5,675 matches
-
Baltimore de Ottmar Mergenthaler, a ajuns să se impună. Ilustrația: fotografia a fost descoperită în prima jumătate a secolului al XIX-lea, dar reproducerea sa tipografică s-a făcut mult mai tîrziu. Mult timp ea a servit numai ca model meșterilor gravori sau litografi. Inventarea fotogravurii chimice, pe la 1850, a permis o diversificare a metodelor de imprimare cu tiraj mare. Pentru tipografie, imposibilitatea de a obține gri-urile din fotografii nu a fost depășită decît după inventarea, după un principiu realizat
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
lui Hauff (moștenire de familie), Peter Pan. Și altele multe, pe care fie le-am uitat, fie le-am recuperat (ca spirit) de prin anticariate. Pe unele le citesc acum, fascinată, râzând singură, ca aseară - de Geppetto zis Mămăliguță și meșterul Antonio zis Cireașă, care o zămislesc atent, sub îndrumările zânei cu păr azuriu, pe logodnica lui Pinocchio. „Dă o lovitură ușoară, ușoară! Acolo! Lângă tâmplă. Așa. Ia jos un strat, așa, nu mai gros ca o coajă de ou. Ajunge
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
tipuri principale de scriere, făcînd din corpul de literă capodoperă, asigurîndu-i mesaj cultural, religios, geografic, politic. În terminologie, noi rezonanțe, germanice, galice, anglo-saxone, încep să îmbogățească fondul arhaic, preponderent greco-latin. Contribuția e a unui lung sinaxar de călugări luminați, de meșteri laici, pe care domnul Labarre îi consemnează la locul potrivit. Ei inventează, sau redescoperă, tehnici, experimentează cu temeritate și perseverență de alchimiști, dau uneori brambura prin manuscrise, spre nespusul deliciu al cercetătorului modern, dar concep și formele moderne ale cărților
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
cobzei țărănești, al lăutarilor și țiganilor. A înfrumusețat și îmbogățit aceste bijuterii populare; le veți regăsi aproape peste tot în cărțile ei fermecătoare și bine cunoscute: Poveștile Peleșului, Printre veacuri, Cântece din valea Dâmboviței, traduse în franceză de Elena Văcărescu, Meșterul Manole, tragedie în 4 acte jucată la Opera din Viena în 1891; Neaga, operă în 4 acte, muzică de Hallströom, jucată la Stockholm; Vârful cu dor, dramă lirică, muzică de Lubicz; Mărioara, dramă lirică jucată la Praga; și mai multe
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
un loc foarte înalt; bărbatul din aceste legende, care nu cunoaște cavalerismul, are pentru ea un respect cavaleresc. În ea avem o imagine a bunătății, frumuseți, devotamentului, iar toată această admirație pare să fie rezumată în faimoasa poveste a soției Meșterului Manole. Legenda românească a lui Manole este prea cunoscută există și un vechi cântec de jale franțuzesc ca să nu dăm aici originalul. Ea a fost tradusă în franceză de J. Brun. "Pe Argeș în gios, Pe un mal frumos, Negru-vodă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Manole este prea cunoscută există și un vechi cântec de jale franțuzesc ca să nu dăm aici originalul. Ea a fost tradusă în franceză de J. Brun. "Pe Argeș în gios, Pe un mal frumos, Negru-vodă trece Cu tovarăși zece, Nouă meșteri mari, Calfe și zidari, Și Manole, zece, Care-i și întrece. Merg cu toți pe cale Să aleagă-n vale Loc de mănastire Și de pomenire. Iată, cum mergeau Că-n drum ajungeau Pe-un biet ciobănaș Din fluier doinaș, Și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
văzut Pe unde-am trecut Un zid părăsit Și neisprăvit. Câinii cum îl văd, La el se repăd Și latră-a pustiu Și urlă-a morțiu." Cât îl auzea, Domnu-nveselea Și curând pleca, Spre zid apuca Cu nouă zidari, Nouă meșteri mari Și Manole zece Care-i și întrece. "Iată zidul meu! Aici aleg eu Loc de mănastire Și de pomenire. Deci voi, meșteri mari, Calfe și zidari, Curând vă siliți Lucrul de-l porniți, Ca să-mi ridicați, Aici să-mi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
urlă-a morțiu." Cât îl auzea, Domnu-nveselea Și curând pleca, Spre zid apuca Cu nouă zidari, Nouă meșteri mari Și Manole zece Care-i și întrece. "Iată zidul meu! Aici aleg eu Loc de mănastire Și de pomenire. Deci voi, meșteri mari, Calfe și zidari, Curând vă siliți Lucrul de-l porniți, Ca să-mi ridicați, Aici să-mi durați Mănastire naltă Cum n-a mai fost altă, Că v-oi da averi, V-oi face boieri, Iar de nu, apoi V-
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
