4,839 matches
-
701 Emoțional negativ 6.598 8.883 7.799 6.981 Agrement 0.228 1.289 0.139 0.997 Auditiv 0.228 0.143 0.000 0.544 Anexa 6. Valori ale frecvenței claselor semantice în corpusul general Clase lexicale Pressa România liberă Românul Timpul Agrement 0.562 0.770 0.568 0.960 Auditiv 0.302 0.210 0.219 0.320 Determinare 5.961 8.193 6.512 4.022 Emoțional negativ 9.071 7.843 8.173
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și nominale determinative, clișee uzuale de limbă, formulări familiare, sintagme, toate considerate fapte de limbă cu valoare stilistică și estetică, de circulație largă și folosite curent de către vorbitor. Iată de ce, nu întâmplător, preocuparea poetului de a folosi un bogat material lexical de proveniență populară este pusă pe seama faptului că „Labiș năzuia să realizeze o monografie artistică a unui sat de munte, după exemplul lui Goga.” Alături de termeni populari, întâlnim în poezia lui Labiș un număr mare de neologisme. Poetul se lasă
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
ele apar motivate și de necesități de rimă (ex: stâns/plâns). Cuvintele și expresiile populare ocupă un loc aparte în poezia lui Labiș. Trăind la sat, având legături directe cu folclorul, poetul și-a axat creația pe un puternic fond lexical de provenință populară, impresionând prin forța sugestivă cu care dă claritate stilului. Pentru a ne face o idee asupra vocabularului lui Labiș, s-au analizat în mod special două poezii: Moartea căprioarei și Miorița, în care s-a urmărit originea
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
ne face o idee asupra vocabularului lui Labiș, s-au analizat în mod special două poezii: Moartea căprioarei și Miorița, în care s-a urmărit originea și frecvența cuvintelor. S-a operat exclusiv cu acele cuvinte pline (cele cu sens lexical), eliminând din analiză articolul, numeralul, pronumele, verbele a fi și a avea cu valoare auxiliară, prepoziția și conjuncția, al căror sens este exclusiv gramatical. Cercetarea aceasta este făcută pe baza a patru categorii de statistici, analizând frecvența și originea cuvintelor
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
alte atribute divine. Dacă se dovedește că existența este cuprinsă în conceptul de Dumnezeu, atunci va rezulta că Dumnezeu există. După cum vom vedea, tot aici unde se pot identifica soluțiile, s-au concentrat și principalele critici aduse argumentului anselmian. Construcția lexicală "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit" (Id quo maius cogitari nequit) a reprezentat fără îndoială o culmeatinsă doar de Anselm. Definirea ființei divine prin expresii asemănătoare cu construcția anselmiană sunt întâlnite și în Antichitatea latină
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
principalelor argumente ontologice prezentate în filosofia analitică este interesant și important de văzut cum a fost reluat și reinterpretat argumentul anselmian în filosofia analitică. 4.3. Reluarea argumentului ontologic în filosofia analitică Unii filosofi s-au îndoit de relevanța construcției lexicale "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit". Findlay a considerat că obiectul venerației religioase nu trebuie să acopere numai teritoriul actualului, ci și teritoriul posibilului. Și nu numai că existența altor lucruri este imposibilă fără Dumnezeu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
cca. 100 buc., mai mică decât cea la nivel județean (165 buc.). IV. 1.6. Vânatul și piscicultura Vânatul și piscicultura s-au practicat în toate epocile istorice, în tot spațiul carpato - danubiano -pontic, fiind atestate de dovezi arheologice, documentare, lexicale. Unii istorici consideră că pescuitul se practică încă de pe timpul conlocuirii românilor cu slavii, termenii de „iaz” și „râmnic” fiind de origine slavă . În zona Șipote, construcția iazurilor și pescuitul au constituit preocupări foarte vechi ale locuitorilor, probabil cu mult
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
acești diferențiatori semantici, vorbitorii unei limbi vor selecta, în funcție de sensul impus de contextul general, cuvântul casă, dându-i, premental, o anumită semnificație. Acestui tip de sens i se adaugă sensul gramatical, provenit din reguli sintactico-semantice. Totalitatea posibilităților combinatorii ale unității lexicale, cu diferitele sale sensuri și forme stabilite de vorbitori, alcătuiește paradigma cuvântului. Semantica distribuțională sau o semantica interpretativă consideră că sensul este obținut din interpretarea structurilor sintactice. De exemplu, același cuvânt casă, implicat în nexul Melcul s-a ascuns în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
un sistem de semne în care “nu este esențială decât unirea dintre sens și imaginea acustică și unde cele două părți ale semnului sunt în egală măsură psihice”, având ca niveluri constitutive sistemul fonetico-fonologic, sistemul morfologic, sistemul sintactic și cel lexical. Realitate supraindividuală, limba se impune obiectiv vorbitorilor unei comunități, ca un produs înregistrat pasiv, și se constituie ca un ansamblu de convenții necesare care reprezintă modele după care se realizează comunicarea. Proces complex de comunicare, limba este generată social-istoric, rezultând
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
