4,107 matches
-
-o, șovăind asupra atitudinii pe care s-o adopt, când am auzit de jos o gălăgioasă izbucnire de hohote de râs, urmată de un cântec intonat de o voce de femeie. Am alergat în bucătărie. Rosina ședea cocoțată pe masă, legănându-și picioarele și fiind adulată (nu găsesc alt cuvânt mai potrivit) de Gilbert și de Titus. Purta un pardesiu ușor, foarte elegant, dintr-o stofă fină, cadrilată, gri închis, o fustă din același material, o bluză albă de mătase și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
neprețuit! — De ce dracu a trebuit să-i spuneți? i-am întrebat pe Gilbert și pe Titus. Gilbert, încercând fără succes să-și stăpânească strâmbăturile de râs care-i schimonoseau fața, îmi evită privirea, începu să-și rotească și să-și legene ochii în cap. Titus îmi răspunse destul de posac: — Nu ne-ați cerut să nu spunem. Apoi prinse privirea Rosinei și rânji cu gura până la urechi. Firește că Gilbert o mai întâlnise și înainte pe Rosina, și o cunoștea. Până acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
schimbă la față, îmi aruncă o privire de străpungătoare răutate, apoi râse: — Bine, bine... E-n ordine, o să plec. Mașina mea e afară. Poți să mă conduci. Voi doi, la revedere, mi-a plăcut spectacolul de cântece. Ieși din bucătărie, legănându-și poșeta, și eu am urmat-o. Rosina se îndreptă spre ușa din față și apoi o porni pe digul rutier, fără să arunce o privire în urmă. Am mers după ea până la oribila mașină roșie. Ajunși acolo, își întoarse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și sângerând ușor, apoi celălalt picior, care-i alunecă, împiedicându-se de fusta bogată a rochiei albastre și, pierzându-și echilibrul, se rostogoli de-a dura pe suprafața abruptă căzând drept în baltă. — Oh, Lizzie! Am ridicat-o și am legănat-o în brațe, râzând cu râsul acela chinuit, care e un amestec de exasperare sălbatică și de plâns. Lizzie, râzând și ea, își storcea poala rochiei. — Te-ai tăiat! — Nu face nimic. — Ai pierdut un pantof. — E în baltă. Poți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
autentică, sinceră, rătăcea prin văzduh, modulându-l în înălțimi, și împietrind în tăcere grupul de bărbați care o înconjurau. Perry, beat turtă, stătea în picioare, cu brațele încrucișate la piept, lângă ușa bucătăriei. Din când în când încerca să se legene în ritm. Gilbert, surâzând sentimental, ședea picior peste picior. Titus îngenunchease, cu buzele întredeschise, cu fața concentrată de emoție și plăcere, cu ochii larg deschiși. La început nu l-am putut vedea pe James. Pe urmă l-am zărit, culcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
dimineața și soarele răsărise de o bună bucată de timp. Vremea de vară răcoroasă revenise cu un cer cețos și o mare calmă. Apa era de un gri-bleu, pal și luminos, aproape alb, care se confunda cu cerul, și se legăna cu o mișcare alertă, aproape dansantă, împroșcată de soarele anemic cu mici explozii de lumină metalică, palid aurie. Avea un aspect de mare fericită și mi se părea că o privesc prin ochii lui Titus. M-am întors în dormitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
a începe să se dea la Angie. — Dumnezeule! exclamă Peregrine. Amândoi izbucniră în hohote nebunești de râs, Peregrine încrețindu-și fața mare, ridată, înroșită de soare și de șampanie. Rosina se cocoțase, ca de obicei, pe brațul fotoliului lui Peregrine, legănându-și picioarele goale care-i ieșeau de sub rochia albă, trasă cât mai sus. Se aplecă asupra lui Peregrine, frecându-și nasul de părul lui. Amândoi îmi făcură cu ochiul, apoi se priviră solemn unul pe celălalt și izbucniră în noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și nu pentru întreg); * incapacitatea de a înțelege umorul, glumele, chiar și la vârste înaintate; * preocupare circumscrisă unui domeniu de interes, anormală fie ca intensitate, fie ca centrare (Asperger). 4. Uimitoarea rezistență la schimbare * comportamente stereotipe: învârt obiecte, sar, se leagănă, lovesc obiecte, aranjarea obiectelor într-o anumită ordine, același ritual înainte de culcare etc.; * preocupare persistentă pentru părți ale obiectelor. Echipa de evaluare, diagnosticare și terapie: * Copilul; * Familia; * Medicul (neurolog, pediatru, psihiatru) - informații despre SNC; medicamentele recomandate etc.; * Kinetoterapeutul informații despre
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Aceste ipostaze intră în inventarul noilor unități lexico-gramaticale: adjectiv, substantiv. Caracteristici adverbialetc "Caracteristici adverbiale" Natura adverbială a gerunziului se manifestă în predominarea funcției de circumstanțial, la nivel sintactic: de mod, de timp, de cauză etc.: „Tresărind scânteie lacul / Și se leagănă sub soare; Eu, privindu-l din pădure, / Las aleanul să mă fure.” (M. Eminescu) „Pe drum, având bucuria unui soare de toamnă așa de frumos, s-a răzgândit...” (M. Sadoveanu) Caracteristici adjectivaletc "Caracteristici adjectivale" Natura adjectivală se impune cu deosebire
