6,725 matches
-
a avut vreme bătrânul să aducă de mâncare? Numai că printr-o minune a ajuns pe măsuța din chilia mea o mămăliguță aburindă și o strachină cu brânză cu smântână... Nu-i la îndemâna oricui o trebușoară ca asta!” Plin de mirare, am rămas cu urechea ciulită spre chilia bătrânului, doar-doar oi auzi glasul celui sau celei care a pregătit de mâncare cât ai clipi. łipenie însă. Și apoi de unde să știe acel cineva când ne întoarcem noi? „Crede și nu cerceta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
un sat, anume Șipotele, în ținutul Hârlăului, pe râul Miletin, cu iazuri și cu mori și cu vii și cu toate hotarele, și satul Muntenii, cu mori pe râul Bârlad, în ținutul Vasluiului”. Zâmbind, călugărul a adăugat: Deși e de mirare, am să-ți spun că în aceiași zi, adică tot la 12 decembrie 1627 (7136), Barnovschi voievod mai miluiește „Sfânta mănăstire ce iaste zidită de noi,... din târgu din Ieșu, cu... niște dughene și cu pivniță de piatră, în târgul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
află mormântul starostelui lăutarilor moldoveni, Barbu Lăutaru, pe a cărui cruce scrie: „Aici odihnește vestitul cântăreț cobzar starostele lăutarilor moldoveni Vasile Barbu Lăutaru 1780-1860”. Când a sfârșit de vorbit, bătrânul și-a îndreptat privirea spre înalturi și a remarcat cu mirare: Îmi place, fiule, că tu niciodată nu dai semne de plictis ori de oboseală și chiar nici de foame... Asta nu înseamnă însă că trebuie să sărim peste masa de prânz. Nici pomeneală. Ca drept dovadă, am să-mi iau
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
realitatea pură! Nu! Nu era nici o vedenie, ci pe lăicerul de pe iarbă ședea cineva... Cine poate fi? Călugăr nu-i. Atunci cine-i? În timp ce îmi puneam asemenea întrebări, mă apropiam de locul cu pricina și... nu mică mi-a fost mirarea când ființa din fața mea și-a întors privirea spre mine... Sărut mâna, conașule! Bine te-am găsit! Cum îți merge, boierule? Mi-a trebuit ceva vreme ca să-mi revin din surprindere. Bi... bine! - am răspuns eu cu glas pierdut... Mi-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să fie prietenii tăi, dar inima să o dai unuia dintr-o mie. Secretul nimănui să nu-l dai. De vrei să faci un prieten, mai întâi pune-l la încercare”. Să nu uiți că: „A fi mare nu-i mirare, a fi om e lucru mare”. Aceste povețe ortodoxe rostite de sfinția ta sunt cele care în mod arhaic s-au păstrat și transmis din generație în generație... Ele nu trebuie să lipsească din nici o familie: fie bogată, fie săracă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
s-a hotărît să depășească "frontieră scrierii" (Seamus Heaney, From the Frontier of Writing), care vine cu acumulări serioase în literatura și lingvistică, pentru a nu fi complexat de textele alese sau de autorii lor. Nici nu mai este de mirare, în aceste condiții, ca puținele sale încercări și puține trebuiau să fie, atîta vreme cît o singură poezie, de dimensiuni normale, i-ar fi luat multe luni de chinuri și frustrări, satisfacții și bucurii, trecînd, uneori, prin zeci de variante
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
Că numai unul din ei are voie să-și poarte pantalonii de piele într-o... într-o..., o vreme a trebuit să-mi pun capul pe masă și să bat cu pumnul în tăblie, într-o zi. Nu-i de mirare că unul singur apărea cu pantalonii de piele, am croncănit eu în continuare. Fiindcă, a spus Brigit printre hohote, roșie la față. Fiindcă... fiindcă... nu era decât o singură pereche! —încetează, am implorat-o eu. O să vomit! — Haideți, fetelor, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cunoștință motivele pentru care fuseseră internați. Alcoolicii îi luau, ca număr, pe dependenții de droguri cam cu patru la unu. Și mai erau și câțiva bulimici. Dar în tot grupul nu era decât un singur cartofor: Davy. Nu era de mirare că era complet dezamăgit. O femeie grasă, îmbrăcată într-o salopetă portocalie imensă mi-a trântit în față o farfurie cu cotlete și gulii. —Mulțumesc, am zâmbit eu cu grație. Dar sunt vegetariană. Și? m-a întrebat ea răsucindu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
