14,595 matches
-
noilor tehnologii informaționale și de comunicație; 5. Competențe pentru ”a învăța să înveți!„; 6. Competențe de relaționare interpersonală și competențe civice; 7. Spirit de inițiativă și antreprenoriat; 8. Sensibilizare culturală și exprimare artistică. Definiții și lămuriri terminologice: Comunicarea în limba maternă Comunicarea este abilitatea de a exprima și interpreta gânduri, sentimente și fapte atât pe cale orală cât și scrisă (ascultare, vorbire, citire și scriere), și de a interacționa într-un mod adecvat în cadrul întregii game a contextelor sociale și culturale - educație
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
a interacționa într-un mod adecvat în cadrul întregii game a contextelor sociale și culturale - educație și instruire, la serviciu, acasă sau în timpul liber. Comunicare în limbi străine Comunicarea într-o limba străină are aceleași dimensiuni ca și comunicarea in limba maternă: se bazează pe abilitatea de a înțelege, de a exprima și de a interpreta gânduri, sentimente și fapte atât pe cale orală cât și în scris (ascultare, vorbire, citire și scriere) într-o gamă potrivită de contexte sociale - la serviciu, acasă
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
de caracterul integrator al accesării/îndeplinirii competențelor transversale. Cele opt domenii de competență-cheie europene nu sunt o noutate deosebită pentru profesori, indiferent de ciclul școlarității unde aceștia activează, deoarece întotdeauna au fost preocupați ca elevii lor să utilizeze corect limba maternă și limbile moderne când procesau conținuturi de Geografie. Profesorul de geografie îi sprijină constant pe elevi să construiască și să înțeleagă un mesaj oral (abilități de vorbire) sau scris (abilități de scriere), să asculte (abilități de ascultare) și să citească
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
învățământului, adaptate disciplinei geografie). Competențele generale, pe niveluri, conform structurii actuale, sistemice, a învățământului românesc pot fi generalizate după cum urmează: (I) Învățământul primar (clasele III - IV) (1) Descrierea unor elemente ale mediului geografic (pe baza observărilor directe) utilizând corect limba maternă și un anumit număr minim de termeni specifici. (2) Relaționarea unor elemente din domeniul științelor naturii și al aritmeticii cu fenomene observate din realitatea înconjurătoare (puncte cardinale și alte elemente de orientare primară, gen: malul stâng și malul drept al
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
unor modele și soluții de organizare a spațiului geografic din perspectiva dezvoltării durabile. (III) Învățământul secundar superior (clasele X - XII/XIII) (1) Prezentarea, descrierea și explicarea mediului geografic (cu elemente, procese, structuri, sisteme și fenomene caracteristice) utilizând limbaje diferite (limba maternă, terminologie disciplinară specifică, elemente de bază din limbile străine studiate și reprezentări grafice); (2) Înțelegerea și utilizarea unei terminologii specifice minime în limbi străine; (3) Relaționarea elementelor semnificative din matematică, știință și tehnologie cu sistemele componente ale mediului ca întreg
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
sunt explicite în text. Momente de introducere a competențelor specifice prin lectura geografică? Prin lectura obligatorie la ciclul secundar inferior (gimnaziu) se verifică sensul și înțelegerea unui text parcurs atingând o competențăcheie/transversal foarte important, cea a comunicării în limba maternă; Se poate folosi în orice moment al lecției clasice: la predare, la fixare, la evaluare/feed back, la evaluarea sumativă a unei unități de învățare, în cadrul lecțiilor de recapitulare și sinteză semestrială și anuală; Asigură atingerea competențelor transdisciplinare; Uneori lectura
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
această privință. Acestea aveau drept scop răspândirea credinței creștine și apărarea învățăturii ortodoxe în domeniul trinitar, hristologic, soteriologic și antropologic, punând accentul pe dragostea nețărmurită a Logosului divin, care unește pe creștini unii cu alții în El însuși, pe iubirea maternă a Bisericii care unește frații de aceeași credință și pe acțiunea sfințitoare a Sfântului Duh. În privința lucrării sfințitoare a Duhului Sfânt în lume și în Biserică au scris, sub formă de tratate, sau parțial în alte lucrări, Sfântul Atanasie cel
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
scit. Johannes Cassianus ar trebui să se traducă în franceză oarecum prin Ioan Cassianul: trăgându-se dintr-o veche familie de proprietari de pământuri, el purta în mod firesc porecla geografică ce îl lega de ținutul natal”. De asemeni, limba maternă a lui Cassian fiind latina, nu avea cum să se nască decât într-o provincie romană din Imperiu, iar Scythia era provincia romană. Prin faptul că în Scythia Minor atât latina cât și greaca erau vorbite în mod curent, se
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
