5,723 matches
-
scrierilor și teologiei lui nu a fost niciodată cercetată sistematic<footnote David Balas, “Gregor von Nyssa”, in TRE XIV, pp. 173 181. footnote>. Influența Sfântului Grigorie asupra Sfântului Dionisie poate fi cu ușurință observată prin faptul că Dionisie, în Teologia mistică, I, 3, vorbește despre a fi unit cu Dumnezeu, despre misterul divin etc., idei pe care le întâlnim la Sfântul Grigorie de Nyssa în De vita Moysis. Mai presus de toate, Sfântul Grigorie este cel căruia Lossky îi atribuie, în
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
3, vorbește despre a fi unit cu Dumnezeu, despre misterul divin etc., idei pe care le întâlnim la Sfântul Grigorie de Nyssa în De vita Moysis. Mai presus de toate, Sfântul Grigorie este cel căruia Lossky îi atribuie, în Teologia mistică a Bisericii Răsăritene, „bazele apofatice ale întregii teologii adevărate”<footnote Vladimir Lossky, The Mystical Theology of the Eastern Church, Cambridge, 1957, p. 33. footnote>. Precum am subliniat mai sus, mare parte din influența Sfântului Grigorie și-a găsit drumul spre
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
Infinite in Gregory of Nyssa, from Presence and Thought An Essay on the Religious Philosophy of Gregory of Nyssa, tr. Mark Sebanc, Ignatius Press, San Francisco, 1995, p. 45. footnote>. În In Canticum canticorum, Sfântul Grigorie distinge cele trei căi mistice și le atașează câte un simbol veterotestamentar, astfel: 1. Rugul aprins - corespunde separării de rău și eroare; 2. Stâlpul de nor - corespunde „cunoașterii lucrurilor ascunse care, prin cele sensibile (fenomenale) conduce sufletele până la natura nevizibilă. Este ca un nor gros
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
sufletele până la natura nevizibilă. Este ca un nor gros care întunecă tot vizibilul, dar care conduce sufletul și îl obișnuiește să se întoarcă spre ceea ce este ascuns”<footnote In Canticum canticorum, P.G., XLIV, col. 1000D. footnote>. 3. Tenebre - corespunde vieții mistice autentice. Avem aici o ierarhie a celor trei ordine de cunoaștere: 1. Filosofia chaldaică (din afară) ce se oprește asupra aparențelor; 2. Filosofia simbolică: poartă spre adevărurile abstracte; 3. Filosofia apofatică: poartă spre realitățile spirituale. Fiecărui ordin de cunoaștere îi
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
cunoaștem în mod descoperit acea necunoștință care e acoperită de toate cele cunoscute în cele existente și să vedem acel întuneric mai presus de ființă, care e acoperit de toată lumina din cele existente”<footnote Sf. Dionisie Areopagitul, Despre Teologia Mistică, traducere, introducere și note de Pr. Dumitru Stăniloae, în Opere complete, Editura Paideia, București, 1996, p. 248. footnote>. În lucrarea sa principală asupra apofatismului, De vita Moysis, Sfântul Grigorie de Nyssa scrie că, dacă cineva cere o explicație, o parafrază
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
limbile sunt invenții ale minții omenești, „dacă nu, să creadă el în adevărul că vorbele din care se compun toate limbile și se exprimă prin cele 24 până la 44 elemente au fost prin revărsare dăruite de D-zeu în mod mistic și supranatural” (p. 187); „A vorbi limba maternă este un dar perfect al naturii și orice dar perfect se coboară de la Tatăl luminilor”; „Așadar în încurcarea limbilor se încurcă numai scolasticii ateiști care s-au deprins să pună știința profană
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cumva este inutil să vorbim despre teoria medievală, care trimite originea limbilor la divinitate, acum, în secolul al XXI-lea, când cunoașterea științifică a lumii a făcut atâtea progrese. Răspunsul este că da, trebuie să cunoaștem până la ultimul detaliu abordarea mistică a istoriei limbii întrucât toate explicațiile tradiționale care se dau acestei istorii, eludând originea naturală a limbajului și evoluția socială a limbilor, se înscriu în creaționism și duc pe căi mai mult sau mai puțin ocolite la originea divină a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
fi fost înlocuită, în mitologia creștină, de „limbile omenești” și a cărei existență continuă în formă pur spirituală, imaterială, dincolo de cuvânt, limbă care nu poate fi pătrunsă decât mistic de aleșii lui Dumnezeu. Iată două citate în acest sens: „Încurcarea mistică a limbilor prin coborârea lui D-zeu din cer denotă limbile spirituale după înălțarea cuvântului încarnat și semnifică predicarea Evangheliei în comunitatea bisericii” (p. 188); „După cum îmi apărea mie, confuziunea limbilor însemna mistic reunirea limbilor în Biserică și a fiilor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Iată două citate în acest sens: „Încurcarea mistică a limbilor prin coborârea lui D-zeu din cer denotă limbile spirituale după înălțarea cuvântului încarnat și semnifică predicarea Evangheliei în comunitatea bisericii” (p. 188); „După cum îmi apărea mie, confuziunea limbilor însemna mistic reunirea limbilor în Biserică și a fiilor risipiți ai lui Adam, prin cuvântul Sfintei Evanghelii, în unanimitatea carității, în mărturisirea adevăratei credințe a aceleiași buze (peste care D-zeu clădește turnul bisericii Sale), în același dialect spiritual, adică în speranța
