4,910 matches
-
și ieșea în miez de noapte să-l arunce la marginea satului. Dacă pe drum întâlnea om din sat, se va mărita cu fecior din sat, dacă ajungea la marginea satului și nu întâlnea pe nimeni, atunci sigur se va mărita în streini. În seara de Anul Nou, se tăia o ceapă în două și se alegeau 12 găoci, fiecăreia dându-i-se numele unei luni. Se punea în fiecare un strop de sare. Funcție de cantitate de apă ce se acumula
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
începea să cânte, nici-un rănit nu se văieta, pentru că frumoasele lui cîntece, frumoasele lui melodii alinau suferința și desființau durerea. Maria Schiopu, cunoscută în sat sub numele de Măriuța Nițului, nimeni alta decât fiica lui Lae Nițului, născută la 1906, măritată cu Octavian Schiopu, a moștenit darul compoziției dela talentatul său tată, fiind capabilă să improvizeze pe loc strigături la diverse nunți și petreceri, adevărate perle care făceau deliciul sărbătorilor la care participa întreaga suflare a satului. Creațiile ei au făcut
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ea la București, unde s-a angajat ca doică la familia directorului Institutului Anglo-Francez. Cu banii agonisiți a revenit în sat și a cumpărat pământ de la groful care-și lichida moșia, după desființarea iobăgiei. La numai 16 ani, mama se mărită cu David Grovu (deai lui Onu lui Nicâ), dar rămăne curând văduvă de război, cu un copil, frate-meu, viitorul preot Gheorghe Grovu, pentru că soțul ei David moare urmare rănilor porimite în primul război mondial. Se recăsătorește cu Ioan Grovu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
opt copii ai lui Zenovie și Elisafta. Ceilalți șapte au fost în ordine Budac Arsene n. În 1866, Budac Ion n. În 1868, Budac Elisaveta n. În 1876, căsătorită cu Cismaș Pantelimon, mutată la Constanța, Budac Maria n. În 1880, măritată cu Ion Tomoaia din Sărata, emigrată în America, Budac Ana n. 1883, emigrată în America unde se va căsători, Budac Paraschiva n. 1886, căsătorită Bucșa mai întâi în Sărata și mai apoi recăsătorită cu Bittner în Constanța. Și în sfârșit
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în vremea războiului să lupte ca ofițer de artilerie antiaeriană. După război revine în învățământ ca profesor de Limba Română la Școala de Arte și Meserii din Viștea. Vetuța, face și ea Școala Normală din Sibiu ajunge învățătoare și se mărită cu preotul Malene din Brașov, după cum sora cea mai mare Eugenia se mărită cu un om bine situat și acceptat de restul familiei notarul Cândea, proprietar al Fabricii de cărămizi din Porumbacul de Jos. Bătrânul Maximilian reușise să-și construiască
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în învățământ ca profesor de Limba Română la Școala de Arte și Meserii din Viștea. Vetuța, face și ea Școala Normală din Sibiu ajunge învățătoare și se mărită cu preotul Malene din Brașov, după cum sora cea mai mare Eugenia se mărită cu un om bine situat și acceptat de restul familiei notarul Cândea, proprietar al Fabricii de cărămizi din Porumbacul de Jos. Bătrânul Maximilian reușise să-și construiască o familie în care se ducea un trai liniștit, viața era relativ ieftină
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
5 ani, era fiica Eufrosinei Budac, nepoată de la fiu de-a lui Coman Budac, plecată în America la începutul secolului XX, și care datorită vremurilor nu și-a pututo lua cu ea și pe fiică-sa Virginia care s-a măritat când i-a venit timpul cu maistrul de înaltă clasă în probleme de chimie la Orașul Victoria, Codrea originar din Drăguș, cu care a făcut casă chiar la intrarea dinspre nord în curtea bisericii din Oprea. Virginia Codrea, născută Budac
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și 92.Scorobeț Emilian, ai lui Sâie, stabiliți în America. din Oprea: 1.Budac T. Nicolae, a revenit în țară. 2.Bucurenciu Gheorghe, a lui Ilă, a revenit în țară. 3.Pandrea Haralambie, a revenit în țară. 4.Pandrea Elisabeta, măritată cu Gh. Scorobeț, stabilită în America. 5.Grovu D. Matei, a revenit în țară. 6.Ion Zosim Folea, a revenit în țară. 7.Grovu Dionisie, a revenit în țară. 8.Boeraș Andrei, a revenit în țară. 9.Stoica Candit, stabilit
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Ion, a lui Zenovie, a revenit în țară. 93.Grovu Ion, al Finii, a revenit în țară. 94.Grovu Filip, a revenit în țară. 95.Niculae Lonu Grovu, a revenit în țară. 96.Stoica Elena, cunoscută ca Lina lui Loghin, măritată cu Stoica Gheorghe din Streza(poziția 12), stabilită în America. 97.Budac Pavel, plecat fără pașaport, stabilit în America. 98.Miclea Lazăr, a revenit în țară. 99.Grovu Eufrosina, mama lui Victor lu’ Arsene, stabilită în America. 100.Budac Tr.