morală constrîngătoare, prin apărarea drepturilor familiei, prin controlarea învățămîntului. În 1951, Biserica a provocat o criză politică importantă pentru a împiedica proiectul ministrului Sănătății cunoscut sub numele de legea "Mama și copilul": era vorba de instituirea unui sistem de asistență maternă și infantilă, care se putea dezvolta prin implicarea Statului în domeniul moralei. În 1983, un referendum a permis, prin cele 66,5% de voturi favorabile, introducerea interzicerii avortului în Constituție iar, în 1986, legalizarea divorțului propusă de primul ministru, Garret
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Sus. Doctorul Alexandru Brăescu s-a născut ca primul din cei 12 copii ai lui Niculai Brăescu și al Saftei Brăescu, născută Ciochină. Din cei 12 copii, aveau să trăiască doar patru doctorul Alexandru Brăescu, Aglaia, căsătorită Popovici și bunica maternă a scriitorului Sergiu Adam, Dumitrache Brăescu bunicul doctoriței Ecaterina Brăescu Stanica și Tinca Oprișan, mama profesoarei Safta Tălmăceanu, pensionară în Blaj. Răzeși foarte vrednici și înstăriți, Brăeștii erau cu mulți ani în urmă știutori de carte. Bunicii paterni ai doctorului
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Basarabia. Soarta limbii române la Chișinău va deveni cauza centrală a supraviețuirii românismului în această provincie, de unde s-a și născut un fenomen unic în fostele republici sovietice: poeții au rezistat și scriind, într-un număr impresionant, poeme despre limba maternă. Iată ce observa, la sfârșitul anilor '80, poetul Victor Teleucă, chiar într-un text prin care avertiza privitor la dispariția limbii române în Basarabia, intitulat Car frumos cu patru boi: Sunt convins că nicăieri în lume nu s-au scris
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Proiectarea filozofiei kantiene asupra problemelor limbii / 117 Limba și delimitarea adevărului de falsitate / 121 "Jocurile de limbaj" și funcționarea limbii / 124 "Sălășluirea" în limbă / 127 Limbă populară și limbă literară / 132 Lingvistica limbii populare și lingvistica limbii literare / 139 Limbă maternă și limbă străină / 143 Varietatea socială și culturală a limbii / 147 Originea și condițiile schimbării lingvistice / 151 Cauzalitatea în limbă / 163 Specificul schimbării limbii / 168 Legea lingvistică / 181 Norma limbii literare / 186 Teoria limbii literare / 188 Normarea și instituirea normei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
unui sistem de semne (de fapt, o cooperare a sistemelor fonetic, gramatical, lexical și stilistic). Fiind o facultate general umană, limbajul este considerat de mulți învățați (René Descartes, Noam Chomsky) ca făcînd parte din zestrea biologică a omului, învățarea limbii materne reprezentînd manifestarea și dezvoltarea acestei facultăți în forma ei primară, ca urmare a unor condiții sociale determinate. Prin urmare, omul posedă în mod potențial aptitudinea (= facultatea) de a comunica, însă această potențialitate trece în act numai printr-o educație simultană
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
umane istoricește constituite, prin care experiența umană este exprimată și transmisă cu ajutorul unor unități înzestrate cu un conținut semantic și cu o expresie fonică. Pentru individ și pentru viața sa obișnuită în cadrul comunității, acest mijloc de comunicare îmbracă forma limbii materne. Numim limbă maternă limba uzuală a mediului social originar al celui care vorbește, al locutorului, pe care acesta o deprinde în copilărie, ca primă manifestare a limbajului pentru el. După însușirea acestei limbi iar uneori −în cazul viețuirii într-un
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prin care experiența umană este exprimată și transmisă cu ajutorul unor unități înzestrate cu un conținut semantic și cu o expresie fonică. Pentru individ și pentru viața sa obișnuită în cadrul comunității, acest mijloc de comunicare îmbracă forma limbii materne. Numim limbă maternă limba uzuală a mediului social originar al celui care vorbește, al locutorului, pe care acesta o deprinde în copilărie, ca primă manifestare a limbajului pentru el. După însușirea acestei limbi iar uneori −în cazul viețuirii într-un mediu aloglot− în timpul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care acesta o deprinde în copilărie, ca primă manifestare a limbajului pentru el. După însușirea acestei limbi iar uneori −în cazul viețuirii într-un mediu aloglot− în timpul însușirii ei, se poate deprinde și folosirea altei limbi, dar, de obicei, limba maternă este cea care dă individului matricile definitive pentru interpretarea realității prin limbaj. De aceea, simpla enunțare a cuvîntului limbă aduce în conștiință ceea ce înseamnă de fapt "limbă maternă" și numai în cazul specialiștilor poate actualiza înțelesul de "limbă în general
