6,722 matches
-
a proprietăților aflate În dispută, conflictelor de familie, secretelor adânc Îngropate, misterelor nerezolvate - lucrurile de bază de care avea nevoie ca să-și ajute nenumărații clienți. Dacă o familie avea un document de valoare care fusese pierdut de mult, venea la mătușa Banu ca să afle unde era. Sau o femeie care bănuia că era i se făcuse o vrajă malefică, venea la ea ca să pună Întrebări despre autorul acestor fărădelegi. O dată aduseseră la ea o femeie gravidă care se Îmbolnăvise pe neașteptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
venea la ea ca să pună Întrebări despre autorul acestor fărădelegi. O dată aduseseră la ea o femeie gravidă care se Îmbolnăvise pe neașteptate și a cărei stare se Înrăutățea Îngrijorător pe zi ce trecea. După ce s-a consultat cu djinnul ei, mătușa Banu i-a spus femeii gravide să se ducă la lămâiul sterp din grădina ei, unde avea să găsească, Într-o geantă de catifea neagră, un săpun de măsline În care era erau Înfipte unghii de-ale ei - o vrajă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
să se ducă la lămâiul sterp din grădina ei, unde avea să găsească, Într-o geantă de catifea neagră, un săpun de măsline În care era erau Înfipte unghii de-ale ei - o vrajă făcută de vreun vecin invidios. Totuși, mătușa Banu nu i-a spus numele vecinului ca să nu mai existe alt motiv de ranchiună. În câteva zile i s-a dat de veste că femeia gravidă Își revenise repede și că era bine. Prin urmare, În aceste scopuri folosise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Banu nu i-a spus numele vecinului ca să nu mai existe alt motiv de ranchiună. În câteva zile i s-a dat de veste că femeia gravidă Își revenise repede și că era bine. Prin urmare, În aceste scopuri folosise mătușa Banu serviciile domnului Bitter până În ziua aia. Cu excepția unei singure ocazii. Numai o singură dată Îi ceruse o favoare personală, doar pentru ea, să-i răspundă la o Întrebare confidențială: Cine era tatăl Asyei?. Domnul Bitter i-a dat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
djinn aflat În sclavie nu-și putea minți stăpânul. A refuzat să creadă până când, Într-o zi, inima ei a Încetat pur și simplu să se mai opună unui lucru pe care mintea ei Îl acceptase de mult. După aceea, mătușa Banu n-a mai fost niciodată aceeași. Se Întreba iarăși și iarăși dacă n-ar fi fost mai bine pentru ea să nu fi știut, fiindcă În cazul ăsta știința Îi aducea doar suferință și tristețe, blestemul celui Înțelept. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Se Întreba iarăși și iarăși dacă n-ar fi fost mai bine pentru ea să nu fi știut, fiindcă În cazul ăsta știința Îi aducea doar suferință și tristețe, blestemul celui Înțelept. Iar astăzi, la mulți ani după acel incident, mătușa Banu se gândea din nou să-i ceară o favoare personală domnului Bitter. De aceea era atât de slăbită În dimineața asta, gândurile contradictorii care spumegau În adâncul minții ei Îi slăbiseră puterea față de sclavul ei care, cu fiecare dilemă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
astfel pe djinn o dată pentru totdeauna? Putea continua să-și Îndeplinească Îndatoririle de clarvăzătoare cu ajutorul doamnei Sweet. Puterile ei aveau să se diminueze oarecum, Însă asta era. Nu era de-ajuns și atât? O parte a ei o averiza pe mătușa Banu Împotriva blestemului Înțeleptului, dând Înapoi În fața agoniei chinuitoare ce Însoțește prea multa știință. Totuși, cealaltă parte a ei, tânjea să afle mai mult, Întotdeauna curioasă, conștiincioasă. Domnul Bitter era perfect conștient de dilema ei și părea să o savureze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
mai mult, Întotdeauna curioasă, conștiincioasă. Domnul Bitter era perfect conștient de dilema ei și părea să o savureze, apăsându-i și mai tare umărul cu fiecare Îndoială, dublând greutatea meditațiilor ei. — Dă-te jos de pe umărul meu, i-a poruncit mătușa Banu și a rostit o rugăciune pe care Coranul o recomanda de fiecare dată când aveai de-a face cu un djinn viclean. Dintr-odată binevoitor, domnul Bitter a sărit jos și a lăsat-o să se ridice. — O să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
