4,894 matches
-
cea a păsărilor la primul grup și de cea a mamiferelor în cazul celălalt. Păsările au un cariotip caracteristic cu macrocromozomi și microcromozomi, iar cantitatea de ADN per nucleu este de 3,5*10-9 mg, adică jumătate din cea a mamiferelor. În schimb la ele cromozomul X conține 10% din cantitatea totală de ADN a genomului, ca mărime, el fiind aproximativ egal cu cel al mamiferelor. La mamifere, deși se remarcă o variație destul de mare a numărului de cromozomi, cantitatea de
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
de ADN per nucleu este de 3,5*10-9 mg, adică jumătate din cea a mamiferelor. În schimb la ele cromozomul X conține 10% din cantitatea totală de ADN a genomului, ca mărime, el fiind aproximativ egal cu cel al mamiferelor. La mamifere, deși se remarcă o variație destul de mare a numărului de cromozomi, cantitatea de ADN per nucleu este relativ uniformă (7*10-9 mg) fiind însă dublată comparativ cu cea de la păsări. La mamifere cromozomul X este de dimensiuni similare
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
per nucleu este de 3,5*10-9 mg, adică jumătate din cea a mamiferelor. În schimb la ele cromozomul X conține 10% din cantitatea totală de ADN a genomului, ca mărime, el fiind aproximativ egal cu cel al mamiferelor. La mamifere, deși se remarcă o variație destul de mare a numărului de cromozomi, cantitatea de ADN per nucleu este relativ uniformă (7*10-9 mg) fiind însă dublată comparativ cu cea de la păsări. La mamifere cromozomul X este de dimensiuni similare la diferite
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
fiind aproximativ egal cu cel al mamiferelor. La mamifere, deși se remarcă o variație destul de mare a numărului de cromozomi, cantitatea de ADN per nucleu este relativ uniformă (7*10-9 mg) fiind însă dublată comparativ cu cea de la păsări. La mamifere cromozomul X este de dimensiuni similare la diferite specii, având cca 50% din cantitatea totală de ADN. Se pare că atât la păsări cât și la mamifere, cromozomul X are o origine comună și dimensiuni foarte asemănătoare. Un argument în
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
uniformă (7*10-9 mg) fiind însă dublată comparativ cu cea de la păsări. La mamifere cromozomul X este de dimensiuni similare la diferite specii, având cca 50% din cantitatea totală de ADN. Se pare că atât la păsări cât și la mamifere, cromozomul X are o origine comună și dimensiuni foarte asemănătoare. Un argument în sprijinul acestei afirmații îl consti tuie existența unor gene, cum este cea care determină albinismul, care manifestă sexlinkage atât la păsări cât și la mamifere. Linia de
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
și la mamifere, cromozomul X are o origine comună și dimensiuni foarte asemănătoare. Un argument în sprijinul acestei afirmații îl consti tuie existența unor gene, cum este cea care determină albinismul, care manifestă sexlinkage atât la păsări cât și la mamifere. Linia de evoluție a păsărilor s-a desprins din cea a reptilelor, acum cca 150 milioane de ani, înainte de separarea mamiferelor. Apariția mamiferelor s-a realizat mai târziu decât cea a păsărilor, acum 70-35 milioane de ani, ele trăgându-se
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
tuie existența unor gene, cum este cea care determină albinismul, care manifestă sexlinkage atât la păsări cât și la mamifere. Linia de evoluție a păsărilor s-a desprins din cea a reptilelor, acum cca 150 milioane de ani, înainte de separarea mamiferelor. Apariția mamiferelor s-a realizat mai târziu decât cea a păsărilor, acum 70-35 milioane de ani, ele trăgându-se toate dintr-un stramoș comun: grupul protoinsectivorelor. În concluzie se poate remarca faptul că, în general, la vertebrate a avut loc
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
unor gene, cum este cea care determină albinismul, care manifestă sexlinkage atât la păsări cât și la mamifere. Linia de evoluție a păsărilor s-a desprins din cea a reptilelor, acum cca 150 milioane de ani, înainte de separarea mamiferelor. Apariția mamiferelor s-a realizat mai târziu decât cea a păsărilor, acum 70-35 milioane de ani, ele trăgându-se toate dintr-un stramoș comun: grupul protoinsectivorelor. În concluzie se poate remarca faptul că, în general, la vertebrate a avut loc o creștere
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
procesul de evoluție, de-a lungul arborelui filogenetic, are loc o creștere a cantității de ADN, și, implicit a mărimii genomului odată cu creșterea complexității organismelor, organismele mai primitive având numai câteva gene, în timp ce organismele eucariote evoluate, cum sunt mamiferele, au câteva zeci de mii de gene în genomul lor, cu toate că de la această regulă unele organisme fac excepție. Atât la procariote cât și la eucariote, în afară de cromozomul principal, în primul caz, sau de genomul nuclear, în cel de-al doilea
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
