5,376 matches
-
conducătorii Principatelor fuseseră întotdeauna generoși în donațiile făcute instituțiilor și cauzelor ortodoxe. Darurile fanarioților erau în schimb menite să întărească influența grecească. Deosebit de importantă era chestiunea mînăstirilor închinate. Tot mai mulți boieri, atît greci cît și români, dăruiau pămînturi anumitor mînăstiri, al căror venit era destinat finanțării Locurilor Sfinte, ca Sfîntul Mormînt, Muntele Sinai și Muntele Athos, sau a Patriarhiei. Acestea erau conduse de greci, în fruntea lor aflîndu-se egumenii, numiți de Locul Sfînt respectiv. Cu timpul, a unsprezecea parte a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
robi și de la care proprietarii moșiilor storceau din cînd în cînd, fără termene fixe, sume mari de bani. Cum s-a ajuns practic la o asemenea situație nu este limpede. Cu toate acestea, începînd din secolul al șaisprezecelea, boierii și mînăstirile și-au putut întări pozițiile atît în detrimentul autorității centrale, cît și al țărănimii. Familiile de boieri au dobîndit controlul asupra satelor primindu-le în dar de la stat sau de la mînăstiri. Unele sate s-au vîndut de bunăvoie în schimbul apărării lor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Cu toate acestea, începînd din secolul al șaisprezecelea, boierii și mînăstirile și-au putut întări pozițiile atît în detrimentul autorității centrale, cît și al țărănimii. Familiile de boieri au dobîndit controlul asupra satelor primindu-le în dar de la stat sau de la mînăstiri. Unele sate s-au vîndut de bunăvoie în schimbul apărării lor sau a scutirii de taxe. Familiile din clasa dominantă puteau cumpăra sau pune stăpînire pe pămînturile satelor, obținînd astfel o influență decisivă în zona respectivă. Sistemul monopolului asupra perceperii impozitelor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
iar ultimul dintr-o serie de șerbi, numiți scutelnici, care nu posedau nici un petec de pămînt și îl slujeau direct pe boier. Țărănimea suporta aproape întreaga povară a taxelor datorate statului. Ea trebuia totodată să plătească unui boier sau unei mînăstiri dări pentru folosirea pămîntului. În plus, țăranul era dator să presteze corvezi, obligații sub formă de muncă, numite clacă. În secolul al optsprezecelea, corvezile nu erau prea împovărătoare în comparație cu cele din Imperiul Habsburgic învecinat. Boierii, mai ales cei din Valahia
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dintre restricțiile impuse evreilor au fost de asemenea abolite. Toate inițiativele acestea, care nu includeau alte culte în afara celor menționate, erau în favoarea protestanților și a ortodocșilor și în detrimentul intereselor catolicilor. Joseph a luat măsuri și împotriva unui mare număr de mînăstiri, considerînd că multe dintre ele nu-și îndeplineau funcția reală de a asigura servicii sociale. El a desființat între 1782 și 1786 aproximativ 700 de mînăstiri; toate ordinele pur contemplative au fost interzise. În locul mînăstirilor, împăratul a înființat noi spitale
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și în detrimentul intereselor catolicilor. Joseph a luat măsuri și împotriva unui mare număr de mînăstiri, considerînd că multe dintre ele nu-și îndeplineau funcția reală de a asigura servicii sociale. El a desființat între 1782 și 1786 aproximativ 700 de mînăstiri; toate ordinele pur contemplative au fost interzise. În locul mînăstirilor, împăratul a înființat noi spitale și instituții de stat pentru săraci, bolnavi și alți nenorociți. Ca parte a planului său de modernizare a sistemului administrativ, Joseph al II-lea a încercat
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
împotriva unui mare număr de mînăstiri, considerînd că multe dintre ele nu-și îndeplineau funcția reală de a asigura servicii sociale. El a desființat între 1782 și 1786 aproximativ 700 de mînăstiri; toate ordinele pur contemplative au fost interzise. În locul mînăstirilor, împăratul a înființat noi spitale și instituții de stat pentru săraci, bolnavi și alți nenorociți. Ca parte a planului său de modernizare a sistemului administrativ, Joseph al II-lea a încercat să impună limba germană ca limbă de stat. Măsura
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
concomitent cu reapariția unor vechi dificultăți externe, l-au forțat pe împărat să anuleze în ianuarie 1790 cea mai mare parte a schimbărilor, în special în Ungaria, dar nu și pe cele referitoare la iobăgie, nici Edictul Toleranței sau desființarea mînăstirilor. Acestea erau desigur măsuri foarte importante a căror transpunere în viață a avut o influență esențială asupra popoarelor balcanice din cadrul imperiului. Joseph a murit curînd după ce fusese nevoit să dea înapoi în alte privințe. În 1790, la urcarea pe tron
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