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
au cunoscut în persoană.” (T. Maiorescu) Dubla realizare a complementului direct Dubla realizare a funcției de complement direct se concretizează în trei variante semantico-sintactice: • multiplicarea funcției prin coordonarea disjunctivă, opozitivă sau alternativă: „Cu evlavie adâncă ne-nvârteau al minții scripet Legănând când o planetă, când pe-un rege din Egipet.” (M. Eminescu) • reluarea conținutului semantic al funcției dintr-o altă perspectivă, prin relația de apoziție: „El revoacă-n dulci icoane a istoriei minune, Vremea lui Ștefan cel Mare, zimbrul sombru și regal
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
calității și de cantitate. Circumstanțialul de mod cantitativ este, însă, foarte puțin frecvent prezentând doar dezvoltare propozițională: „Fac atâta zgomot de parc-ar fi o sută.” a. simplu; se realizează prin: • substantiv: „Și cu mâinile înfipte în păr, femeia își legăna ca de durere capul frumos într-o parte și-n alta.” (I.L. Caragiale) • forme verbal-nominale (participiu): „Tremura tot mai puternic ca zgâlțâit de friguri.” (M. Eliade, 340) • adverbe: „Câțiva bărbați apropiară ca din întâmplare frunțile de ferestre.” (M. Eliade, 14
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Galilei, 127) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantive: Pe măsura răcirii timpului, boala i se agrava tot mai mult. • adverbe: tot, mereu (și locuțiuni adverbiale cu structură similară, constituite pe baza repetării unor pronume, substantive, adverbe):„Legănate de mișcarea sunetelor, gândurile omului începură să sfârâie iute în cercuri strâmte, apoi încet-încet se rotiră din ce în ce mai domol, în cercuri din ce în ce mai largi și tot mai domol și tot mai largi”. (I.L.Caragiale, IV, 369), b. dezvoltat; se realizează prin sintagme
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nebăgat în seamă, apoi să se apropie...” (I. Slavici, Mara, 219) b. propozițional (completiva predicativă verbală): „... Eu așa am bătut găina și iacătă-o cum se ouă.” (I. Creangă, 144) c. multiplu: „Îl vedeam ridicându-se încet ca o cobră, legănându-și trupul șerpuitor, sprijinindu-se pe coadă, lățindu-și capul și fluturând-o amenințător.” (O. Paler, Viața, 55), „Parcă-l văd pe astronomul cu al negurii repaos, Cum ușor ca din cutie, scoate lumile din haos Și cum neagra vecinicie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
singuri sau împreună cu un verb copulativ) ai unor funcții sintactice caracterizate prin multiplicare: „Conștiința noastră este când izvor de diversitate pentru lumea realităților, când izvor de unitate.” (C. Noica, 23) $nume predicativ$$, „Cu evlavie adâncă ne-nvârteau al minții scripet, Legănând când o planetă, când pe-un rege din Egipet.” (M. Eminescu, I, 140) $complement direct$$ „... Poate să ai, câteodată, nevoie, prin pădure, ba de-o apă, ba de-o mămăligă...” (C. Hogaș, 225) $complement indirect$$, „... Insula a fost ocupată... când
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
salcii, vrăbiile tac, Doar cucul cal bătrân aruncă, Ne-ndemânatic și buimac; Chemarea-i scurtă peste lunca. Și din trifoiul adormit Cu flori ușoare și rotunde, Acelasi dulce târâit De greieri tineri îi răspunde. Pe-un fir subțire, auriu, Se leagănă sub o sulfina Un mic paianjen străveziu, O picătură de lumină. Și, dibuind un gândăcel Cu poleitele antene Coboară pe un mușețel La umbră între buruiene... Vară de Elenă Dragoș Pictoriță-i vară, florile îmbracă În culori alese, tuturor să
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
se turtește la mal“. Jerbele de piatră, insulele trandafirii născându-se, încununate cu liliac sunt elemente ale unui univers câruia Vasile Pârvan îi observa ambivalența. Dualitatea. Numai pereche, ficțiunea și realitatea, iubirea și necredința, viața și moartea, exprimate în culoare leagănă creația, dorința de cunoaștere, bucuria de a trăi. Numai așa sălășluiesc clopotul timpului, nemoartea liniei, “acel vis care se înfăptuiește imediat“, de vreme ce lumea Mediteranei o poți străbate de la un țărm la altul în câteva zile. “Mărgăritar latin cu sclipiri liliale
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