prin rolul lor sintactic (nu sunt componentele frazelor, ci echivalează cu ele). Alte mărci ale acestei funcții se găsesc atât la nivel fonetic - intonație, accent, tempo- ul vorbirii, lungirea sau eliminarea unor sunete - cât și la nivel morfologic, sintactic sau lexical. Vendryes remarca faptul că afectivitatea poate marca structura frazei. în limbaj afectiv, ordinea ideilor este alta decât în limbajul logic. Același autor arată că și categoriile gramaticale sunt exprimate uneori prin mijloacele limbajului afectiv. Preferința pentru un anume timp verbal
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
d) limba și cunoașterea - componenta enciclopedică; e) limba și doxa - componenta ideologică; f) limba, cultura și sentimentele - componenta socioafectivă. - Componenta verbală - corespunzătoare tuturor componentelor limbii - se definește prin trei dimensiuni: O dimensiune lingvistică (cunoașterea și utilizarea aspectelor de ordin fonetic, lexical, morfologic, sintactic); O dimensiune textuală, care constă în cunoașterea și utilizarea regulilor și procedeelor de organizare generală a unui text - conexiunea între fraze, coerența, structura textuală narativă/descriptivă/argumentativivă/explicativă etc.; O dimensiune discursivă (cunoașterea și utilizarea regulilor care determină
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
învăța (savoir-apprendre; ability to learn). În acest context, competența de comunicare lingvistică se definește prin relația a trei componente specifice: componenta lingvistică, componenta sociolingvistică și componenta pragmatică, realizând o sinteză între cunoștințe, aptitudini și deprinderi. Componenta lingvistică urmărește formarea deprinderilor lexicale, fonetice, sintactice; componenta sociolingvistică valorifică parametrii socioculturali ai utilizatorului limbii, iar componenta pragmatică se realizează în utilizarea funcțională a resurselor lingvistice. Competența de comunicare lingvistică se concretizează în actele comunicative, care implică: receptarea, producerea, interacțiunea, realizate fie în formă orală
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
deprinderilor de rostire și scriere corectă a sunetelor, silabelor și cuvintelor. Aceste deprinderi sunt conturate încă din învățământul preșcolar și urmărite pe tot parcursul școlarității. Competențe specifice Conținuturi associate - sesizarea corectitudinii/incorectitudinii gramaticale a unui enunț și/ sau a formelor lexicale; - adaptarea vorbirii la parteneri și la situația de comunicare/ situații de comunicare diverse; - corespondența dintre sunet și literă; - vocalele, consoanele, semivocalele; - grupurile de sunete (diftongul, triftongul); hiatul; - silaba; - greșeli de pronunție în diverse situații de comunicare; pronunțarea diftongului, a triftongului
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
activități corelate: dezvoltarea vocabularului prin însușirea de cuvinte noi și folosirea acestora în comunicare; activizarea vocabularului elevilor prin comunicarea orală și scrisă; nuanțarea vocabularului și adecvarea stilistică a acestora în situații de comunicare variate. Competențe specifice Conținuturi asociate - sesizarea unităților lexicale necunoscute în fluxul vorbirii, în scopul clarificării acestora; - selectarea elementelor de lexic adecvate situațiilor de comunicare; - identificarea expresiilor și a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar; - utilizarea, în redactare, a unor sinonime, antonime și derivate adecvate temei a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
literar sau nonliterar; - utilizarea, în redactare, a unor sinonime, antonime și derivate adecvate temei a) Elemente de vocabular și categorii semantice (vocabularul limbii române; cuvântul - unitate de bază a vocabularului; forma și conținutul cuvintelor; utilizarea, în contexte diferite, a achizițiilor lexicale noi; articolul de dicționar; structura fonematică a cuvântului; corespondența dintre sunet și literă; vocalele, consoanele, semivocalele; grupurile de sunete (diftongul, triftongul); hiatul; silaba; greșeli de pronunție, în diverse situații de comunicare; pronunțarea diftongului, a triftongului și a hiatului; forme lexicale
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
lexicale noi; articolul de dicționar; structura fonematică a cuvântului; corespondența dintre sunet și literă; vocalele, consoanele, semivocalele; grupurile de sunete (diftongul, triftongul); hiatul; silaba; greșeli de pronunție, în diverse situații de comunicare; pronunțarea diftongului, a triftongului și a hiatului; forme lexicale corecte/ date; - sesizarea sensului unităților lexical noi în funcție de context; - utilizarea relațiilor de sinonimie, de antonimie, de omonimie în organizarea mesajului oral; - sesizarea valorii expresive a unităților lexicale în textele citite; - utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantic studiate și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
fonematică a cuvântului; corespondența dintre sunet și literă; vocalele, consoanele, semivocalele; grupurile de sunete (diftongul, triftongul); hiatul; silaba; greșeli de pronunție, în diverse situații de comunicare; pronunțarea diftongului, a triftongului și a hiatului; forme lexicale corecte/ date; - sesizarea sensului unităților lexical noi în funcție de context; - utilizarea relațiilor de sinonimie, de antonimie, de omonimie în organizarea mesajului oral; - sesizarea valorii expresive a unităților lexicale în textele citite; - utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantic studiate și la mijloacele de îmbogățire a vocabularului
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