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
vârstă, veac, viață” și μερος „parte, rol, situație, loc”, forme înrudite cu fostele zeități supreme Hera și Demetra pe care mitologia le-a transformat în surori și soții ale lui Zeus, care a preluat șefia lumii. Tocmai din această perspectivă mistică este prezentată etimologia lui Giove în Grande Dizionario enciclopedico UTET. În dicționarul etimologic al limbii latine, autorii (A. Ernout și A. Meillet) transformă de asemenea în mit etimologia lui deus, -i m. (dea, -ae f.) „dieu (déesse)”, pe care îl
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
înflorire a magiei, a misticismului în căutare de ajutor în supranatural. în mod direct sau indirect, creștinismul exercită o acțiune extrem de importantă asupra dezvoltării medicinei în această epocă. Credința care se răspândește din ce în ce mai mult la aceste popoare la care sensibilitatea mistică era pregătită de evenimentele politice și sociale, ia locul speculației filosofice care era deja minată de scepticism. Dorința de penitență și salvare care traversează umanitatea îndurerată își găsește expresia în fuziunea gândirii medicale cu gândirea religioasă. Adorarea lui Christos, considerat
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
reprodus din Procesul "tovarășului" Camil, Apostrof, Cluj, 1998. 22 Petrică Marian, op. cit., p. 97. 23 Descrisă ca atare și de Mihai Ralea: "Lumea lui Caragiale e minunată: e o lume absolut paradisiacă, fără griji și, cum se spune, în limbaj mistic, fără cine știe ce problematici interne. Oamenii râd, petrec și se bucură." (Mihai Ralea, Lumea lui Caragiale, în Valori, Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol", 1935, p. 114) O astfel de interpretare complet neașteptată și contrară concepției cvasi-generale despre universul evocat
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ordonatoare".83 Dacă secolul XX e "secolul mitului", atât prin producția de mituri cât și prin abundența interpretărilor 84, în ceea ce privește proaspătul secol XXI, se poate încerca o speculație poetică pornind de la butada lui Malraux conform căreia acesta "ori va fi mistic, ori nu va fi deloc", iar dacă pentru moment ea pare infirmată, rămâne totuși în picioare, deoarece nicăieri nu se spune ce fel de religie va adopta prezentul secol. În orice caz, aceasta/acestea va/vor integra și bogate filoane
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
zvastica, secera și ciocanul", iar posibilele întruchipări politice ale unei astfel de mitologii sunt evidente, una din ele propunând o societate omogenă, preponderent rurală, "înrădăcinată", cu o structură riguros ierarhizată, societate care ar trebui să posede o tendință religioasă ori mistică aptă să-și exprime unitatea în ritual și experiență.292 Astăzi, o astfel de societate ar putea fi recuperată doar printr-o nouă actualizare a mitului eroic de către cineva capabil să trezească valorile primordiale dar ațipite ale poporului său, să
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
barierelor logicii (ale unei anumite logici, presupus științifice), chiar dacă demistifică religia (cel puțin în forma ei ortodoxă) și se plasează cel mai adesea într-un cadru ateu ori agnostic, indică (științific sau nu) fisurile prin care se infiltrează iraționalul și mistica, opinează Jean-Bruno Renard.371 Astfel, creația SF oscilează permanent între alegoria demistificatoare și mitologia "iraționalizantă", apropiindu-se de genul fantastic, pe temele majore ale miturilor de origine (geneza, edenul), ale miturilor escatologie (sfârșitul lumii, apocalipsa, diluviul), nemurirea, infernul, problema răului
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
problema răului etc. Preluând clasificarea tematică a Christinei Renard-Cheinisse, care identifica șase teme majore prin care aspectul religios este abordat în genul SF (demistificarea, descrierea religiilor prin prisma ceremoniilor cultice, aculturația religioasă, valorizarea gândirii magice și a practicilor vrăjitorești, experiența mistică și speculațiile teologice și metafizice), autorul francez întocmește o listă mai detaliată a temelor religioase din producțiile SF: religii ale extratereștrilor, religii viitoare, alte planete ca destinații pentru misionariat, extratereștri misionari, extratereștri divinizați de către pământeni (zeii umanității ar fi astfel
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
față nocturnă, irațională, instinctivă sau profetică", cea ce propune acesta fiind doar o "estetică subiectivă și irațională a emoției religioase", și nicidecum o abordare lucidă a fenomenului religios, prin apelul la un procedeu retoric facil, și anume aplicarea unor atribute mistice ("sacru", "total", "divin", "cosmic") unor noțiuni dintre cele mai vagi, mai imateriale, pentru "a produce un efect surprinzător, o atmosferă misterioasă, atemporală, ireală".381 Într-un rechizitoriu devastator pentru un om de știință, fie aceasta și mai puțin rigidă decât