legale și istorice a dus la unirea nobililor croați și maghiari. Proprietarii de pămînturi, fie ei mari sau mici, s-au opus cu înverșunare abolirii iobăgiei și limitării scutirii lor tradiționale de impozite; atacurile la adresa privilegiilor bisericii catolice și ale mînăstirilor au stîrnit mînia croaților. Atît ungurii cît și croații s-au ridicat împotriva înlocuirii limbii latine ca limbă a administrației cu germana. Accentul pus pe protejarea privilegiilor lor sociale explică multe dintre acțiunile nobililor croați din 1790. Opunîndu-se cu îndîrjire
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
unui fel de guvern laic sîrb, avînd în frunte o mitropolie sîrbească cu sediul la Sremski Karlovci. Întrunirile periodice ale consiliilor au ajuns să semene cu adunările naționale. Sesiunile lor erau destinate în primul rînd alegerii episcopilor și a stareților mînăstirilor, dar se discutau și problemele și chestiunile de interes general pentru comunitatea sîrbă. Ele puteau audia reclamanți și puteau protesta. Așa cum am văzut, puternicul element laic existent în cadrul bisericii în timpul dominației otomane era prezent și aici; reprezentarea în adunări reflecta
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de rînd. Ca și pe timpul dominației otomane, biserica păstra vie amintirea imperiului sîrb medieval; trecutul istoric era idealizat și făcut să pară glorios. Picturile și literatura bisericească evocau de asemenea trecutul. Activitățile culturale ale mitropoliei erau sprijinite de cele din cadrul mînăstirilor de la Fruška Gora. Cu toate avantajele de care se bucura, biserica sîrbă nu era deloc mulțumită de ceea ce constituia un statut de rangul al doilea într-un stat predominant catolic; nici situația politică nu era satisfăcătoare. Cînd Arsenie și adepții
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Grigore Ghica. Ambele delegații reprezentau interesele boierilor și aveau programe similare. Cererea principală era restabilirea domniilor pămîntene și sfîrșitul exploatării fanariote, cu toate funcțiile înalte deținute de atunci înainte de români. Membrii delegațiilor pretindeau de asemenea înlăturarea egumenilor (abaților) greci de la mînăstirile închinate și numirea de clerici autohtoni. Se dorea și ca o miliție românească să înlocuiască fosta gardă albaneză. Poarta a fost de acord cu aceste cereri și i-a numit pe cei doi capi ai delegațiilor în postul de domnitori
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
toată puterea cuvîntului. Actul simbolic a fost de atunci încoace sărbătorit ca marcînd începutul revoluției, fapt care s-a produs în ziua de 6 aprilie. La data aceasta, potrivit credinței populare, episcopul Germanos al Patrasului a ridicat stindardul revoltei la mînăstirea Aghia Lavra. Au izbucnit apoi răscoale în toate regiunile Greciei și în insule, mai ales în Hydra, Psara și Spetsai, care vor deveni ulterior centre majore ale operațiilor navale grecești. Harta 20. Expansiunea Greciei, 1821-1919 O parte din acțiunile grecilor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
prima parte a secolului al nouăsprezecelea populația avea 120000 de locuitori împărțiți în treizeci și șase de triburi și locuind în 140 de sate. Nu existau drumuri, legăturile realizîndu-se cu ajutorul cailor și al animalelor de povară. Cetinje, capitala, avea o mînăstire și cîteva case din piatră. Liderii trebuiau deci să pornească de la început alcătuirea unei structuri politice și dispuneau de foarte puțin material pentru aceasta. În secolul al optsprezecelea, sub conducerea episcopului Petru I, fuseseră deja făcuți cîțiva pași importanți spre
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Patriarhia de la Constantinopol decît în 1850, biserica grecească era separată de aceasta. Șeful statului era Othon; el administra problemele bisericii printr-un Sfînt Sinod, ai cărui membri erau numiți de rege. S-a făcut și o încercare de reformă a mînăstirilor, dintre care multe se aflau într-o situație extrem de proastă. Cele cu mai puțin de șase călugări au fost închise, iar proprietățile lor au trecut în stăpînirea guvernului. Una dintre cele mai dificile chestiuni cu care s-a confruntat regența
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fie înaintată acestuia. Reacția domnitorului a fost promptă: el a ordonat arestarea a circa trei sute de oameni, o parte dintre ei fiind ulterior exilați. Nu existau închisori în care să poată fi întemnițați boierii, aceștia fiind de obicei închiși în mînăstiri pe durata executării sentinței lor. Revoluția din Țara Românească a constituit o problemă mult mai serioasă. Cei care au participat la ea vor deveni liderii naționali din următoarele decenii, iar mișcarea va stabili modelul viitoarei evoluții a României. Figurile principale
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
împotriva domnitorului. Cuza avea un program precis pe care voia să-l pună în aplicare, dar era blocat de această situație. În 1863, el a luat totuși o măsură sprijinită de opinia publică generală, secularizînd proprietățile monastice, inclusiv a pămînturilor mînăstirilor închinate. Aceste instituții jucaseră un rol important în viața Principatelor în trecut. Ele se aflau sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol și erau administrate de oficiali ecleziastici greci, acaparînd peste secole mari bogății din donații pioase și ajungînd pînă prin secolul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