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
satul Ipotești 19. Episodul este povestit de Matei Eminescu într-o scrisoare către Corneliu Botez, datată 14 aprilie 1909; deși drastică, aceasta merită reprodusă pentru savoarea ei: Costake Caraieni, un grec românizat din Botoșani, accepta, la intervenția căminarului, să-și mărite cea de-a treia fată, Valerica, după Ioan Frank. Intervenția tatei era justificată spune Matei căci mama lui loan Frank era fata Doctorului Holtztreger, doctorul de casă al lui Balș. Mergând, deci, tata în pețit la Caraieni, acesta i-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
nu știi ce tată am. Sărac și împovărat de o familie grea e cu toate astea înzestrat c-o deșărtăciune atât de mare, încât ar putea servi de prototip pentru acest viciu, după părerea mea cel mai nesuferit din lume. Măritându-se soră-mea, el i-a promis o zestre de două mii de galbeni. Este ridicul când un om promite în scris ceea ce nici are, nici poate realiza; dar obligațiunea față de cumnatul meu este pozitivă și bătrânul meu e ca și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
dimpreună cu fiii ei. La una dintre aceste reprezentații, Eminescu și-a adus contribuția în calitate de sufleor. După care, Aglae va juca, fără voia ei, într-o reprezentație care va fi constat-o mult: după moartea lui Drogli, "își reface viața" măritându-se cu Heinrich Gareiss von Döllitzsturm. Un om urât, dizgrațios; greu de bănuit că ar putea să trezească vreo pasiune adevărată oricărei femei. Poseda, însă, un "von" între nume și prenume, iar Aglae nu mai avea, de multă vreme, "ștrengăreasca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
din exces de luciditate și autoanaliză, într-un impas existențial din care vede ieșiri apocaliptice: "O să se termine povestea asta, O să se termine chiar dac-ar fi nevoie să mă culc cu tot Bucureștiul sau, și mai rău, să mă mărit..." Deși, la un moment dat, afirmă că "nu se poate aprecia omul după Jurnalul lui", însemnările ei zilnice devoalează limpede aleasa alcătuire sufletească și permanenta vibrație intelectuală a unui personaj incomod pentru el însuși, care, parcă pentru a respecta tradiția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
-ncumetă să vorbească și să se împrietenească și el cu o fată să aibă măcar serviciul militar satisfăcut, fiindcă armata e ca un fel de inițiere, o treaptă care-l introduce în viața propriu-zisă, altfel nici un gospodar cu fete de măritat nici măcar nu-l ia în seamă... Tot discursul lui moș Vasile Baciu a durat vreo două ore, și tocmai când ne ridicam și încercam să plecăm, iaca vine și bătrâna, lelița Catrina. Fată hăi, zice ea copilei sale, da voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
zestre și casa asta arătoasă, aflu acum prima dată... Și m-aș bucura să fie așa. Dar, după cât văd eu, nici casa nu-i terminată, că a rămas nelețuită și netencuită. Iar fata nu știu dacă era chiar acum de măritat. C-aud că n-a terminat nici liceul. Să fi dat și ea undeva mai departe. Să mai învețe oleacă de carte, în plus. Că nu strică! Mai ales că vremurile-s grele. Și unde-i un singur salariu... știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mai face sânge rău cu ea. În noaptea de Revelion m-am tot ținut de capul ei s-o duc acasă. Stă pe-aici pe aproape, am Înțeles. - Unde stă? - Nu știu. N-a vrut să-mi spună. - O fi măritată? - N-are cum. N-o lăsa bărbatu-său să stea zi lumină la metrou să prindă teroriști. O bagaboantă janghinoasă. E și cam purie și tot se ține cu nasu’ pe sus... Știi ce? Du-te tu și Încearcă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
despre orice aș fi vrut și despre tot ce se Întâmpla să ne treacă prin cap. Astfel am aflat că Ortansa a venit Încoace dintr-un sat de pescari de pe malul lacului Razelm, ca să facă o facultate și să se mărite. Poate unde și-a dorit cu prea multă ardoare aceste realizări, nu s-a ales decât cu doi ani de filologie și unul de căsnicie. În sfârșit, s-a ales și cu garsoniera de pe Mihai Bravu, pe care a obținut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