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
grandios sau de oniric, deci va depăși stadiul strict biologic, ea nu se va putea defini în afara acestora. Dacă atât timp cât va exista moarte va exista religie, atât timp cât va exista religie va exista mit, pentru că "orice formă religioasă își asumă responsabilitatea mistică și teologică a miturilor aferente, pe care și le-a încorporat ca materie tradițională și le-a codificat într-un sistem propriu de dogme, de principii, odată cu responsabilitatea reîntâlnirii cu formele arhetipale, de tradiție tabuală sau mitică, în exercițiul ritual
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
morale luate în situații de criză, și de efortul suplimentar (acea ultimă zbatere a eroului care îl face să câștige lupta, care conform canonului nu poate fi câștigată ușor și nici exclusiv pe baza puterilor ci, de regulă, în cheie mistică ori intelectuală). Această ierarhie de putere nu o determină însă nici pe cea a popularității, eroi care se plasează în vârful primeia (precum omnipotenții Superman ori Thor) fiind depășiți în a doua de către eroi lipsiți de super-puteri, slabi în comparație cu primii
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
capabilă de bine și de rău în egală măsură), fiindcă deși sunt introduse concepte științifice pentru a conferi credibilitate intrigii și fundalului narațiunii, acestea sunt greu plauzibile (călătorii temporale, mutații genetice, manipulări ale structurii atomice etc.), per ansamblu dominând dimensiunea mistică și nu cea rațională, cele două coexistând, de multe ori simbiotic.775 Pentru o aprofundare a rolului științei așa cum apare reprezentată în banda desenată, este utilă o privire asupra studiului lui Jean-Luc Gangloff și al lui Cahterine Allamel-Rafin despre imaginea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Mitul nazist, trad. Nicoleta Dumitrache și Ciprian Mihali, Dacia, Cluj, 1999. Lang, Andrew, Myth, Ritual and Religion, vol. 1, e-text, The Project Gutenberg, 2001. Leeming, David Adams, The World of Myth, Oxford University Press, New York, 1990. Lévi-Bruhl, Lucien, Experiența mistică și simbolurile la primitivi, trad. Raluca Lupu-Oneț, Dacia, Cluj, 2003. Lévi-Strauss, Claude, Antropologia structurală, trad. I. Pecher, Editura Politică, București, 1978. Lévi-Strauss, Claude, Myth and Meaning, Routledge, London, 2001. Lévi-Strauss, Claude, Gândirea sălbatică, trad. I. Pecher, Editura Științifică, București, 1970
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
formulări contestabile din perspectiva prezentului, dar fără de care sensul ideilor lor ar fi denaturat. A cosmetiza ideile unui autor pentru a corespunde unor imperative ale prezentului este o letală capcană ideologică, de evitat cu orice preț. 95 Lucien Lévi-Bruhl, Experiența mistică și simbolurile la primitivi, p. 18. Urmându-l pe Elkin, Bruhl numește aceasta "experiența mistică". 96 Barry Powell, op. cit., p. 35. 97 Apud Vasile Nicolescu, în Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, p. xi. "Mitul este totodată forma armonios concentrată a
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cosmetiza ideile unui autor pentru a corespunde unor imperative ale prezentului este o letală capcană ideologică, de evitat cu orice preț. 95 Lucien Lévi-Bruhl, Experiența mistică și simbolurile la primitivi, p. 18. Urmându-l pe Elkin, Bruhl numește aceasta "experiența mistică". 96 Barry Powell, op. cit., p. 35. 97 Apud Vasile Nicolescu, în Mircea Eliade, Aspecte ale mitului, p. xi. "Mitul este totodată forma armonios concentrată a unor evenimente imaginare și reale, toate exprimând un mod fantastic dar și specific de a
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
primitivi și redescoperite de către moderni). De fapt, cele mai dure critici la adresa lui Campbell privesc dogmatismul acestuia, el afirmându-și teoria fără a o demonstra, ignorând teoriile concurente, și chiar contrazicându-se (pe de o parte interpretează miturile pe un palier mistic, alteori interpretând miturile moderne din perspectiva individualismului încrezător), argumentele sale înscriindu-se într-o traiectorie circulară (consideră mitul adevărat pentru că este mit), ignorând cu desăvârșire factorul uman aderent la mit. Robert Segal, Theorizing about myth, p. 137. 146 Ibid., p.
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
deși nu preotul este șamanul occidental, el rămânând doar un funcționar, ci călugărul). Din păcate, deduce Campbell, religiile actuale se blochează în dimensiunea socială și în dihotomia artificial absolutizată bine-rău, ignorând conotațiile metaforice, ceea ce îi privează pe subiecți de experiențe mistice autentice (de aici și recursul la drog pentru stimularea unor trăiri care să compenseze absența senzațiilor mistice). ibid., p. 72. 147 Ibid., p. 107. 148 Roger Caillois, Mitul și omul, p. 14. 149 Ibidem, p. 13. 150 Victor Kernbach, Miturile
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]