4,922 matches
-
parcurs de metaforă, de la primul volum de poezie al Anei Blandiana și până la ultimul. Pentru Ana Blandiana, natura e zona de interes cea mai mare, așa cum, pe de altă parte, erosul e lucru curios și trecut neobservat aproape inexistent în lirica sa, tot timpul amânat, estompat, respins. Poeta cultivă un soi de "naturism" nemaiîntâlnit în lirica românească, apropiat viziunii animiste asupra lumii, declanșator de elegii transfiguratoare. Pasiunile sunt eliberate sub forma unui discurs care poate atinge un paroxism al trăirii, o
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Ana Blandiana, natura e zona de interes cea mai mare, așa cum, pe de altă parte, erosul e lucru curios și trecut neobservat aproape inexistent în lirica sa, tot timpul amânat, estompat, respins. Poeta cultivă un soi de "naturism" nemaiîntâlnit în lirica românească, apropiat viziunii animiste asupra lumii, declanșator de elegii transfiguratoare. Pasiunile sunt eliberate sub forma unui discurs care poate atinge un paroxism al trăirii, o vitalitate exacerbată. Generația lui Nichita Stănescu nu face, în adevăratul sens al cuvântului, o nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
postbelică, p. 271. 81Luiza Bratu, op. cit., p. 59. 82Ibidem, p. 61. 83Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică, p. 271. 84Ibidem, p. 272. 85***, Poezia română contemporană, p. 622. 86Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică, p. 272. 87"unul dintre elementele definitorii pentru lirica nouă de la mijlocul deceniului șapte". Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică, p. 272. 88Ibidem, p. 272. 89Ibidem, p. 272. 90***, Literatura română contemporană, p. 622. 91Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică, p. 272 92Luiza Bratu, op. cit., p. 64. 93***, Literatura română contemporană
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Ivireanul și viziunea populară românească "păgână" asupra Fecioarei Maria: accentul afectiv, plin de considerație, care îi creează foarte tinerei maici un portret juvenil în același timp plin de grație și tragic, un portret cuceritor, pe alocuri contaminat cu elemente din lirica de dragoste țărănească, așa cum se poate constata prin comparația cu o versiune a Legendei Maicii Domnului culeasă din Bucium (zona Iași): "Și o purces Maica Maria / Cosițe negre despletind / Mărgăritari înșirând / Din ochi negri lăcrămând. / Unde lacrima chica / Două merișoare
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
semnificațiilor gândite fie altcândva, fie altundeva. Singura întrebare pe care și-o mai poate pune este autoreflexivă și privește condițiile sale de posibilitate. Discursul ei s-a reîntors de la epic la liric, fără ca prin aceasta să-și inverseze emergența, pentru că lirica modernă la care s-a întors este mai mult un joc de limbaj decât un exercițiu inițiatic" (Aurel Codoban, Filosofia ca gen literar, Editura Design & Print, Cluj, 2005, p. 102). 309 Jean Baudrillard, La Transparence du Mal. Essai sur les
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Zigu Ornea • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica sacrului, Mina Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea populară, Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Termenii cheie ai analizei teatrului, Anne Ubersfeld • Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean • Poetica teatrului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a semenilor. Redăm câteva din ideile unuia dintre exilați, Mircea Eliade (1907-1986). În anul 1953 el scria: "Capodoperele spiritualității românești aparțin folclorului; și deși România modernă a avut norocul să aibă un poet de geniu în Mihai Eminescu, totuși capodoperele liricii și baladei românești rămân Miorița și legenda Meșterul Manole. Ceva mai mult: o bună parte din literatura română modernă s-a dezvoltat în prelungirea creației folclorice. Unul din rarii autori români care pot fi numiți cu adevărat "clasici", Ion Creangă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
filozofice postkantiene, centrată în jurul conceptului de critică. Acesta însă își confi gurează spațiul de joc cu precădere în domeniul filozofiei artei. Trecerea de la conceptul de „critică“ la cel de „experiență“ aplicat lumii orașului se realizează prin intermediul lui Baudelaire. Întâlnirea cu lirica acestuia nu este o întâlnire cu un obiect artistic autonom, altfel spus cu o expresie autentică, de sine stătă toare a absolutului. Experiența estetică devine, în aceste lucrări ulterioare celor analizate până acum, o întâlnire istorică: cea dintre un cititor