limba lui trei sau patru săptămâni. Are puțin avans carevasăzică, da’ mult n-ar mai fi până să dea colțu’, și-atuncea la boscheți cu voi, futu-vă-n gură de cioroi. Avea dreptate, spurcăciunea, știam că are o nepoată măritată prin Constanța care o să-l moștenească și o să vândă paragina asta de casă și unde o să mai găsiți voi pe tot litoralu’ ca la maioru’ Zlate? Așa cum Îl pomenisem, el dormea cu sticla de suc de-o litră la cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-i greutate. - Azi m-am cântărit. Am doar șaizeci și unul de kilograme. Se ridică În capul oaselor și-și trase tricoul de pe pântece, uite, n-am nici burtă. Pântecul ei alb e Într-adevăr supt. - Ești numai bună de măritat. Ar fi trebuit totuși să te bronzezi cât de cât. Cine ar spune c-ai stat toată vara la mare? - N-am avut timp de plajă. N-am avut timp să mă mărit. Toată vara v-am slugărit pe tine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Într-adevăr supt. - Ești numai bună de măritat. Ar fi trebuit totuși să te bronzezi cât de cât. Cine ar spune c-ai stat toată vara la mare? - N-am avut timp de plajă. N-am avut timp să mă mărit. Toată vara v-am slugărit pe tine și pe văr-tu și pe târâtura aia bătrână care dă să moară. - Și văr-miu, parcă țineai la el... Râse: - Păi nu eram eu nevestica lui, care numai și numai cu mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
fantasmatic care mai păstrează și acum amintirea îngrozitoarei crime. Desigur că Aia, cu premoniția ei de vrăjitoare, înțelesese că n-aș fi putut alege un alt loc. Întâmplarea însă a voit ca mătușa aceea, după ce a părăsit templul, să se mărite cu un bărbat care locuia lângă Tomis. Asta explică, de fapt, prezența ei aici. Desculț Geții umblă, de obicei, desculți: spun că atingerea țărânii e plăcută corpului și că asta face bine. Am vrut să-ncerc și eu. La început
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
zilnice, pe care nu puteam să obțin decât victorii efemere, în saloanele literare sau în alcovuri. Hybris E moartă. Acum știu. Adevărul mi-a apărut dinaintea ochilor cu repeziciunea unui fulger. Aia a preferat să se sinucidă decât să se mărite. Eu nu știu cum să mai continui acest jurnal. Mă scufund în întuneric. Sunt pustiu. Degradare În dimineața asta gingiile mele miros foarte urât. Am deschis gura și din ea îmi cad bucăți de dinți sfărâmicioși, negre precum cărbunele. Am avut puterea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
unor asemenea drepturi, va primi pe soți ca reprezentanți de drept, pentru părțile dotale și parafernale - cu un cuvant, Comisiunea va uză de puterile cele mai largi pentru a stabili drepturile fie-căruia din devălmași, fără a fi nevoie pentru femeile măritate de autorizația soțului, pentru minori și ceilalți incapabili de îndeplinirea formalităților de autorizare cerute de codul și procedură civilă. Dacă lucrarea să nu se va putea termina într'o singură zi, dansa va continua fără întrerupere și în zilele următoare
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
forța de atracție. Așa se face că șase-șapte candidați pe câte-un loc, în mare majoritate fete, asaltau concursurile de admitere în școlile normale transformate în licee pedagogice. Situația nu-mi lăsa însă loc de alegere. Acasă însemna să mă mărit cât mai curând și, implicit, alungarea din paradisul lecturii. O poveste de dragoste sfârșea în căsătorie, cu jugul casei, bărbatului și al copiilor. Din acea primă răscruce de viață, am purtat o stavilă mentală: dragostea pentru un bărbat și dragostea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
familia ca feministă? În experiența mea de feministă activistă și cercetătoare m-am lovit adesea de prejudecățile familiei, prietenilor, necunoscuților, bărbaților. Familia extinsă mă consideră progresistă, și pe un ton dojenitor îmi spuneau că "o să vezi tu când te-oi mărita cum o să faci de toate". Mama are din când în când răbufniri și îmi spune că suntem fete și ar trebui să facem mai multe, după care și le cenzurează în urma privirii mele. Sora mea spune că sunt obsedată și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]