4,790 matches
-
luat-o cârdul de miei, ca să-i găsească înainte de a călca pe straturile din grădinile oamenilor sau, ferească Dumnezeu, să se înfrupte din răsadurile de zarzavaturi plantate de gospodari. S-a gândit să înceapă căutarea în grădina din vale dar mieii, ar fi putut să ajungă și prin grădina de la deal, unde era o iarbă fragedă din care mai aduceau seara în ocol, tot pentru hrana mieilor. Rămăsese acum și fără ajutorul lui Săndel care fugise ca mânat de iele, l-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
plantate de gospodari. S-a gândit să înceapă căutarea în grădina din vale dar mieii, ar fi putut să ajungă și prin grădina de la deal, unde era o iarbă fragedă din care mai aduceau seara în ocol, tot pentru hrana mieilor. Rămăsese acum și fără ajutorul lui Săndel care fugise ca mânat de iele, l-a tot strigat ea să vină că l-a iertat, dar acesta nu a ascultat îndemnul și de fapt nu prea credea el în promisiunile de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
bine, mai bine merg eu singură, n-au putut ei să ajungă prea departe” gândi Maricica. Mergând pe lângă gardul lui Costache Pârțac dă de o gaură în gard iar pe pământul mai moale se văd urmele proaspete lăsate de copitele mieilor. Răsuflă ușurată că astfel știe în ce direcție să se îndrepte. îi spune mătușii Profira ce a pățit, și îi cere voie să privească în grădina dumnealor, nu cumva să fi ajuns cârdul de miei acolo. S-a supărat femeia
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
că astfel știe în ce direcție să se îndrepte. îi spune mătușii Profira ce a pățit, și îi cere voie să privească în grădina dumnealor, nu cumva să fi ajuns cârdul de miei acolo. S-a supărat femeia auzind că mieii vecinului Costache au intrat în grădina lor și poate c-au făcut ceva stricăciuni, dar se gândi că alde Gheorghiu sunt oameni gospodari și înțelegători, care îi vor plăti pagubele făcute de cârdul de miei. I-a dat voie fetei
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a supărat femeia auzind că mieii vecinului Costache au intrat în grădina lor și poate c-au făcut ceva stricăciuni, dar se gândi că alde Gheorghiu sunt oameni gospodari și înțelegători, care îi vor plăti pagubele făcute de cârdul de miei. I-a dat voie fetei să se uite după miei în grădina dumisale și, de asemeneasă le caute urmele, dacă aceștia au trecut cumva spre biserică, printr-o gaură din gard. Nu a mai zărit urme în curtea bisericii, s-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
spre biserică, printr-o gaură din gard. Nu a mai zărit urme în curtea bisericii, s-a oprit lângă troiță închinându-se la icoana Maicii Domnului, făcându-și cruce și rugându-se în gând s-o ajute să-și găsescă mieii. Văzând că se apropie de ea moș Cârciu, cel care ținea curat în curtea bisericii și vindea credincioșilor lumânări și tămâie , îi dădu binețe și-l întrebă de miei; acesta îi spuse fetei că i-a scos la drum, gândindu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de oi ce o fi trecut pe acolo. Mulțumi moșului pentru deslușirile date apoi plecă, grăbită, spre islazul oilor. Ajunsă acolo, întrebă pe ciobanii întâlniți pe islaz și mare îi fu bucuria când în turma lui Costache Lavric a găsit mieii fugari, dar numai șase; al șaptelea nu era prin cârdurile ce pășteau pe islaz și nici un cioban nu știa nimic despre animalul rătăcit. Flămândă, obosită de îndelunga căutare, mână spre casă cârdul cu doar cei șase miei găsiți. Ajunsă acasă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Lavric a găsit mieii fugari, dar numai șase; al șaptelea nu era prin cârdurile ce pășteau pe islaz și nici un cioban nu știa nimic despre animalul rătăcit. Flămândă, obosită de îndelunga căutare, mână spre casă cârdul cu doar cei șase miei găsiți. Ajunsă acasă băgă cârdul în ocol, le dădu un braț de iarbă proaspătă apoi se gândi cum să-i povestească pățania lui mamă-sa, așteptându-se să fie pedepsită și ea pentru boroboața lui Săndel. Micuțul fusese acasă, a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
membri ai familiei, dintr-un moment în altul trebuia să pice și Costache, care fusese cu căruța în chirie, cu marfă, la Vaslui. Săndel pândește de după colțul casei cum trebăluiesc maică-sa și Maricica, apoi privește cu ciudă în ocolul mieilor. știe care lipsește, era un berbecuț cu care se juca el „de-a împunselea” și-i pare rău după el. știind că mamei sale și Maricicăi le place să-l vadă răsfoind teancul de reviste aduse de nenea Mihai de la