a fi hazardată și a fost criticată nu de puține ori în literatura de specialitate. În ceea ce privește condiționarea operantă, același autor observă că un larg spectru de specii sunt sensibile la un asemenea proces, de la nevertebrate, cum ar fi drosophila, până la mamifere nonumane; acest lucru dovedește că mecanisme similare de învățare sunt prezente la întregul spectru al formelor de viață. Totuși, există diferențe - uneori, în plan științific, mai mari decât elementele comune - cum ar fi faptul că multe specii sunt capabile să
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
activ secundar (Na+). Există transportori speciali pentru aminoacizi dibazici, dicarboxilici, neutri și pentru iminoacizi/glicină. Transportorul peptidic preferă diși tripeptide cu resturi Gly sau Lys. Proteinele nedigerate se absorb ca atare în cantități neglijabile (degradate lisosomal) cu excepția nou-născutului (important la mamifere pentru absorbția anticorpilor din laptele matern); absorbția exagerată la adult poate produce șoc anafilactic. 8.4. Absorbția apei Aportul zilnic de apă este ~2l. Absorbția sa se face pasiv (la nivelul colonului), cu o rată dependentă de locul absorbției și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
argininei de producerea de NO. Orice efect de activare a efluzului de K+ poate duce la o ușoară creștere locală a concentrației sale extracelulare, cu efect hiperpolarizant prin activarea pompei Na/K. Există un număr de teritorii vasculare la diverse mamifere unde K+ de origine endotelială poate fi considerat EDHF. 14.2.4. Endotelinul Endotelinele (ET) sunt peptide vasoconstrictoare de origine endotelială; celulele endoteliale produc numai ET1. Producția de ET1 este reglată de numeroși factori: forțele tangențiale datorate fluxului sanguin și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
relaxanți, iar subtipul ETB2 se găsește la nivelul mușchiului neted și mediază contracția. Un alt tip de receptor pentru ET (ETC) are afinitate mare pentru ET3 dar redusă pentru ET1 și 2 și nu a fost detectat în țesuturile de mamifer. 14.3. Controlul microcirculației de către sistemul nervos vegetativ Arterele prezintă la nivelul adventicei un plex “perivascular” (mai slab reprezentat în peretele venos), format din fibre subțiri ne mielinizate, cu numeroase varicozități, sediul eliberării de neuro-transmițători. Cu toate că nu există o membrană
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
s-a absorbit încă, pentru a reduce stimularea asupra barosau osmoreceptorilor. Bazele acestui fenomen nu sunt cunoscute, dar este foarte eficientă în prevenirea hiperhidratării. Analogul setei pentru sodiu, apetitul pentru sare, este o parte importantă a homeostaziei sodiului la majoritatea mamiferelor. Este alcătuit din două componente comportamentale: apetitul hedonic (legat de satisfacerea unei plăceri) și apetitul reglator. Apetitul hedonic este prezent și la animale, cărora “le place” sarea și o consumă când au posibilitatea, indiferent dacă au sau nu deficiență de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Joseph Takahashi 30 este un genetician preocupat să găsească substratul genetic al ceasului biologic (biological clock) și al ritmului circadian. În anul 1997, reușește să identifice gena "ceas" (clock gene) la șoarece, care se dovedește a fi prezentă la toate mamiferele, inclusiv la om. Pentru un ritm circadian normal este nevoie de o genă "ceas" normală; astfel este demonstrată ereditatea ritmului circadian, care diferă de la un individ la altul. De la această descoperire au mai fost identificate și alte gene implicate în
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
la care ajunge amestecul lapte + resazurină după o oră de termostatare la +37°C, laptele este clasificat în patru grupe de calitate (tab. 12). Proba catalazei Catalaza este o enzimă de origine mixtă (microbiană și mamară), prezentă în laptele tuturor mamiferelor. Cantitatea de catalază variază în funcție de încărcătura bacteriană a laptelui și conținutul de leucocite. Dozând cantitatea de catalază, se poate aprecia integritatea funcțională a glandei mamare, dar și condițiile de igienă în care a fost recoltat laptele. Principiul metodei: proba se
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
romanilor, au apărut tehnici locale distincte de preparare a brânzeturilor, de unde și o varietate sortimentală foarte mare. Există o multitudine de sortimente de brânzeturi, diferențiate prin sursele de materie primă (lapte provenit de la diferite rase de vaci, oi sau alte mamifere), dieta asigurată animalelor, speciile de bacterii și mucegaiuri utilizate, nivelurile de grăsime ale laptelui-materie primă, condițiile de maturare, tratamentele preliminare, tehnicile de procesare, adăugarea de agenți aromatici (ierburi, condimente etc) etc. La nivel mondial se produc peste 2000 sortimente de
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