s-o lase mai moale. Dar n-am putut să spun nimic. în schimb, mi-am imaginat că mă întorc către el, îmi încolăcesc brațele în jurul pieptului lui și strâng zdravăn până când dă afară clefăitul ăla îngrozitor. Nu e de mirare că nu l-a luat nimeni de bărbat, m-am gândit furioasă. Faptul că nu și-a pierdut virginitatea e exact ce-a meritat. Unui tip mai drăguț nu i s-ar fi putut întâmpla așa ceva. Cine s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ca o idioată. Don a venit în goană către mine și m-a înșfăcat de-o mânecă. —Te-ai spălat pe mâini? m-a întrebat el agitat. —De ce? Pentru că începe ora de BUCĂTĂRIE, a țipat el cu ochii măriți de mirare văzându-mă atât de toantă. E sâmbătă dimineață, deci e TIMPUL pentru hobby-uri! Mirajul acela în care cineva îmi masa ușor punctele de presiune s-a disipat până s-a evaporat complet. Nu eram deloc încântată. De la cursul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Fergus s-a întors. Ochii lui fără expresie păreau și mai goi. Dacă m-ar vedea acum nevastă-mea! Hahahahaha! a zis Stalin în timp ce cântărea niște zahăr pudră. Nu m-a văzut nici măcar punând ceainicul pe foc. Nu-i de mirare că a obținut un ordin de restricție împotriva ta, a spus Misty O’Malley. Toată lumea a dat dezaprobator din cap, spunând „Vai, Misty!“, dar fără să se arate supărați. Imediat însă Vincent cel agresiv a sărit: —Dar asta nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
nu întotdeauna și un părinte bun. Am simțit o furie sălbatică ridicându-se în mine împotriva mamei. Ce vacă bătrână și crudă, m-am gândit cu amărăciune. Mă făcuse să mă simt o cretină neîndemânatică toată viața. Nu era de mirare că toate relațiile mele fuseseră dezastruoase. Nu era de mirare - am încercat eu să mă leg de idee - că fusesem nevoită să iau așa de multe droguri! — Deci pot să dau vina pe mama pentru că am devenit - vreau să zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
sălbatică ridicându-se în mine împotriva mamei. Ce vacă bătrână și crudă, m-am gândit cu amărăciune. Mă făcuse să mă simt o cretină neîndemânatică toată viața. Nu era de mirare că toate relațiile mele fuseseră dezastruoase. Nu era de mirare - am încercat eu să mă leg de idee - că fusesem nevoită să iau așa de multe droguri! — Deci pot să dau vina pe mama pentru că am devenit - vreau să zic, dacă sunt - dependentă de droguri, am spus eu încercând, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
șase săptămâni, Chaquie și cu mine ne liniștiserăm înainte de culcare explicându-ne în detaliu cât de mult o uram pe Misty. —Ei, biata fată, a zis Chaquie melancolică. Toate lucrurile alea îngrozitoare care i s-au întâmplat! Nu-i de mirare că s-a transformat într-o femeiușcă atât de acră... Nu vorbesc cu ea decât dacă mi-o iei pe Francie de pe cap, m-am târguit eu. Nimeni n-o voia pe Francie în echipă fiindcă era nebună de legat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
condusese întâlnirea DA de la Cloisters atunci când îmi înfruntasem dependența pentru prima oară. M-am împrietenit cu o măcelăreasă care fuma țigară de la țigară îmăcelăria reprezenta serviciul, nu hobby-ul femeii) și purta un nume nefericit: Gobnet 1. —Nu-i de mirare că sunt dependentă de droguri, mi-a spus ea când am făcut cunoștință. Cu un nume ca ăsta! Apoi s-a năruit de râs. —Doamne Dumnezeule! a exclamat cu ochii înlăcrimați. Dă-mi țigările! După o vreme, am descoperit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
n-am mai trecut prin depresiile sălbatice care mă cotropeau după o noapte petrecută în oraș. —E normal, m-a asigurat Nola. Ai încetat să-ți mai intoxici trupul cu toate drogurile alea periculoase și puternice, așa că nu e de mirare că te simți mai bine. Chestii care altădată m-ar fi umplut de rușine, dacă aș fi fost surprinsă făcându-le, acum mă încântau teribil. Mă refer la chestii precum o vizită la prietena mea, măcelăreasa, pregătitul cinei pentru restul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mă așteptam ca sediul Grant Books să fie pustiu. În loc de asta, am descoperit că jumătate dintre colegii mei își începuseră deja ziua de lucru - cu aproximativ trei ore mai devreme decât restul oamenilor din industria de carte. Nu-i de mirare că suntem în stare să scoatem o sută de titluri pe an cu o echipă de editori anemică , m-am gândit. Ușile erau închise, dar luminile erau aprinse și deja auzeam clicăitul tastaturilor de la computere. Până la 10:00, reușisem să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