-mi ridicați, Aici să-mi durați Mănastire naltă Cum n-a mai fost altă, Că v-oi da averi, V-oi face boieri, Iar de nu, apoi V-oi zidi pe voi, V-oi zidi de vii Chiar în temelii!" Meșterii grăbeau, Sferile-ntindeau, Locul măsurau, Șanțuri largi săpau, Și mereu lucrau, Zidul ridicau, Dar orice lucra Noaptea se surpa! A doua zi iar, A treia zi iar, A patra zi iar Lucrau în zadar! Domnul se mira Ș-apoi îi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Noaptea se surpa! A doua zi iar, A treia zi iar, A patra zi iar Lucrau în zadar! Domnul se mira Ș-apoi îi mustra, Ș-apoi se-ncrunta Și-i amenința Să-i puie de vii Chiar în temelii! Meșterii cei mari, Calfe și zidari, Tremurau lucrând, Lucrau tremurând Zi lungă de vară Ziua pân-în seară, Iar Manole sta, Nici că mai lucra, Ci mi se culca Și un vis visa, Apoi se scula Ș-astfel cuvânta: "Nouă meșteri
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Meșterii cei mari, Calfe și zidari, Tremurau lucrând, Lucrau tremurând Zi lungă de vară Ziua pân-în seară, Iar Manole sta, Nici că mai lucra, Ci mi se culca Și un vis visa, Apoi se scula Ș-astfel cuvânta: "Nouă meșteri mari, Calfe și zidari! Știți ce am visat De când m-am culcat? O șoapta de sus Aievea mi-a spus Că orice-am lucra Noaptea s-a surpa Pân-om hotărî În zid de-a zidi Cea-ntâi soțioară, Cea
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
asculta Și sufla un vânt Un vânt pe pământ Paltini că-ndoia, Brazi că despoia, Munții răsturna, Iară pe Ana Nici c-o înturna! Ea mereu venea, Pe drum șovăia Și s-apropia Și amar de ea, Iată c-ajungea! Meșterii cei mari Calfe și zidari, Mult înveselea Dacă o vedea, Iar Manea turba, Mândra-și săruta, În brațe-o lua, Pe schele-o urca, Pe zid o punea Și, glumind, zicea: "Stai, mândruța mea, Nu te speria, Că vrem să
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
stinge!". Pe Argeș în gios, Pe un mal frumos, Negru-vodă vine Ca să se închine La cea mănăstire, Falnică zidire, Mănăstire naltă Cum n-a mai fost altă. Domnul o privea Și se-nveselea Și astfel grăia: "Voi, meșteri zidari, Zece meșteri mari! Spuneți-mi cu drept, Cu mâna la piept, De-aveți meșterie Ca să-mi faceți mie Altă mănastire Pentru pomenire Mult mai luminoasă Și mult mai frumoasă!". Iar cei meșteri mari, Calfe și zidari, Cum sta pe grindiș, Sus pe
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Și se-nveselea Și astfel grăia: "Voi, meșteri zidari, Zece meșteri mari! Spuneți-mi cu drept, Cu mâna la piept, De-aveți meșterie Ca să-mi faceți mie Altă mănastire Pentru pomenire Mult mai luminoasă Și mult mai frumoasă!". Iar cei meșteri mari, Calfe și zidari, Cum sta pe grindiș, Sus pe coperiș, Vesel se mândreau Ș-apoi răspundeau: Ca noi, meșteri mari, Calfe și zidari, Alții nici că sînt Pe acest pământ! Află că noi știm Oricând să zidim Altă mănăstire
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
De-aveți meșterie Ca să-mi faceți mie Altă mănastire Pentru pomenire Mult mai luminoasă Și mult mai frumoasă!". Iar cei meșteri mari, Calfe și zidari, Cum sta pe grindiș, Sus pe coperiș, Vesel se mândreau Ș-apoi răspundeau: Ca noi, meșteri mari, Calfe și zidari, Alții nici că sînt Pe acest pământ! Află că noi știm Oricând să zidim Altă mănăstire Pentru pomenire, Mult mai luminoasă Și mult mai frumoasă". Domnu-i asculta Și pe gânduri sta, Apoi poruncea Schelele să strice
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
acest pământ! Află că noi știm Oricând să zidim Altă mănăstire Pentru pomenire, Mult mai luminoasă Și mult mai frumoasă". Domnu-i asculta Și pe gânduri sta, Apoi poruncea Schelele să strice, Scări să le ridice. Iar pe cei zidari, Zece meșteri mari, Să mi-i părăsească Ca să putrezească Colo pe grindiș, Sus pe coperiș. Meșterii gândeau Și ei își făceau Aripi zburătoare De șindrili ușoare, Apoi le-ntindeau Și-n văzduh săreau Dar pe loc cădeau, Și unde picau Trupu-și despicau
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mai luminoasă Și mult mai frumoasă". Domnu-i asculta Și pe gânduri sta, Apoi poruncea Schelele să strice, Scări să le ridice. Iar pe cei zidari, Zece meșteri mari, Să mi-i părăsească Ca să putrezească Colo pe grindiș, Sus pe coperiș. Meșterii gândeau Și ei își făceau Aripi zburătoare De șindrili ușoare, Apoi le-ntindeau Și-n văzduh săreau Dar pe loc cădeau, Și unde picau Trupu-și despicau. Iar bietul Manole, Meșterul Manole, Când se încerca De-a se arunca, Iată c-