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Elisabeta, nom de plume Carmen Sylva, se ocupă de decorarea castelului Peleș, reședința de vară a curții regale, pe care o concepe în spiritul unei opere de artă totale prin colaborarea tuturor artelor, pictură, sculptură, poezie, încredințând pictorilor teme din lirica ei, spre a fi ilustrate. "Operele concepute pentru castelul Peleș, picturi și sculpturi, erau astfel rezultanta a două gândiri creatoare conjugate, una literară, a reginei, alta a plasticianului"141. Regina Maria va mai adăuga o dimensiune acestei polifonii artistice pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decela totuși o influență a lui Franz von Stück în ce privește modelajul wagnerian al acestor chipuri, care au un aer de familie cu Lohengrin (1850). Într-o mare măsură, manifestarea unei sensibilități simboliste în opera lui Gh. Petrașcu vine în siajul liricii eminesciene. Supralicitând, criticul Popescu- Gogan susține chiar o afinitate structurală a pictorului cu poezia lui Eminescu astfel încât: "Poetica petrașciană este o poetică eminesciană prin excelență..."280. Într-adevăr, o mare parte a picturilor cu caracter simbolist poartă amprenta acestei afinități
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
708 cm, inventar 2061, 1935), tot o natură moartă. Poetul nu doar primește din partea Poeziei sale un chip, dar portretul său idealizat se insinuează într-o serie de ilustrații ale poeziilor sale. Arta grafică include și ea o tratare a liricii eminesciene de o manieră decorativistă și cu o sensibilitate simbolistă. Ilustrația de carte sau cea de revistă este contaminată de curentele fin de siècle, în special Secession-ul și Art Nouveau-ul. Mai mult sau mai puțin simboliste, operele unor ilustratori
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Paris în 1903 unde expune și o serie de lucrări inspirate din poezia lui Eminescu: Greva, lucrători venind de la muncă; Liberatoarea; Libertate, Egalitate, Fraternitate; Noaptea romantică omagiu lui Baudelaire. Artistul francez îmbrățișează tocmai filonul "revoluționar" al câtorva antume periferice în lirica eminesciană, desprinse de contextul mișcării socialiste, față de care poetul nutrea o profundă aversiune de pe poziția unei critici romantic-conservatoare cu puternice accente xenofobe, care identifica în socialist străinul complotând împotriva românității. De altfel, Eminescu nu se arată interesat de un proletariat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
românității. De altfel, Eminescu nu se arată interesat de un proletariat decuplat de la valorile tradiției, ci de țărănime, de răzeș ca unic depozitar al tradiției în care poetul identifică toate armonicele utopiste ale unei solidarități cutumiare. Chiar și întâmplătoare, apropierea liricii eminesciene de Baudelaire indică o încercare de a construi o punte viabilă către postromantismul decadento-simbolist pe care-l ilustrează lirica baudelairiană, dificil însă de susținut în afara unor mărturii, mai ales că formarea lui Eminescu se realiza pe filiera romantismului german
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca unic depozitar al tradiției în care poetul identifică toate armonicele utopiste ale unei solidarități cutumiare. Chiar și întâmplătoare, apropierea liricii eminesciene de Baudelaire indică o încercare de a construi o punte viabilă către postromantismul decadento-simbolist pe care-l ilustrează lirica baudelairiană, dificil însă de susținut în afara unor mărturii, mai ales că formarea lui Eminescu se realiza pe filiera romantismului german. Oricum, desenele lui Salmen reprezintă o deschidere interpretativă operată din exterior în corpul liricii eminesciene, ilustrând o virtualitate. V.3
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
postromantismul decadento-simbolist pe care-l ilustrează lirica baudelairiană, dificil însă de susținut în afara unor mărturii, mai ales că formarea lui Eminescu se realiza pe filiera romantismului german. Oricum, desenele lui Salmen reprezintă o deschidere interpretativă operată din exterior în corpul liricii eminesciene, ilustrând o virtualitate. V.3. (Auto)Portretul artistului de la romantism la simbolism și decadentism Tema geniului ca artist (scriitor, muzician, pictor, sculptor, actor, dramaturg etc.) ajunge în posesia simboliștilor și decadenților însoțită și de o concepție tragică asupra existenței
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
până în apropierea aripilor. Inițial, Himera văzduhului avea o patină aurie, un strat alb care-i acoperea chipul, conferindu-i o expresie de mască, și o stea aurie în vârful capului. Petre Oprea sugera o apropiere de figura chintesențializată simbolic a liricii eminesciene, Luceafărul, iar sugestia zborului, steaua de pe creștet, precum și chipul androgin, transformat în enigmatică mască, sunt elemente-suport pentru o astfel de interpretare. Paciurea reia tema doi ani mai târziu în Himeră înaripată (1929): o aripă ridicată, lipită de cap, o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