specii, dintre care în fauna României întâlnim aproape 80. Insectele se hrănesc de regulă cu materii vegetale și animale în descompunere. Câteva specii sunt necrofage fiind răspândite pe cadavre (Hister brunneus), altele pot fi coprofage întâlnite în dejecțiile păsărilor și mamiferelor (Pachilister inaequalis, Hister merdarius). Există și specii care se hrănesc cu seva copacilor (Hister unicolor). Un număr important de histeride sunt prădătoare, atacând adulții sau larvele altor insecte. Saprinus virescens vânează larvele de Phaedon, Hister helluo este întâlnit pe frunzele
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
discale complete. Baza elitrelor cu un rest al striei 5 rudimentar, îndoit în formă de cârlig. Pigidiul și propigidiul dispun de o punctuație uniformă, relativ deasă. Tibiile anterioare au câte 5-6 dințișori mici. Pe terenuri ruderale și nisipoase în blana mamiferelor moarte. Specie extrem de rară. l=4-6 mm. 8 Hister merdarius Hoffmann (memnonius Say) Oval-alungit, negru cu luciu metalic. Șanțul frontal prezintă o buclă mediană. Antenele maroniu-roșcate cu o măciucă roșie. Marginile laterale ale pronotului au 2 strii longitudinale dintre care
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
în medicină și industria farmaceutică. (Vezi: supra, cap. Alimentația și sănătatea) În absența unui studiu asupra ansamblului faunistic din zonă, ne vom limita la o prezentare sumară a faunei, pe baza bibliografiei existente și a informațiilor primite de la silvicultori. Fauna mamiferelor este reprezentată de speciile obișnuite ale pădurilor: lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreolus capreolus), iepurele (Lepus europaeus), veverița (Sciurus vulgaris), jderul (Martes martes). În număr redus întâlnim: ursul brun (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elaphus
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în bună măsură și în distribuția lumii animale. Existența faunei este strâns legată de specificul covorului vegetal. Din cauza spațiului foarte limitat ocupat de vegetația abundentă, se remarcă un număr scăzut atât ca specii,cât și ca indivizi mai ales la mamifere și păsări. 1. Fauna pajiștilor de silvostepă este săracă și puțin variată, datorită înlocuirii în mare parte a acestui domeniu natural cu cel al culturilor agricole. Mamiferele specifice sunt: popândăul (Citellus citellus), șoarecele de câmp (Mierotus arvalis), cățelul pământului s.a.
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
un număr scăzut atât ca specii,cât și ca indivizi mai ales la mamifere și păsări. 1. Fauna pajiștilor de silvostepă este săracă și puțin variată, datorită înlocuirii în mare parte a acestui domeniu natural cu cel al culturilor agricole. Mamiferele specifice sunt: popândăul (Citellus citellus), șoarecele de câmp (Mierotus arvalis), cățelul pământului s.a. Păsările sunt reprezentate prin: potârniche (Perdix perdix),prepelița sau pitpalacul (Coturnix coturnix), graurul (Sturnus vulgaris),prigoria (Merops apiaster),ciocârlia de câmp(Alauda arvensis),sticletele (Carduelis carduelis),lăstunul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
natrix). Insectele sunt foarte numeroase, multe având un rol important în polenizarea diverselor plante. Cele mai numeroase sunt :cosașul (Locusta viridis), greierul (Lyogrielus campestris), numeroși fluturi,păianjeni,cărăbuși, libelule. 2. Fauna pădurii de silvostepă este reprezentată prin puține specii de mamifere precum: iepurele (Lepus europaeus), vulpea (Canis vulpea), căprioara (Capreolus capreolus), bursucul( Meles meles), la care se adaugă apariții mai rare cum sunt :lupul (Canis lupus), porcul mistreț (Sus scrofa),ce apare în grupuri de 2 -3, mai ales primăvara. Păsările
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
lepidopterele (fluturii), dipterele(muștele),cinipidele, viermii, miriapodele ș.a. Unele din nevertebratele pădurii sunt însă dăunătoare, fiind necesară combaterea lor. 3. Fauna de luncă și acvatica este săracă, datorită întinderii limitate a acestor domenii. Luncile sunt locuri de popas temporar al mamiferelor și al speciilor de rozătoare din regiunea cu terenuri și culturi agricole. Mai des se întâlnesc iepurii și vulpile. În zona apelor se întâlnesc rațe sălbatice, lișițe, bâtlani. Primăvara, șesurile sunt zonele cele mai favorabile berzelor. În bălți și în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
un număr de exemple (b) substantive de măsură: trei litri de lapte (c) substantive partitive: o felie de pâine (d) substantive de conținut: o ladă de bere (e) substantive colective: o cireadă de elefanți (f) substantive generice: cinci tipuri de mamifere. (ii) în Broekhuis, Keizer și den Dikken (2003) găsim o clasificare asemănătoare, cu excepția faptului că numele generice sunt considerate noncantitative. (iii) Stavrou (2003, via Tănase-Dogaru, 2007: 87) propune o clasificare pentru limba greacă, ținând cont de gradul de pierdere a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]