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
-i părăsească Ca să putrezească Colo pe grindiș, Sus pe coperiș. Meșterii gândeau Și ei își făceau Aripi zburătoare De șindrili ușoare, Apoi le-ntindeau Și-n văzduh săreau Dar pe loc cădeau, Și unde picau Trupu-și despicau. Iar bietul Manole, Meșterul Manole, Când se încerca De-a se arunca, Iată c-auzea Din zid că ieșea Un glas nădușit, Un glas mult iubit Care greu gemea Și mereu zicea: "Manole, Manole, Meștere Manole! Zidul rău mă strânge, Țâțișoara-mi plânge, Copilașu-mi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
întâmpină plângând. Dar cei doi cumnați au prins-o deja, iar zidarii se apucă de lucru. La început ea crede că-i un joc, dar pietrele se adună. Atunci își imploră cumnații și pe soțul ei, care întoarce capul înlăcrimat. Meșterul zidar, cuprins de milă, nu se poate abține să-i acorde ceea ce cerea, niște deschizături în dreptul ochilor ca să-și vadă în continuare frumoasa casă, și două deschizături în dreptul sânilor, ca să-și alăpteze copilul care este adus vreme de un an
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Volumul din 2007, Centura de castitate, anunță din titlu o austeritate ce echivalează cu o cale nou descoperită către grație: ascetismul, înfrânarea, anularea fiorului vital. Și totuși, poemul omonim vorbește tocmai de încercarea unui nonagenar, Feofan, pictor de biserici și meșter de lăcate, de a-și deschide lacătul propriei centuri de castitate pe care o vede în vis, „scârțâind în bătaia/ tuturor gândurilor“. Asceza e doar un mijloc către un scop care-l transcende. Iar scopul este eliberarea. Am mai vorbit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
cam feroce prin spitale și rezerve de groază... așteptarea cu sufletul la gură a unor analize nasoale etc. etc. În rest, nenumărate caiete cu fantasmări à la Sade, plecate de la câte un fleac aievea... În treburi de felul ăsta sunt meșter bătrân... De fapt, totdeauna mi-am considerat versurile ca pe un fel de jurnal intim și, pe cât mă țineau balamalele, autentic, deseori la marele fix... Însă de la citit jurnalele altora nu m-am dat niciodată în lături! M-au fascinat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
sat bucăți de beton aduse de acolo de unde se construise ceva cu câte 1 leu din cei 5 cât primea un țăran pentru ziua-muncă de la colectiv. Oamenii cuminți și-au văzut de treaba lor. S-a întâmplat ca în legenda meșterului Manole ca atunci când Negru Vodă l-a întrebat dacă Manole cu meșterii săi poate să facă altă mânăstire ―mult mai luminoasă și mult mai frumoasă”, la răspunsul pozitiv al lui Manole, domnitorul să poruncească să li se taie scările, iar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
câte 1 leu din cei 5 cât primea un țăran pentru ziua-muncă de la colectiv. Oamenii cuminți și-au văzut de treaba lor. S-a întâmplat ca în legenda meșterului Manole ca atunci când Negru Vodă l-a întrebat dacă Manole cu meșterii săi poate să facă altă mânăstire ―mult mai luminoasă și mult mai frumoasă”, la răspunsul pozitiv al lui Manole, domnitorul să poruncească să li se taie scările, iar Manole cu cei zece meșteri mari să plătească cu viața, talentul și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Vodă l-a întrebat dacă Manole cu meșterii săi poate să facă altă mânăstire ―mult mai luminoasă și mult mai frumoasă”, la răspunsul pozitiv al lui Manole, domnitorul să poruncească să li se taie scările, iar Manole cu cei zece meșteri mari să plătească cu viața, talentul și priceperea lor. Nu știm să ne prețuim valorile, mai întâi cele locale și apoi nici pe cele naționale. De obicei, la noi, la români, ne prețuim valorile după ce nu mai sunt. Așa s-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
laptele la prins, cele pentru înfundat și pentru umplut borș erau procurate de la meșterii olari precum Mihai Farcaș și Cremariuc, iar în ultimul timp Chiriac. Apariția plasticului și a vaselor de plastic a lovit din plin și industria sticlei, pe meșterii olari și chiar pe butnari. h. Zestrea Tradiția din satele comunei era ca fetele de măritat să-și facă zestre de nuntă. Cu cât zestrea era mai bogată,cu atât fata de măritat avea sorți de izbândă la măritiș. Aceasta
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]