elocvent și de Brâncuși, în trecerea sa către arta modernă, fază în care simbolul cedează în fața unei esențializări a materiei și a eliminării oricărui rest narativ. În acest sens, se pot stabili o serie de corespondențe cu facțiunea ermetistă a liricii barbiliene. "Paciurea este mai aproape de Freud, iar el se află, de asemenea, într-o etapă mai timpurie a dezvoltărilor în simbolismul francez și central-european: himerele sale luptă în primul rând cu ele însele, ele sunt smulse de Liebenstriebe dintr-o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Pallady, Nud (nedatat, nesemnat, ulei pe carton, 0, 980 x 0,570 cm, inventar 309), care poartă marca senzualismului decadent cu o notă de perversitate care datorează măcar o picătură de otravă graficii erotice ropsiene. Pallady era inspirat și de lirica baudelariană a Florilor răului, volum care nu a încetat să-l obsedeze nici după ce a depășit scurta etapă simbolisto-decadentă ca elev al lui Gustave Moreau. Lui Theodorescu-Sion, poemul lui Maniu îi inspiră o serie de compoziții decorative cu bacante, iar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poezia sa "triumful stilisticei și al manierei"540, pornind tocmai de la această vocație abandonată a unei "picturi caligrafice", ilustrată de critic prin mișcarea nouă în pictură cu Iosif Iser, Theodorescu-Sion, Șirato și Rodica Maniu. Pe baza unei imagini decupate din lirica sa, criticul mai stabilește o asociere cu decorativismul feeric-exotist, hieratic, simbolist, de influență böckliniană al lui Kimon Loghi, dar și a scenelor de gen din pictura trecentoului italian. Socotind insuficiente referințele invocate, Călinescu stabilește o altă relație cu plastica parnasiană
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ar traduce acest complex freudian al unei estetice întoarceri a refulatului în poezie. Depășind nivelul speculativ al exercițiului psihanlitic întreprins de Călinescu, rămâne provocatoare ideea unei sinteze a celor două limbaje artistice, pe care poetul ar întreprinde-o la nivelul liricii sale devenită plastică, simbioză teoretizată în spațiul poeziei simboliste. Surprinzătoare devine bulversarea acestei ordini iconice prin omologarea lui Adrian Maniu printre suprarealiști criticul nu-l trece totuși în această categorie în taxonomia sa -, ca utilizator al dicteului automat. Aparenta contradicție
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1940, Șerban Cioculescu aprecia în Caragiale "un erou al lucidității, care și-a croit singur soarta", fiind însă pregătit și pentru aprecieri encomiastice ("Privită dintr-un punct de vedere strict istoric, opera sa se dovedește mai însemnată chiar decît aceea lirică a lui Eminescu..."), așa cum le vom întîlni și la Octavian Goga (" Se vor crea legende și personalitatea lui va lua proporții mitice") însă majoritatea criticilor români vor dovedi realism critic în aprecierea moștenirii literare a lui Caragiale. Ca și în
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de altă parte, metaforizarea textuala sau picturala a procesului respectiv, adică opera de artă. Dacă primele trei părți ale volumului meu tratează, pe rând, problemele enunțate, a patra parte constituie o exemplificare a funcției deținute de nucleele vizionare în poezia lirica și epica a lui Blake, accentuând rolul pe care triada de elemente conceptuale îl deține în contextul practic al vizionarismului blakean. Partea I Eul în viziune Oricare i-ar fi formă și conținutul, orice viziune implică existența unui subiect al
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
p. 13). La început, Urizen este prezentat drept un element îndepărtat și străin, aparent exterior eului creator blakean (abia mai tarziu ajungem să realizăm că Los, proiecția acestui moi créateur, este o prelungire psihologică a unui ego urizenic vulgar). Eboșa lirica a lui Urizen, figură incipientă a zeului aspru și neînduplecat din cărțile profetice, se găsește într-un scurt poem de tinerețe, inclus în Poetical Sketches și numit To Nobodaddy. Nu este dificil de intuit ironicul joc de cuvinte dintre "nobody
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
conținuturile senzoriale furnizate de ultimă), cât și pe parcursul procesului de creație artistică (în care prima organizează și rafinează datele estetice furnizate de ultimă). Tocmai de aceea exegeții ar putea detecta cu ușurință o combinație paradoxala de explozii spontane de creativitate lirica și o revizuire atentă, uneori chiar obstinata, a eboșelor presupus revelate. În opinia mea, nici rolul imaginației, nici rolul inspirației nu ar trebui privit drept exclusiv sau absolut: cei doi agenți se completează reciproc într-o juxtapunere fenomenologica armonioasă, ce
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
celei cvadruple). Partea a IV-a Patru niveluri de interpretare a poeziei blakeene Oprindu-mă, în secțiunile anterioare, asupra unor aspecte preponderent teoretice legate de poetica lui Blake, este momentul să examinez, pe scurt, modalitatea în care elementele de fenomenologie lirica descrise anterior se ipostaziază la nivelul textelor propriu-zise. Concret, îmi propun să urmăresc, în cele ce urmează, transformările subtile pe care le comportă teoria vizionara blakeană, în momentul în care cele patru tipuri de viziuni enunțate în scrisorile către Butts
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]