în diverse situații de comunicare; pronunțarea diftongului, a triftongului și a hiatului; forme lexicale corecte/ date; - sesizarea sensului unităților lexical noi în funcție de context; - utilizarea relațiilor de sinonimie, de antonimie, de omonimie în organizarea mesajului oral; - sesizarea valorii expresive a unităților lexicale în textele citite; - utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantic studiate și la mijloacele de îmbogățire a vocabularului, pentru exprimarea nuanțată; - integrarea categoriilor semantice în structuri lexicale proprii; - sesizarea adecvării elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat; - utilizarea în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
antonimie, de omonimie în organizarea mesajului oral; - sesizarea valorii expresive a unităților lexicale în textele citite; - utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantic studiate și la mijloacele de îmbogățire a vocabularului, pentru exprimarea nuanțată; - integrarea categoriilor semantice în structuri lexicale proprii; - sesizarea adecvării elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat; - utilizarea în mod nuanțat a categoriilor lexicale într-un mesaj oral; - sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului și a categoriilor semantic studiate; incorecte; arhaisme
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
mesajului oral; - sesizarea valorii expresive a unităților lexicale în textele citite; - utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantic studiate și la mijloacele de îmbogățire a vocabularului, pentru exprimarea nuanțată; - integrarea categoriilor semantice în structuri lexicale proprii; - sesizarea adecvării elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat; - utilizarea în mod nuanțat a categoriilor lexicale într-un mesaj oral; - sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului și a categoriilor semantic studiate; incorecte; arhaisme și regionalisme; rolul lor în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantic studiate și la mijloacele de îmbogățire a vocabularului, pentru exprimarea nuanțată; - integrarea categoriilor semantice în structuri lexicale proprii; - sesizarea adecvării elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat; - utilizarea în mod nuanțat a categoriilor lexicale într-un mesaj oral; - sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului și a categoriilor semantic studiate; incorecte; arhaisme și regionalisme; rolul lor în textele literare studiate; explicarea unor expresii și a unor cuvinte noi identificate
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
sesizarea relațiilor de sinonimie, antonimie, omonimie într-o comunicare orală; cuvintele polisemantice; polisemia și omonimia - asemănări și deosebiri; utilizarea sinonimelor în scopul evitării repetițiilor; cuvântul și contextul; sens propriu și sens figurat, sensul propriu de bază și sensurile secundare; greșeli lexicale în comunicare; construcții pleonastice și atracția paronimică; corectarea construcțiilor pleonastice; corectarea greșelilor determinate de atracția paronimică;) c) Mijloacele de îmbogățire a vocabularului (cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii derivative; rădăcină, sufixe și prefixe; sinonime și antonime; sufixe diminutivale și sufixe
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
greșelilor determinate de atracția paronimică;) c) Mijloacele de îmbogățire a vocabularului (cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii derivative; rădăcină, sufixe și prefixe; sinonime și antonime; sufixe diminutivale și sufixe augmentative; câmpuri lexicosemantice; cuvinte compuse prin alăturare, subordonare și abreviere; familia lexicală derivate, compuse, cuvinte obținute prin schimbarea valorii gramaticale; împrumuturile;) d) Resurse ale expresivității limbii la nivelul lexico-semantic (selectarea cuvintelor; figuri de stil: personificare, comparație, enumerație, repetiție, epitet; comentarea rolului arhaismelor, al regionalismelor și al neologismelor;) 3.3. Formarea și dezvoltarea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
elementele vocabularului sunt îmbinate între ele cu ajutorul gramaticii, definită ca “ansamblu de reguli privitoare la modificările cuvintelor și îmbinarea lor în propoziții și fraze”. Competențe specifice la nivelul morfologic - sesizarea corectitudinii/ incorectitudinii gramaticale a unui enunț și/ sau a formelor lexical; - sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învățate; - sesizarea abaterilor de la normele gramaticale Conținuturi asociate a) Clase lexico-gramaticalesubstantive, pronume, numeral, articol, adjectiv, verb, adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție - și categoriile lor gramaticale (folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice părților
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
asigurarea alternanței tipurilor de exerciții, chiar în decursul aceleiași lecții și integrarea acțiunilor simple în acțiuni tot mai complexe; - corelarea limbii cu gândirea; evitarea izolării arbitrare a studiului mijloacelor lingvistice de conținutul exprimat prin acestea; „Se tinde la îmbogățirea bagajului lexical, dar se neglijează urmărirea neîncetată a semnificației cuvintelor odată intrate în vocabularul activ al copiilor. Se întăresc și se automatizează diferite legături sintagmatice, dar se pierde din vedere necesitatea prezentării și amplificării acestor legături, prin apariția cuvântului în alte contexte
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]