luat încă un pateu de pe tava strălucitoare. — Mamă, i-a șoptit Randall pe un ton de avertizare. Eu am dat drumul pateului în șervețel, simțindu-mă, dintr-o dată, de parc-aș fi avut un rât în loc de nas. Nu era de mirare că femeia asta avea un fiu matur, care încă mai mesteca fiecare îmbucătură de o sută de ori. — Claire, am adorat-o pe mama ta în facultate, s-a conformat Lucille, așezându-și degetele osoase pe brațul meu. Instantaneu, conversația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
din nou. Nu vrusesem să-mi odihnesc decât un minut capul care-mi bubuia de durere, dar judecând după balta de salivă care se formase pe manuscrisul pe care-l editam, probabil că adormisem. Ceea ce, în fond, nu era de mirare, dacă luam în considerare cât de puțin dormisem în noaptea precedentă și subiectul sclipitor de care mă ocupam: memoriile unui bărbat care avea cel mai mare... din lume. — Claire, ești acolo? a behăit intercomul. Vocea lui Vivian era plină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
mă gândeam acum la bietul Mayfield, zise șeful Catedrei de Geografie. Din câte am înțeles, e încă internat la spitalul de boli mintale. — Condamnat? întrebă cu speranță în glas dr. Board. — Deprimat. Și suferind de epuizare. — Nici nu-i de mirare. Oricine e în stare să uzeze de... să abuzeze de limbaj în halul ăla și-o caută cu lumânarea. Auzi, „a structura ca verb”! Asta ca să dau un exemplu. — El și-a pus mari speranțe în dubla atestare, iar faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
în prezent s-au ivit din nou motive de nemulțumire. Bețele cu gămălie de fosfor sunt acceptabile, dar pasta de pe cutie care servește la aprins este prea subțire, rupându-se de la primele aprinderi. Am mai scris despre această problemă. De mirare că efectele criticii au durat atât de puțin. Fabrica de chibrituri ar trebui să privească cu mai multă răspundere problema calității, respectându-și angajamentul luat.“ Urmau câteva rânduri albe, după care ciorna altei scrisori. Mai importantă, se pare, de vreme ce începutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
scări, shelălăitul. Lătratul acela gros, mocnit, plin de invective sugrumate. Eram gata să mă întorc, poate aveți nevoie de ajutor, gata să vă apăr. Deși vă descurcați admirabil, am observat, cunoașteți perfect exemplarul. După atâta conviețuire, nici nu e de mirare, doar sunteți, cum spunea prietenul nostru Voltaire, tocmai v-am adus un vechi volum al acestui monstru de inteligență... dar nu, nu asta voiam să spun. Urcând acum scările, din nou, spre dumneavoastră, mă întrebam cum să spulber neîncrederea. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
și că mă durea fix în fund de proiecte. Preț de-o clipă, a părut gata să izbucnească în plâns, dar a clipit, înghițindu-și lacrimile, și a preferat să mă acuze că sunt crud și egoist. Nu-i de mirare că „mami“ a divorțat de mine, a adăugat, nu-i de mirare că n-a mai răbdat. Căsătoria cu un om ca mine trebuie să-i fi părut o tortură nesfârșită, iadul pe pământ. Iadul pe pământ. Vai, biata Rachel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
clipă, a părut gata să izbucnească în plâns, dar a clipit, înghițindu-și lacrimile, și a preferat să mă acuze că sunt crud și egoist. Nu-i de mirare că „mami“ a divorțat de mine, a adăugat, nu-i de mirare că n-a mai răbdat. Căsătoria cu un om ca mine trebuie să-i fi părut o tortură nesfârșită, iadul pe pământ. Iadul pe pământ. Vai, biata Rachel, pur și simplu nu se poate abține. Unicul meu copil trăiește pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Poe. Și în rest? — Thoreau. — Poe și Thoreau. — Edgar Allan Poe și Henry David Thoreau. O rimă nefericită, nu ți se pare? Toate o-urile care-ți umplu gura. Mă tot gândesc la cineva blocat într-o stare de eternă mirare. O! Oho! O, Poe! O, Thoreau! Un neajuns mărunt, Tom. Dar vai! și o! de cel care citește Poe și uită de Thoreau! Alo? Tom a zâmbit larg, pe urmă a ridicat iar paharul. — În sănătatea ta, unchiule Nat. — Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]