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Paștelui, zi supremă de rugăciuni, post și gânduri pioase. Plecându-se de la premisa că olandezii n-au nimic de a face cu Paștele ortodox și, conform indicațiilor superioare, ne aștepta un prânz de gală: icre, drob, caș, urdă, ciorbă de miel, friptură de miel, purcel de lapte, piftie de curcan, sarmale, clondire cu țuică, afinată, cabernet, merlot, fetească, băbească, pască și cozonac, coșuri cu ouă închistrite... Supușii reginei au rămas uimiți de "paleta" de culori și arome. Am fost serviți de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de rugăciuni, post și gânduri pioase. Plecându-se de la premisa că olandezii n-au nimic de a face cu Paștele ortodox și, conform indicațiilor superioare, ne aștepta un prânz de gală: icre, drob, caș, urdă, ciorbă de miel, friptură de miel, purcel de lapte, piftie de curcan, sarmale, clondire cu țuică, afinată, cabernet, merlot, fetească, băbească, pască și cozonac, coșuri cu ouă închistrite... Supușii reginei au rămas uimiți de "paleta" de culori și arome. Am fost serviți de câteva "novice", roșii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
unei decizii voi fi consultat, așa cum este normal, și eu. În final, mi-am permis să mă adresez omului de cultură Ungureanu, dar și ministrului, amintindu-i "parabola bunului păstor" din Biblie, care trebuie să aibă grijă nu numai de miei și noateni, ci și de "oile bătrâne", tăvălite pe nedrept de niște "comisari" ai condeiului, care habar n-aveau de diplomație. Aveam să trimit scrisoarea respectivă în copie și domnului secretar de stat Teodor Baconschi și câtorva directori generali și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
desf)șoar) extrem de inteligent. În francez), În englez), În ebraic) și, ocazional, În rus). (Tatu, care a tr)it mulți ani la Moscova, vorbeste În rus) cu Stern și Schneider.) Arhiepiscopul, care a preg)țiț personal vinetele și pulpele de miel, le dezv)luie mesenilor rețetă acestor preparate. El și Kollek discut) despre condimente. Schneider povestește despre un mare muzician și profesor armean (care i-a fost și lui profesor), pe nume Dirian Alexanian, cel care a editat suitele lui Bach
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
pedal). Îmi plac fleacurile destinate turiștilor, care atârn) pe șfori de țocul ușii: coliere, suveniruri, opaițe, curele, piei de oaie și fete de pern) din piele (le iei acas) și le umpli singur), păpuci c)ptușiți cu bl)nit) de miel, p)l)rii de p)durar, vase vechi de alam) și tot felul de obiecte uzate așezate pe jos - un răi al colecționarilor de nimicuri. Iar pe la colțuri, arabi cu keffiehuri pe cap, legate cu șnururi Împletite, tr)gând din
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
limite, copilul nostru aștepta să clipească un semafor sau să prindă contur o locomotivă ce tot creștea, Într-un punct Îndepărtat, unde numeroasele șine se uneau Între dosurile goale ale caselor. În zilele friguroase era Îmbrăcat cu o blăniță de miel, cu o șapcă similară, ambele maronii, cu pete cenușii ca de promoroacă și acestea, Împreună cu mănușile cu un deget și cu fervoarea credinței lui Îl Încălzeau și Îți țineau și ție de cald, de vreme ce tot ce aveai de făcut ca să
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
sunt, și, totuși, la prima stație, era cât pe ce să cobor după țigănuș și să cer să mi-l vândă... Dar ce să fac cu el, unde să-l țin? În apartamentul nostru de bloc, la etajul trei - un miel ne mai trebuie... Dacă aș fi un om foarte bogat, aș înființa echipe de, ca să zic așa, antihingheri care să-i adune pe toți acești năpăstuiți patrupezi într-o imensă curte și aș porunci ca toți, toți să fie hrăniți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