administrate de oficiali ecleziastici greci, acaparînd peste secole mari bogății din donații pioase și ajungînd pînă prin secolul al nouăsprezecelea să dețină 11 % din suprafața arabilă a provinciilor. Profiturile realizate din aceste posesiuni erau "închinate" anumitor Locuri Sfinte, cum erau mînăstirile de la Muntele Athos. Acestea deveniseră extrem de nepopulare. Condițiile țăranilor care munceau pe moșiile acestea erau mai grele decît cele de pe pămînturile particulare. Deși era de presupus ca domeniile respective să finanțeze anumite instituții caritabile, cum ar fi spitalele destinate îngrijirii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
reușiseră să se achite de această sarcină. În anii anteriori, domnitorii depuseseră eforturi de a le reglementa activitatea, dar nu prea avuseseră succes. Instutițiile acestea erau sprijinite nu numai de Patriarhie, ci și de guvernul rus, care se folosise de mînăstiri în timpul frecventelor ocupații ale armatelor lui. În decembrie 1863, adunarea a luat măsura exproprierii cu oferirea unor compensații, pe care Patriarhia nu a acceptat-o. Negocierile asupra acestei chestiuni au fost tergiversate timp de ani de zile. În cele din
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
nouăsprezecelea, slava bisericească, o limbă apropiată de bulgară, fusese înlocuită în cea mai parte a slujbelor cu greaca. Instituirea bulgarei ca limbă literară era deci esențială. Prima istorie a Bulgariei a fost terminată în 1762 de Paisie, un călugăr de la mînăstirea Hilandar de la Muntele Athos. Țelul lui era să demonstreze că și bulgarii aveau un trecut istoric glorios. În 1806, un alt cleric, Sofronie, episcop de Vrața, a publicat o culegere de predici intitulată Kyriakodromiom (Cartea de duminică), care a fost
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
era arătat istoriei, gramaticii, aritmeticii și traducerii operelor străine. Pe lîngă aceasta, bulgarii educați aveau acces la publicațiile rusești datorită asemănării dintre cele două limbi. Ca și în alte regiuni ale Balcanilor, educația era inițial oferită doar de biserici și mînăstiri. La nivelul cel mai scăzut, școlile care existau se rezumau la citirea și la scrierea în slava bisericească. Ele nu asigurau instruirea necesară comerțului și nici nu-și familiarizau elevii cu problemele lumii din afară. Cele mai bune instituții laice
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Decretul Gülhane din 1839, care dădea asigurări privind egalitatea religioasă, a fost folosit ca argument împotriva autorității Patriarhiei dominate de greci asupra ținuturilor bulgărești. Acest prim pas spre autonomia religioasă a eșuat, întrucît în acel moment Rusia sprijinea Patriarhia. Problema mînăstirilor închinate din Principate și cea a separării bisericii Greciei independente provocaseră deja o mare îngrijorare în rîndul guvernului rus. Cauza bulgarilor a înregistrat totuși un progres: în 1849, sultanul a aprobat ca "milletul bulgar" să aibă propria lui biserică la
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Întoarsă acum la vechea ei matcă prin răsfățul bunei stări, al „nesuferitei bunăstări“, cum avea să spună Lenin. Cine dintre noi, colaboratorii și prietenii devotați ai doctorului, puteam bănui că această femeie cu aparențe de gravă și severă stareță de mânăstire cu aspre canoane, că acest bărbățoi cu obrajii căzuți din dezgust și ură pentru toți oamenii din jurul ei și care n-a știut să râdă niciodată, că această femeie fără feminitate și În rochii totdeauna mohorâte - cine putea bănui imensa
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Evul Mediu fran cez, culese și tipărite de Gaston Paris pe măsura Înțelegerii, gustului și curiozității cititorului ca mine și ca dumneavoastră, povestea călugăriței care, cu mințile furate și din slăbiciunea ei de femeie, se lepădă de toate și părăsi mânăstirea, ca să ia calea curvăsărlâcului. S-a Întors, după mai multă vreme, ca o vinovată ce-și risipise toată podoaba trupului și a sufletului ei, afară de puterea credinței care n-o părăsise, căci toată vremea nu Încetase a se ruga zilnic
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
blestemat de primar al Bucu reștilor poreclit de lume „Clipici“ - ca scăpate, te miri cum, de urgia industrializării și comercializării ceramicii noastre, dirijată astăzi de fabricanții din Turda și de olarii depravați din Pucheni. Numai În satul Piscul, de peste Balta Mânăstirii Țigăneștilor - unde până mai de curând poposeam cu zilele și mai ales cu nopțile prin Încăperile largi și pustii ale arhondăriei, cu canapele și paturi demodate, anume pentru răsfățul nostru - am mai găsit o așezare veche și Încă neinfestată de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]