produs creativ depinde de condițiile social-istorice. Eugen Lovinescu scrie în legătură cu mutația valorilor estetice că „timpul mistuie, selecționază, simplifica sau scoate în lumina valorile estetice. El mistuie cantități de hartie tipărită, române pe care au plâns atâția ochi, poezii care au legănat atâtea generații, într-un cuvânt o literatura ce s-a bucurat de desăvârșită adeziune estetică a epocii ei .” ( E. Lovinescu cît. în Al . Roșca, 1981, p. 32). Gândindu-ne la situațiile educaționale în care elevul elaborează produsul artistic, evaluarea acestuia
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
heleșteu imens, între Valea Vasluiețului și apa Bârladului. Iazul avea mult pește și târgoveții nu mai așteptau carele măjerilor care aduceau pește de la Galați. În depărtare, pe culmea dealului, se profila moara de vânt cu paletele ei imense, ce se legănau în așteptarea vântului; în mijlocul târgului de vite se înălța turnul pojărniciei de unde se supravegheau 13 incendiile, destul de frecvente în acea vreme. Chiar la început de secol al XIX-lea, în anul 1803, târgul fusese devastat de un mare pârjol, iar
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
celelalte două fete care sunt prea șterse, deși nici ea nu are parte de o analiză prea pozitivă. E violent fardată și seamănă cu un păianjen: „gătită într-o rochie scurtă, îi ieșeau picioarele subțiri, interminabile, pe care și le leagănă pe rând, fără sfială, ca o persoană care n-ar simți nici cea mai mică nedumerire printre streini, cu mâinile fără mâneci în mănuși lungi, cu fața pudrată prea mult. A fost întrebată ceva de profesor și a răspuns cu
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Buzea, Nina Cassian, Ștefan Augustin Doinaș, Ion Gheorghe, Mircea Ivănescu, Gabriela Melinescu, Marin Sorescu, Tristan Tzara, precum și proză (povestiri, eseuri, teatru) de alții. Îmi vine în minte și cotraducerea realizată cu Eva Feiler a poemului lui Mihai Eminescu "Ce te legeni", fiind aleasă și considerată cea mai bună dintr-un număr de 30 de traduceri. V.P.: Aveți o Editură (Cross Cultural Communication CCC) foarte cunoscută, unde scoateți multe ediții bilingve. Ce este cartea pentru scriitorul și editorul Stanley H. Barkan? Un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
sunt cărțile lui Taras Șevcenko, traduse în română de Victor Tulbure și Ion Cozmei. E vorba doar de niște plachete mai subțirele sau de grupaje de versuri publicate în diverse reviste. De fapt, prima poezie tradusă din Eminescu (Ce te legeni codrule?) în limba ucraineană, datează din anul 1903. A fost tradusă de Vasile Șciurat. După aceasta, a urmat o pauză de aproape 50 de ani, până în 1952, când apare prima plachetă cuprinzând 43 de poezii din opera eminesciană transpuse în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
oi mai uita, în noaptea sfîntă, leagăn sfînt, noi sîntem singuri pe pămînt cu Domnul și Lumina Sa! ! de-acuma nu te-oi mai uita, în noaptea sfîntă, leagăn sfînt, Domnul cu-ale Lui mînuri blînd, Domnul blînduț ne-o legăna! IURIE MATEI PICTOPOEME Regele vagabond, 1998, ulei pe panza, 100x80 cm Curiosul. 1997, ulei/pânză, 60x75 cm Mama Rugă pentru încetarea luptei între suflet și trup. 1994, ulei/pânză, 100x90 cm Lupta de intenție (Sursa de infecție) 2008 Don Juan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
mai clari ca un cristal: "Amant ciudat, ce afli în mine să te-mbate?" -Fii dulce și tăcută! Un dor, rănit de toate, Afară de-o candoare străbună de-animal, Nu vrea să-ți dezvelească secretul infernal, O, tu, ce-mi legeni somnul cu mîini îmbelșugate, Nici basmele lui negre în flacără turnate. Urăsc la fel și patimi, și vis spiritual! Să ne iubim alene. Amorul din gheretă, Întunecat, pîndește cu arcul său fatal, Cunosc orice unealtă din vechiu-i arsenal: Smiteli, omor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
praf..., de praful sărăciei, nu a dorit niciodată să se despartă de cei trei copii micuți, orfani și frumoși! Au rămas copiii ei. MURA Arșița verii pârjolea totul în calea ei. Din depărtare, valuri de căldură păreau că se apropie legănându-se în fuioare plutitoare. Chiar și vântul, copleșit de căldura acelei zile, era ascuns undeva, pe aproape, poate pe sub o salcie pletoasă sau cine știe pe unde își face somnul de prânz. Lacurile poartă aceeași oglindă obosită ca și ieri
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
aparate să devină sau să redevină identice, cu componente care să se miște în același mod, și atunci trebuie să se plece de la un model care nu se confundă cu nici unul dintre ele. Muzica muzicienilor nu este unica. Pruncul este legănat de cîntecele doicii. Mai tîrziu, repetă refrenele pe care părinții săi le fredonează în prezența lui. Există cîntece de joacă, precum și cîntece de muncă. Pe străzile marilor orașe cîntecele populare se transmit din gură-n gură, odinioară reproduse de flașnete
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]