Italia, Franța, Germania etc.) ce au înființat ziare și reviste în care au apărat Biserica Catolică de atacurile la care a fost supusă. Rolul laicilor în cadrul Bisericii a devenit tot mai important (principiul turmei și a păstorului nu a mai fost viabil). Intelectualii catolici au sprijinit Biserica, dezvoltând o presă favorabilă acesteia. Disputele existente între diferiți teologi erau mediate de ierarhia bisericescă, instanța supremă fiind
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
preoți și după un model importat din Occident. Însă spre deosebire de țările catolice de aici unde în procesul de dezvoltare a presei religioase (care a avut și o consistentă componentă politică ce a lipsit în România) au fost implicați și intelectuali laici care au susținut politica Bisericii în spațiul românesc, demersul de presă a aparținut aproape în totalitate clerului (nu a existat o inițiativă laică). Existența celor două rituri și a mai multor etnii catolice a făcut ca manifestarea în presă să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a avut și o consistentă componentă politică ce a lipsit în România) au fost implicați și intelectuali laici care au susținut politica Bisericii în spațiul românesc, demersul de presă a aparținut aproape în totalitate clerului (nu a existat o inițiativă laică). Existența celor două rituri și a mai multor etnii catolice a făcut ca manifestarea în presă să fie lipsită de unitate. Uniții și latinii au avut concepții diferite privitoare la rolul presei catolice și chiar la modul de implicare a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
the modern society. In The influence of the catholic intellectual environment from the West over the Catholic Church and the means of information in the public life, we present and analyze the role of the centered created by some catholic laic intellectuals around some catholic publications from the West. They influenced the structure and the evolution of the Church's conception over the means of communication (we will show how the social-political situation from these states affected the church's position
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
initiatives (that were approved and encouraged by the bishops) following an important western model. Whereas the western catholic countries where in the process of development of the religious press (which had an important political component that Romania lacked) took part laic intellectuals who sustained the politics of the church in Romania the press initiative belonged almost entirely to the clergy (there was no laic implication). The existence of these two rites and of more catholic ethnic groups made this manifestation in
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
of development of the religious press (which had an important political component that Romania lacked) took part laic intellectuals who sustained the politics of the church in Romania the press initiative belonged almost entirely to the clergy (there was no laic implication). The existence of these two rites and of more catholic ethnic groups made this manifestation in the field of the press not unitary. The units and the Latin had different visions regarding the role of the catholic press and
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
elemente din vechea tradiție a Bisericii, definind-o mai mult spiritual decât juridic-drept "mysterium Christi" sau "populum Dei". În același timp cu augumentarea mișcării liturgice, care a făcut vizibilă Biserica din punct de vedere social și cultural, această ecleziologie solicita laicilor o nouă evaluare a raportului cu credința. Papa Pius XII a receptat această evoluție și a introdus-o în enciclica Mystici corporis Christi, în care Biserica era definită drept corpul mistic al lui Christos. Poziția monocrată a Papei a rămas
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
s-a bazat pe diferențierea facută de către P. Curci, în La Civiltà Cattolica, între teză și ipoteză: în anumite situații, societatea poate tolera cultele non-catolice, dar nu poate admite teza conform căreia toleranța reprezintă regimul politic ideal. Era condamnată atitudinea laică contrară Bisericii, însă nu și lumea sau civilizația modernă. Această interpretare a fost felicitată de Papa Pius IX și s-a bucurat de sprijinul a sute de episcopi. Catolicii intransigenți precum Veuillot, episcopul Pie de Poitiers sau cei ce publicau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1944, I Naghiu, "Ioan M Gârleanu", în Viața, nr. 6, 1944, pp. 90-92. 768 Emil Dumea, op. cit., p. 183. 769 Dănuț Doboș, "Figuri ilustre. Preotul Paul Mosel", în Lumina creștinului, iulie 2007, p. 11. 770 Iulian Ghercă Munteanu, "Evoluția învățământului laic catolic în raport cu legislația românească. Studiu de caz: Școala parohială din Iași", în Analele științifice ale Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Serie Nouă, Teologie Romano-Catolică, Tom II, an 2007, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, pp. 439-445. 771 Dănuț Doboș
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
felurit și în același timp după principii sănătoase; 3. Fondul societății se adună din donații benevole, din venitul cărților vândute și din venitul tipografiei; 4. Acest fond va fi administrat de 5 membri catolici și anume 3 preoți și 2 laici, ca președinte, vice- președinte, casier și 2 cenzori; 5. Conducerea generală va fi gratuită din partea comitetului; 7. Dreptul de a alege îl au donatorii, potrivit cu suma dăruită, socotindu-se 500 lei drept un vot etc" (APRC Iași, dosar Corespondență 1862-1939
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
politice etc. Dintr-o perspectivă spiritualo-culturalo-religioasă regiunea Orientului Mijlociu și Apropiat se prezintă pregnant cu inclinații către sacralitate, manifestându-și influență în cultura politică arabă care evoluează în limitele valorilor tradiționale și religioase ale lumii arabe, dar și a valorilor laice moderne. Principalele trei tendințe care domină societatea arabo-islamică sunt: orientarea liberală, orientarea naționalistă și orientarea islamică.237 Orientarea liberală se definește prin preocupările sale legate de prezent, acordând mai puțină atenție valorilor trecutului; acest curent nu mai apelează la religie
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
domină societatea arabo-islamică sunt: orientarea liberală, orientarea naționalistă și orientarea islamică.237 Orientarea liberală se definește prin preocupările sale legate de prezent, acordând mai puțină atenție valorilor trecutului; acest curent nu mai apelează la religie sau tradiție, însușindu-și definiția laică a statului, cu accent pe principiul separării puterilor în stat. Un alt curent care mobilizează o mare parte a gânditorilor arabi, precum și a societății, se manifestă prin orientarea naționalistă; adepții acestui curent, marcați de un puternic sentiment național, au elaborat
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
instaurarea dreptului la proprietate în Occident și creștinism 87. 2) Putnam menționează însemnătatea crucială a organizațiilor bazate pe credință pentru viitorul societății americane 88. 3) Treadgold face legătura dintre „aplicarea valorii religioase, componentă a valorii absolute a individului [...], la instituțiile laice”89. 4) Sowell remarcă, și el, rolul și impactul religiei asupra dezvoltării sociale și culturale laice. „Deoarece religia, ca și rasa ori ideologia politică, este o modalitate de a organiza un număr mare de oameni în tabere diferite care se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
bazate pe credință pentru viitorul societății americane 88. 3) Treadgold face legătura dintre „aplicarea valorii religioase, componentă a valorii absolute a individului [...], la instituțiile laice”89. 4) Sowell remarcă, și el, rolul și impactul religiei asupra dezvoltării sociale și culturale laice. „Deoarece religia, ca și rasa ori ideologia politică, este o modalitate de a organiza un număr mare de oameni în tabere diferite care se luptă pentru putere și avuție, nu e întotdeauna ușor să se determine dacă obiectivul real este
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]