jos și a lăsat-o să se ridice. — O să mă eliberezi? a Întrebat domnul Bitter citindu-i gândurile. Sau o să te folosești de puterile mele pentru a obține o anumită informație? O șoaptă a scăpat dintre buzele ușor deschise ale mătușii Banu, Însă părea mai degrabă un geamăt decât un „da“ sau un „nu“. Se simțea atât de mică În mijlocul imense cavernoase a pământului, cerului, stelelor și a dilemei care Îi pulveriza sufletul. — Poți să-mi pui Întrebarea al cărei răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Dl Bitter cu o lucire triumfătoare și febrilă În ochii lui bulbucați și negri ca tăciunele. Apoi a adăugat pe un ton dintr-odată indiferent: — Îți pot spune, sunt destul de bătrân ca să știu toate astea. Eram acolo. — Termină! a spus mătușa Banu aproape țipând. Și-a simțit stomacul zvâcnind și o arsură acidă de la bilă urcându-i până-n gât pe când spunea repede: — Nu vreau să știu. Nu sunt curioasă. Regret Încă ziua În care te-am Întrebat de tatăl Asyei. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
mărșăluiască până la moarte. Erau spectatorii acelor momente despre care oamenii nu lăsaseră nici o mărturie, nici o dovadă scrisă. Gulyabani erau martorii hidoși ai hidoșeniilor pe care oamenii erau În stare să și le facă unii altora. De aceea, s-a gândit mătușa Banu, dacă familia lui Armanoush a fost Într-adevăr silită să mărșăluiască până la moarte În 1915, după cum pretindea ea, domnul Bitter știa cu siguranță ceva despre asta. — N-ai de gând să mă Întrebi nimic? a spus domnul Bitter stând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Într-adevăr silită să mărșăluiască până la moarte În 1915, după cum pretindea ea, domnul Bitter știa cu siguranță ceva despre asta. — N-ai de gând să mă Întrebi nimic? a spus domnul Bitter stând pe marginea patului, savurând din plin dilema mătușii Banu. Eram vultur, a continuat pe un ton amar, singurul pe care știa să vorbească. Am văzut totul. I-am privit mărșăluind, mărșăluind, mărșăluind fără oprire, femei și copii. Am zburat pe deasupra lor, desenând cercuri mari pe cerul albastru, așteptându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
amar, singurul pe care știa să vorbească. Am văzut totul. I-am privit mărșăluind, mărșăluind, mărșăluind fără oprire, femei și copii. Am zburat pe deasupra lor, desenând cercuri mari pe cerul albastru, așteptându-i să cadă În genunchi. — Taci! a urlat mătușa Banu. Taci! Nu vreau să știu. Nu uita cine e stăpânul. — Da, stăpână, a bătut În retragere domnul Bitter. Dorința ta e o poruncă pentru mine și așa va fi tot timpul cât vei purta talismanul ăla. Dar dacă-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
și așa va fi tot timpul cât vei purta talismanul ăla. Dar dacă-ai să vrei să afli ce s-a Întâmplat cu familia fetei ăleia În 1915, dă-mi doar de știre. Memoria mea poate fi a ta, stăpână. Mătușa Banu stătea dreaptă În pat, mușcându-și buzele până la sânge ca să pară neînduplecată, neavând nici cea mai mică intenție să-și trădeze slăbiciunea În fața domnului Bitter. Pe când Încerca să reziste, aerul a Început să miroasă a praf și mucegai, ca și când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
putrefacție. Fie momentul prezent se deteriora rapid, transformându-se Într-o rămășiță a timpului, fie putreziciunea trecutului se infiltra În prezent. Porțile interioare ale timpului așteptau să fie desferecate. Pentru a le ține Închise și a păstra totul În ordine, mătușa Banu a scos Sfântul Coran pe care Îl ținea Într-o Învelitoare Împodobită cu perle, Într-un sertar al noptierei. L-a deschis la Întâmplare și a citit: „Sunt mai aproape de tine decât vâna gâtului“ (50: 16ă. — Allah, a oftat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Ajută-mă să rezolv dilema asta. Dă-mi fie fericirea celor neștiutori, fie puterea de a suporta știința. Ți-aș fi recunoscătoare, orice ai hotărî, Însă, te rog, nu mă face atotștiutoare și neputincioasă În același timp. După rugăciunea aceea, mătușa Banu s-a dat jos din pat, și-a pus halatul și cu pași repezi și ușori s-a Îndreptat spre baie să se pregătească pentru rugăciunea de dimineață. S-a uitat la ceasul de pe bufetul dinăuntru: șapte patruzeci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
cu domnul Bitter, cu propria ei conștiință? Și-a spălat În grabă fața, mâinile și picioarele, s-a Întors În camera ei purtând vălul ei transparent de rugăciune pe cap, a Întins covorașul și a Început să se roage. Dacă mătușa Banu Întârziase să pună masa pentru micul dejun În dimineața aceea, Armanoush ar fi fost cu siguranță ultima care să-și dea seama seama de asta. Fiindcă stătuse pe internet până târziu, dormise peste măsură și Își dorea să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