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ei, se poate deprinde și folosirea altei limbi, dar, de obicei, limba maternă este cea care dă individului matricile definitive pentru interpretarea realității prin limbaj. De aceea, simpla enunțare a cuvîntului limbă aduce în conștiință ceea ce înseamnă de fapt "limbă maternă" și numai în cazul specialiștilor poate actualiza înțelesul de "limbă în general". Numeroase determinări pe lîngă cuvîntul limbă realizează sintagme ce reflectă statutul unei limbi sau moduri de existență ale ei (limbă vie, moartă, vorbită, scrisă etc.). Pentru individul vorbitor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ceva ce trebuie luat ca atare și nu este în puterea discreționară a propriei voințe. În mod obișnuit, deci, vorbitorul nu face o delimitare între obiectivitatea de tip natural și obiectivitatea de tip social și, în aceste condiții, limba sa (maternă) este pentru el "naturală" și, în mod similar, sînt naturale celelalte limbi, vorbite de alte comunități. Acest sentiment al vorbitorului obișnuit nu este însă suficient pentru a motiva, din punct de vedere științific și filozofic, existența conceptului de "limbă naturală
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
antică, la fel ca în literatura populară, nu se pune problema existenței unor convorbiri între eroi în afara limbii proprii, care apare astfel ca singura posibilă. În aceste condiții, se poate observa că, pentru o lungă perioadă din istorie, identificarea limbii materne cu însăși facultatea limbajului se producea nu numai în cazul vorbitorilor obișnuiți, ci și în cazul erudiților și al reflecțiilor des-pre limbă realizate deopotrivă prin activitatea filozofilor sau a specialiștilor care explicau fenomenele limbii și-i reglementau folosirea prin gramatici
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și de comunicare, se poate spune că ei realizau, în principiu, o filozofie a limbajului adică a (facultății lingvistice, a adecvării și limitelor ei), dar nici atunci nu se puteau sustrage modelelor și șabloanelor unor limbi concrete, a limbilor lor materne în primul rînd, încît filozofii deveneau treptat analiști ai unor limbi anumite și astfel filozofi ai limbii, iar nu ai limbajului. Filozoful englez George Edward M o o r e144 susține că există un număr de propoziții despre care se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sau ulterioare. Contactele și relațiile dintre limbi, fiind diferite la nivel popular și la nivel cult, știința trebuie să opereze și în acest compartiment cu alte mijloace de evaluare și cu alte perspective de interpretare în investigarea acestor niveluri. Limbă maternă și limbă străină Se consideră, de obicei, că învățarea unei limbi străine urmează același drum ca învățarea limbii materne în copilărie și că acest proces înseamnă achiziționarea unui nou vocabular și a unui nou sistem de reguli gramaticale 157. Situațiile
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
opereze și în acest compartiment cu alte mijloace de evaluare și cu alte perspective de interpretare în investigarea acestor niveluri. Limbă maternă și limbă străină Se consideră, de obicei, că învățarea unei limbi străine urmează același drum ca învățarea limbii materne în copilărie și că acest proces înseamnă achiziționarea unui nou vocabular și a unui nou sistem de reguli gramaticale 157. Situațiile concrete arată însă că lucrurile nu se prezintă astfel, fiindcă dacă nu se învață a gîndi în noua limbă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de însușire a limbii sînt fără rezultatul dorit, iar această învățare se profilează ca fiind foarte dificilă. Apare astfel nedumerirea cum un copil este în măsură să realizeze prin propriile mijloace activarea facultății limbajului cu deplin succes în însușirea limbii materne și de ce un adult nu atinge aceleași performanțe după ce exercițiul limbajului este însușit, iar mijloacele sînt deseori bine structurate și eșalonate. Se constată, așadar, că într-un stadiu ulterior și mai avansat al vieții conștiente nu se obțin performanțele procesului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbii noi, cît în dificultatea evitării tiparelor limbii cunoscute. Adultul nu se mai găsește în condiția dobîndirii pentru prima dată a unei viziuni asupra lumii obiective, ci pentru el această lume are deja o formă ca rezultat al cunoașterii limbii materne, care i-a modelat într-o anumită măsură celelalte activități ale sale. Percepțiile, intuițiile și conceptele sale s-au interrelaționat cu cuvintele și formele limbii lui materne, iar pătrunderea în spiritul unei limbi străine înseamnă apropierea de o lume nouă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pentru el această lume are deja o formă ca rezultat al cunoașterii limbii materne, care i-a modelat într-o anumită măsură celelalte activități ale sale. Percepțiile, intuițiile și conceptele sale s-au interrelaționat cu cuvintele și formele limbii lui materne, iar pătrunderea în spiritul unei limbi străine înseamnă apropierea de o lume nouă care are o structură intelectuală proprie. Totuși, prin cunoașterea unei (unor) limbi străine se realizează și o mai bună cunoaștere a limbii proprii, o intuire a structurii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]