această monstruozitate numită junglă? Dacă ar exista Dumnezeu, ar mai purta oare animalele jugul necesității de a ucide? Ar mai îngheța măcar o singură vrabie iarna? Ar mai tremura iepurașii zi de zi, clipă de clipă? S-ar mai chinui mielul, simbolul lui Hristos, mielul acela moale ca o cârpă, din care țiganul escroc făcuse obiectul „muncii” sale? Ar mai mieuna atât de jalnic, dis-de-dimineață, în spațiul dintre două blocuri cufundate în tăcere și indiferență, pisoiul acela abandonat? — Liniștește-te, liniștește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Dacă ar exista Dumnezeu, ar mai purta oare animalele jugul necesității de a ucide? Ar mai îngheța măcar o singură vrabie iarna? Ar mai tremura iepurașii zi de zi, clipă de clipă? S-ar mai chinui mielul, simbolul lui Hristos, mielul acela moale ca o cârpă, din care țiganul escroc făcuse obiectul „muncii” sale? Ar mai mieuna atât de jalnic, dis-de-dimineață, în spațiul dintre două blocuri cufundate în tăcere și indiferență, pisoiul acela abandonat? — Liniștește-te, liniștește-te, l-am întrerupt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
luăm nimic cu noi când murim. Doar faptele și milostenia ne însoțesc și ne deschid ușile Raiului ceresc. Ce n-am da să intrăm în Rai? Totul am da, am da totul. Acolo-i veșnicia, dragii mei! îl vezi pe Mielul lui Dumnezeu. Te bucuri cu El. Vezi Mama Cerească. Multe vezi și ești fericit o veșnicie. Aici, pe pământ, ne-a încătușat șarpele cel viclean. Să ne rugăm neîncetat la Milostivul Dumnezeu să ne scoată din plasa șarpelui, să ne
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
și plăcută. Peștișori vin și ne ciupesc de picioare, ne gâdilă. E atat de bine și frumos. Printre ramurile copacilor se strecoară raze de soare, se văd că un curcubeu. Privesc tainic printre copaci și văd cu ochii sufletului pe Mielul lui Dumnezeu cum spune Sf. Ioan Botezătorul: „Iată, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele lumii...”. E atat de frumos și odihnitor, o priveliște de vis, de irealitate, parcă e adusă din Rai. Doamne, ce minunat ești! Tresaltă duhul în
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
ne gâdilă. E atat de bine și frumos. Printre ramurile copacilor se strecoară raze de soare, se văd că un curcubeu. Privesc tainic printre copaci și văd cu ochii sufletului pe Mielul lui Dumnezeu cum spune Sf. Ioan Botezătorul: „Iată, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele lumii...”. E atat de frumos și odihnitor, o priveliște de vis, de irealitate, parcă e adusă din Rai. Doamne, ce minunat ești! Tresaltă duhul în noi de bucurie lăuntrica. Parcă n-am mai pleca
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
frumos, Vrea sa-L boteze Pe Domnul Iisus Hristos. Sf. Ioan se-ncumeta, Nu-ndrazneste să se-apropie, Domnul îl cheamă si-in spune : - Vino, mă botează, C-asa e rânduit, Ca să fie Preaslăvit ! Ioan cu sfiala, Vorbeste tuturor : - E Mielul Lui Dumnezeu, Ce ridică păcatul greu, El e foc ce mistuiește Și făptura o-nnoieste Și-L botează în Iordan, Auzind de Sus, Glasul Tatălui a spus : -Acesta-i Fiul meu, Pe care-L iubesc Eu. Mulțimi s-au adunat, Și
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
felul de minciuni, Acum să plătească, Ca să-l răstignească, Vazandu-l pe Cruce, Chinuindu-se amar, A strigat între tâlhari : -Mi-e sete de dreptate, Nu de urâte fapte ! Și multe minciuni s-au aflat, Și natura s-a-ntristat, De Mielul nevinovat. Astăzi lumea e grăbita, Nu le pasă ce se-ntâmplă, Mergi pe stadion, Acolo vezi mult popor, Cu grămadă se duc toți Că-i Duminică sau Post, Socoteală nu țin rost, Mic cu mare sau bătrân, Acolo își găsesc
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
de bunicul meu, tata mamei. Ca hrană, pe lângă lapte, brânză și ouă se mai foloseau și multe fructe și legume. Carnea se mânca, de obicei proaspătă. Găina, rața, gâsca, se sacrificau sâmbăta și se consumau duminica după ce veneam de la biserică. Mielul era sacrificat primăvara, la Paști și la Duminica Mare. Toamna se consuma carne de batal cu varză și cu vin negru „puterea- ursului”. La Crăciun se tăia porcul, în ziua de „Ignat”. Fără carne proaspătă de porc Crăciunul nu mai
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
fie mai bine! Așteaptă cu răbdare” ! De la bunicii din Corbeni mi-a rămas în amintire o capcană pentru câini vagabonzi, ca o spânzurătoare. Într-o groapă înconjurată cu un fir de sârmă, se punea carne, resturi de la păsările sau de la mieii tăiați. Groapa era înconjurată cu sârma care era prinsă sus într-o cumpănă ca de fântână. Când cădea în capcană câte un câine, mai ales noptea, se auzea în tot satul jalnica chelălăială a câinelui strâns de gât. „MAMA MARE
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]