cineva a bătut la ușă chemându-le pe amândouă să prindă ultimul tren spre micul dejun. Au găsit masa pusă doar pentru ele, fiindcă toți ceilalți luaseră deja micul dejun. Bunica și Petite-Ma plecaseră În vizită la o rudă, mătușa Cevriye la școală, mătușa Zeliha la salonul de tatuaj, iar mătușa Feride era În baie, vopsindu-și părul roșu. Iar singura mătușă din living părea ciudat de morocănoasă. — Ce s-a-ntâmplat? Te-au lăsat baltă djinnii? a Întrebat Asya
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ușă chemându-le pe amândouă să prindă ultimul tren spre micul dejun. Au găsit masa pusă doar pentru ele, fiindcă toți ceilalți luaseră deja micul dejun. Bunica și Petite-Ma plecaseră În vizită la o rudă, mătușa Cevriye la școală, mătușa Zeliha la salonul de tatuaj, iar mătușa Feride era În baie, vopsindu-și părul roșu. Iar singura mătușă din living părea ciudat de morocănoasă. — Ce s-a-ntâmplat? Te-au lăsat baltă djinnii? a Întrebat Asya. În loc să răspundă, mătușa Banu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ultimul tren spre micul dejun. Au găsit masa pusă doar pentru ele, fiindcă toți ceilalți luaseră deja micul dejun. Bunica și Petite-Ma plecaseră În vizită la o rudă, mătușa Cevriye la școală, mătușa Zeliha la salonul de tatuaj, iar mătușa Feride era În baie, vopsindu-și părul roșu. Iar singura mătușă din living părea ciudat de morocănoasă. — Ce s-a-ntâmplat? Te-au lăsat baltă djinnii? a Întrebat Asya. În loc să răspundă, mătușa Banu s-a Îndreptat spre bucătărie. În următoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ele, fiindcă toți ceilalți luaseră deja micul dejun. Bunica și Petite-Ma plecaseră În vizită la o rudă, mătușa Cevriye la școală, mătușa Zeliha la salonul de tatuaj, iar mătușa Feride era În baie, vopsindu-și părul roșu. Iar singura mătușă din living părea ciudat de morocănoasă. — Ce s-a-ntâmplat? Te-au lăsat baltă djinnii? a Întrebat Asya. În loc să răspundă, mătușa Banu s-a Îndreptat spre bucătărie. În următoarele două ore a rearanjat borcanele de cereale aliniate pe rafturi, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
școală, mătușa Zeliha la salonul de tatuaj, iar mătușa Feride era În baie, vopsindu-și părul roșu. Iar singura mătușă din living părea ciudat de morocănoasă. — Ce s-a-ntâmplat? Te-au lăsat baltă djinnii? a Întrebat Asya. În loc să răspundă, mătușa Banu s-a Îndreptat spre bucătărie. În următoarele două ore a rearanjat borcanele de cereale aliniate pe rafturi, a spălat podelele, a copt prăjiturele cu stafide și nuci, a spălat fructele de plastic de pe vitrină și a frecat cu Îndârjire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
la masă, bătându-și joc de fiecare scenă din Blestemul Iederii Dragostei Nebune - cea mai difuzată telenovelă din Întreaga istorie a televiziunii turcești. Însă În loc să le poarte pică pentru că Își băteau joc de un lucru pe care ea Îl aprecia, mătușa Banu a fost surprinsă - surprinsă să-și dea seama că uitase complet de ea, că pierduse programul ei preferat pentru prima oară În atâția ani de zile. Singura dată când Îl mai pierduse era cu ani În urmă, În timpul perioadei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
telenovelă În timp ce ea se pocăia. Însă cum putuse s-o rateze acum, când nu avea nici un motiv? Mintea ei era chiar atât de preocupată? N-ar trebui să-și dea seama și ea dacă era atât de confuză? Dintr-odată mătușa Banu a observat că cele două fete se uitau la ea de pe scaunele lor și s-a simțit stânjenită, poate pentru că și-a dat de asemenea seama că acum, că telenovela se terminase, puteau fi În căutare de noi ținte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
terminase, puteau fi În căutare de noi ținte de ridiculizat. Însă Asya părea să-și fi pus altceva În gând. — Armanoush se Întreba dacă i-ai putea citi În cărțile de tarot. — De ce-ar vrea așa ceva? a Întrebat liniștită mătușa Banu. Spune-i că e o fată frumoasă și inteligentă, cu un viitor luminos. Doar cei care nu au nici un viitor simt nevoia să-l cunoască. — Atunci citește-i În alune prăjite, a insistat Asya sărind peste traducere. — Nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]